1 / 14

Analiza economico-financiară

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Braşov Facultatea de Finanţe, Bănci şi Contabilitate. Analiza economico-financiară. Lect . univ. dr. Gheorghe Suciu. ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE. Obiective:

Download Presentation

Analiza economico-financiară

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Universitatea Creştină„Dimitrie Cantemir” Braşov Facultatea de Finanţe, Bănci şi Contabilitate Analiza economico-financiară Lect.univ.dr. Gheorghe Suciu

  2. ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE Obiective: • însuşirea conceptelor de cifră de afaceri, producţie fabricată, valoare adăugată, producţia exerciţiului; • aprofundarea corelaţiilor existente între cele 4 concepte enunţate mai sus; • stabilirea factorilor care influenţează valoarea producţiei fizice; • analiza structurii de producţie; • evaluarea calitativă a producţiei.

  3. Conţinut • 2.1 Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici ai activităţii de producţie • 2.2 Analiza activităţii de producţie şi comercializare • 2.3 Analiza producţiei fizice pe sortimente • 2.4 Analiza structurii de producţie • 2.5 Analiza corelată a coeficientului de sortiment şi de structură • 2.6 Analiza calităţii producţiei

  4. Cifra de afaceri, producţia fabricată • Cifra de afaceri (CA) cuprinde totalitatea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Nu se include în cifra de afaceri rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. • Cifra de afaceri din activitatea de bază, reprezintă valoarea producţiei marfă vândute, când producţia marfă este obiectul de bază al activităţii întreprinderii; • Producţia fabricată (Qf) este reprezentată de totalitatea produselor realizate şi destinate vânzării, precum şi de contravaloarea lucrărilor şi serviciilor executate pentru terţi (rulajele debitoare ale conturilor “Produse finite” (345) “Semifabricate” (341) şi rulajele creditoare “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” (704) , “Venituri din studii şi cercetări” (705), “Venituri din activităţi diverse” (708).

  5. Valoarea adăugată, producţia exerciţiului • Valoarea adăugată (VA), exprimă măsura valorii realizate prin activitatea societăţii comerciale; ea se determină sintetic ca diferenţă între producţia executată şi consumurile provenind de la terţi; • Producţia exerciţiului (Qe), reflectă volumul total al activităţii productive dintr-o perioadă de timp determinată. Aceasta este formată din producţia vândută, variaţia producţiei stocate şi producţia realizată în scopuri proprii şi capitalizată. Producţia vândută este o producţie evaluată la preţ de vânzare care nu are inclusă şi TVA. Variaţia producţiei stocate şi producţia de imobilizări în scopuri proprii, se evaluează la costul efectiv de producţie.

  6. Corelaţii indici ICA ≥ IQf Interpretarea acestei corelaţii este următoarea: • dacă ICA = IQf atunci se constată menţinerea proporţionalităţii între dinamica stocurilor de produse finite şi dinamica livrărilor; • - dacă ICA>IQf atunci se înregistrează o reducere a stocurilor de produse finite IQf > IQe • Aceasta arată reducerea stocurilor de producţie în curs de execuţie şi a consumurilor interne. IVA > IQe • Corelaţia exprimă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi în producţia exerciţiului.

  7. Corelaţii Ks, Ka, Iq 1) Ks = 1, Ka = 1, Iq = 1 În această situaţie programul de producţie a fost realizat la toate sortimentele, în aceiaşi proporţie, adică 100%. Dacă avem 3 produse A, B şi C, realizările vor fi: • A = 100%, B = 100%, C = 100% 2) Ks = 1, Ka = 1, Iq > 1 Programul de producţie a fost realizat la toate sortimentele (Ks = 1), în aceiaşi proporţie (Ka= 1). Dacă Iq = 115%, atunci şi pe cele 3 produse proporţia va fi de 115%, adică: • A = 115%, B = 115%, C = 115%.

  8. Corelaţii Ks, Ka, Iq 3) Ks = 1, Ka < 1, Iq > 1 Programul de producţie a fost realizat la toate sortimentele, în proporţii diferite (Ka < 1). O variantă ar putea fi: A = 120%, B = 108% C = 130% Total 122,5% 4) Ks < 1, Ka < 1, Iq > 1 • Programul de producţie a fost realizat pe total întreprindere (Iq > 1), în proporţii diferite (Ka < 1), însă cel puţin la un sortiment nu a fost realizat (Ks < 1). O variantă ar putea fi: A = 130%, B = 110%, C = 96%, Total 119,5%

  9. Corelaţii Ks, Ka, Iq 5) Ks < 1, Ka = 1, Iq < 1 • Programul de producţie nu a fost realizat la toate sortimentele, în aceiaşi proporţie (Ka = 1). O variantă ar putea fi: A = 95%, B = 95%, C = 95%, Total 95% 6) Ks < 1, Ka < 1, Iq < 1 • Programul de producţie a fost realizat la nivel de întreprindere (Iq < 1), în proporţii diferite (Ka < 1), iar nerealizările de la unele sortimente sunt mai mari decât depăşirile de la alte sortimente. O variantă ar putea fi: A = 105%, B = 98%, C = 74%, Total 93,8%.

  10. Calitatea produselor • Calitatea reprezintă gradul în care un produs, lucrare sau serviciu, prin totalitatea caracteristicilor tehnice, economice, sociale, şi de exploatare satisface nevoia pentru care a fost creat.

  11. Indicatorii calităţii • Coeficientul echivalenţei tehnice sau al parametrului unic, prin care însuşirile calitative ale unui produs sunt reduse la una singură, aceea care interesează pe beneficiar; • Dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor; • Dinamica reclamaţiilor din partea beneficiarilor prin determinarea numărului de reclamaţii ce revin la 1.000 lei livrări; • Dinamica cheltuielilor cu remedierile în termenul de garanţie; • Indicatorii tehnico-economici specifici fiecărei ramuri (randamentul maşinilor, viteza de lucru, consumul de materii prime, gradul de finisare, durabilitatea).

  12. Criterii clase calitate Principalele criterii care stau la baza grupării produselor pe clase de calitate sunt: • calitatea materiei prime utilizate; • procedee tehnologice utilizate pentru prelucrarea materiilor prime; • abaterile de la normele interne care reglementează parametrii de calitate ai produselor respective.

  13. Cuvinte şi expresii cheie • Cifră de afaceri • Producţie fabricată • Valoare adăugată • Producţia exerciţiului • Raport static şi raport dinamic • Coeficient de sortiment • Coeficient de structură • Coeficient de nomenclatură • Coeficient de calitate

  14. Bibliografie • 1. Gheorghiu A. Măsurarea, analiza şi optimizarea calităţii produselor industriale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982; • 2. Niculescu M.Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003; • 3. Suciu G. Analiză economico-financiară, Editura Tipona, Braşov, 2003; • 4.Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

More Related