1 / 25

Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonprofit Cadrul legal

Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonprofit Cadrul legal. Curs 5. Dezvoltarea cadrului legal privind ONG-le în Europa de Est. Caracteristici comune în regiune: Evoluţia societăţilor post-comuniste s-a bazat pe tradiţii istorice, culturale, filozofice comune,

red
Download Presentation

Managementul organi za ţiilor neguvernamentale – nonprofit Cadrul legal

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Managementul organizaţiilor neguvernamentale – nonprofitCadrul legal Curs 5

  2. Dezvoltarea cadrului legal privind ONG-le în Europa de Est Caracteristici comune în regiune: • Evoluţia societăţilor post-comuniste s-a bazat pe tradiţii istorice, culturale, filozofice comune, • Cel mai importante domenii de activitate sunt: cultura, educaţia, serviciile sociale, petrecerea timpului liber şi sport. În acest sens diferenţă considerabilă faţă de situaţia dinEuropa Occidentală.

  3. Cadrul legal - legislaţie cu privire la ONG-uri în ţările Uniunii Europene - International Center for Not-for-Profit Law – Ionuţ Sibian - legislaţie cu privire la ONG-le din România – studiu realizat de Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki

  4. Legislaţie cu privire la ONG-uri în ţările U.E. • În ţările U.E. nu există o legislaţie/abordare identică cu privire la ONG-uri • În general există două tradiţii juridice: • Ţările de drept cutumiar (ex. Marea Britanie) consideră că acordul benevol între persoanele care fondează o asociaţie este suficient pentru ca asociaţia să primească personalitate juridică; • Ţările de drept scris (ex. Franţa) cer ca anumite formalităţi cum ar fi înregistrarea şi publicitatea să fie îndeplinite înaintea acordării personalităţii juridice.

  5. Probleme importante în legiferarea activ. nonprofit Probleme comune în ceea ce priveşte reglementarea sectorului care se datorează: • tipuri de organizaţii şi abordarea unitară a sectorului • control şi autoreglementarea sectorului • relaţiilor cu instituţiile statului, • deducerile din taxele şi impozitele ce se plătesc statului pentru activitatea de bază, • posibilitatea oferirii de fonduri din partea persoanele fizice sau juridice (donaţii şi sponsorizări), • utilitatea publică

  6. Austria • Asociaţii şi fundaţii, Asociaţia • Regimul juridic al asociaţiilor cu scop nonprofit - lege din 1951 “Actul Asociaţiilor”, • Se înregistrează după depunerea statutului la sediul poliţiei provinciale - în max. şase luni decizie a Ministerului de interne – aprobare tacită, • Nu există un registru – statutul disponibil la poliţie

  7. Austria (cont.) Organele asociaţiei: • Adunarea Generală a Asociaţiei, • Consiliul de Administraţie (3 membrii), • Cenzori – atribuţii financiare, • Organ de soluţionare a conflictelor. Dizolvarea: voluntară şi dictată de poliţie. Regim fiscal general

  8. Austria (cont.) Fundaţii (Stiftungen) Fundaţiile sunt definite ca fiind înzestrate cu personalitate juridică, în scopul prestării unei activităţi în scop caritabil sau în beneficiul general. Fundaţiile private sunt entităţi juridice în care fondatorul a transferat bunuri pentru un scop precis. Bunurile donate fundaţiei de la momentul înfiinţării sale sunt câştigate definitiv. Statutul fundaţiei trebuie să descrie modul de gestiune, desemnarea unui curator, şi domeniul său de intervenţie.

  9. Austria (cont.) • Regimul juridic al fundaţiilor este definit de Actul Fondator al fundaţiilor (Bundes-Stiftungs und Fondsgesetz) din 1974. Fundaţiile private sunt guvernate de legea din 1993 (Privatstiftungsgesetz). • Fundaţiile - au personalitate juridică, în scopul prestării unei activităţi în scop caritabil sau în beneficiul general. Fundaţiile private sunt entităţi juridice în care fondatorul a transferat bunuri pentru un scop precis. • Fundaţiile trebuie înregistrate în registrul fundaţiilor (Stiftungsregister), iar cele private în registrul firmelor (Firmenbuch).

  10. Austria (cont.) • Fundaţiile se înregistrează la tribunalul civil – autorizarea publicată în Jurnalul Oficial, • Fundaţiile trebuie înregistrate în registrul fundaţiilor (Stiftungsregister), iar cele private în registrul firmelor (Firmenbuch), • Fundaţiile pot presta orice fel de activitate, inclusiv comercială, • Fundaţiile se bucură de un regim fiscal cu multe deducţii şi avantaje, • Cea mai înaltă autoritate pentru asociaţii şi fundaţii este Ministerul Afacerilor Interne.

  11. Austria (cont.) Tipuri de fundaţii: • fundaţii federale si fundatii de Land: “Lander Stiftungs”. Ultimele sunt subiectul legislaţiei Landului în care îşi au domiciliul. Înfiinţarea lor trebuie să fie cerută la Guvernatorul Bundeslandului, care este abilitat să acorde statut fundaţiilor; • fundaţii religioase care cad sub incidenţa Actului Fundatiilor; • fundaţii de drept public sunt create la nivel federal, care nu sunt guvernate de Actul Asociaţiilor ci de instrumentul lor fondator; • fundaţiile private, apărute în 1993, care pot fi create pentru orice durată de timp şi pentru orice scop autorizat de lege; • fonduri(Fonds).

  12. Franţa Asociaţiile Sunt de două tipuri: - declarate şi, - nedeclarate, în funcţie de capacitatea juridică, Asoc. declarate depun o cerere la prefectură cu statutul pentru a fi înregistrate

  13. Franţa (cont.) Fundaţii • Sunt un patrimoniu dotat cu personalitate juridică proprie. Trebuie să îndeplinească trei obligaţii: • să aibă un scop de interes general; • să aibă o dotare care să garanteze un mod de finanţare propriu; • un consiliu de administraţie care să gestioneze organizaţia.

  14. Franţa (cont.) • Existenţa statutului de utilitate publică (trei ani de activitate, nr. de membrii min. 250, patrimoniu min., statut tip, prestarea unui bun de utilitate publică) – decizia se ia la nivelul Ministerului administraţiei, • Există birouri specializate la nivelul prefecturilor în relaţia cu ONG-le, • La nivel naţional există un Consiliu Naţional al Vieţii Asociative (CNVA).

  15. Marea Britanie • Nu există o structură care să fie abilitată cu înfiinţarea organizaţiilor nonprofit. • Nu există o înregistrare centralizată sau un organ de reglementare pentru structurile asociative. • Din 1973 exită un birou al asociaţiilor pentru dinamizarea relaţiilor intersectoriale. Asociaţii • asociaţiile non benevole (sindicate, uniuni profesionale), • asociaţii benevole: Companii cu răspundere limitată încorporate sub Legea Companiilor din 1985, Societăţi de ajutor reciproc, Societăţile Industriale şi de Intrajutorare

  16. Marea Britanie (cont.) Charities (statut de utilitate publică) • Regim fiscal special, • Acordarea statutului nu în funcţie de structură ci de activitatea desfăşurată • charity poate exista pentru unul sau mai multe dintre scopurile următoare: eradicarea sărăciei; scopuri religioase; educaţie; utilitate publică; alte scopuri pentru beneficiul comunităţii

  17. Marea Britanie (cont.) • Există un organism public de supraveghere şi control numit Comisia organizaţiilor de caritate pentru charities, • Registrul Comisiei Organizatiilor de Caritate este deschis publicului. Scutiri de taxe pentru charities: • taxa pe venit, • taxa pe capital câştigat, • TVA, • taxa de timbru.

  18. Marea Britanie (cont.) Categorii de charities: • trusturi (“trust”) • asociatii neîncorporate • companii cu răspundere limitată Fundaţii • Fundaţiile sunt definite ca structuri permanente de girare a unui capital pentru un scop de utilitate publică. Nu deţin personalitate juridică proprie. În general sunt catalogate ca “charity”.

  19. Germania Asociaţii • În Germania există diferite tipuri de asociaţii: cluburi sociale, cluburi sportive dar şi grupări cum ar fi sindicatele, asociaţii ale angajaţiilor, partide politice, etc. • Conform legii germane, o asociaţie este un grup de persoane al cărui scop comun nu este unul de prestare a vreunei activităţi economice. Se poate desf. activitate comercială însă nu ca activitate principală.

  20. Germania (cont.) Asociaţiile declarate: - pentru înfiinţare necesari patru pasi: • Min. 7 persoane trebuie să cadă de acord asupra semnării unei charte şi să aleagă un Consiliu Executiv; • Charta şi protocolul cu privire la Consiliul Executiv trebuie depuse la Registrul asociaţiilor de pe lângă tribunalul civil local; • Tribunalul examinează cele două documente din punct de vedere al îndeplinirii cererilor statutare, iar apoi o copie este trimisă autorităţilor administrative pentru un d.pd.v. al ordinii constituţionale; • înregistrată în Registrul Asociaţiilor, ţinut pe lângă tribunalul de instanţă, de care aparţine sediul asociaţiei. Odată cu înregistrarea, asociaţia primeşte personalitate juridică.

  21. Germania (cont.) • Asociaţiile nedeclarate nu sunt înregistrate şi nu sunt subiectul supervizării statului ca şi crearea lor. Fundaţiile Fundaţiile, sunt distincte de asociaţii. Pe de altă parte, ca şi asociaţiile, fundaţiile pot sau nu pot deţine personalitate juridică. •  Toate fundaţiile sunt subiectul supervizării publice – concentrată mai ales asupra aspectelor financiare ale activităţilor fundaţiei. Statul de utilitate publică – scutiri de taxă ( de ex.pe proprietate) şi se acordă doar în funcţie de scopul urmărit

  22. România – cadru legal Cadrul legislativ format din următoarele acte normative: • Legea 21-1924, Ordonanţa Guvervnului 26-2000, Ordonanţa de modificare şi completare 37-2003 şi Legea de aprobare a ordonanţei 26-2000 – nr. 246-2005 • Legea 21/1924 a fost una dintre cele mai moderne şi reuşite reglementări – şi-a făcut efectele până în 200

  23. România – cadru legal (cont.) • Categorii de Ong-uri recunoscute de această lege: asociaţii, fundaţii – federaţii, uniuni sau alte grupări de persoane juridice. Motivele pentru schimbarea cadrului legal: • Procedură greoaie şi lungă de constituire (avize consultative), • Regim restrictiv de organizare şi funcţionare, • Accesul la surse de finanţare redus şi diferenţiat în funcţie de tipul de organizaţie

  24. România – cadru legal (cont.) Ordonanţa 26/2000 • Abordare liberală în ceea ce priveşte modalităţile de constituire, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor şi a raporturilor acestora cu administraţia publică. Noutăţi • Condiţii mai simple la înfiinţare, • Consacrarea rolului statului de partener şi promotor al ONG-lor

  25. România – cadru legal (cont.) - Statutul de utilitate publică Ordonanţa 37/2003 - Diferenţe faţă de Ordonanţa 26 privind avizul de înregistrare şi utilizarea unor denumiri, • Statutul de utilitate publică Legea 246 – 2005.

More Related