pediatrie anul v mg n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Pediatrie anul V MG PowerPoint Presentation
Download Presentation
Pediatrie anul V MG

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 98

Pediatrie anul V MG - PowerPoint PPT Presentation


  • 225 Views
  • Uploaded on

Pediatrie anul V MG. Conf Dr. Oana M ărginean. Examenul de pediatrie. 1 test de verificare în scris sub formă de teste: 22 noiembrie > 5 00 puncte = nota 5 intrare la examenul final. Examenul final / conform programării în sesiune :

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Pediatrie anul V MG' - nuri


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
pediatrie anul v mg

Pediatrie anul V MG

Conf Dr. Oana Mărginean

examenul de pediatrie
Examenul de pediatrie
  • 1 test de verificare în scris sub formă de teste:
    • 22noiembrie
    • > 500 puncte = nota 5 intrare la examenul final
slide3

Examenul final / conform programării în sesiune:

  • - un caz clinic practic din patologia predată la cursuri + asistent (20% din nota finala)
  • Test grila in sesiune – complement simplu si multiplu
  • Absențe acceptate: 1 săpt stagiu clinic (20 ore) și 1 săpt de curs (4 ore)
neacceptare la examen
Neacceptare la examen
  • Absențe nemotivate peste nr acceptat
  • Absențe motivate medical peste 3 săptămâni
  • Verificare< 5
programa analitic

PROGRAMA ANALITICĂ

U.M.F. Tg. Mureş

Disciplina Pediatrie I

slide6

PROGRAMA ANALITICĂ

  • pt. cursul de Pediatrie an V Medicină Generală
  • anul univ. 2012/2013
  • semestrul I şi II = 14 săptămâni
  • total ore curs = 56
1 patologie neonatal 6 ore
1. Patologie neonatală – 6 ore
  • asfixia şi reanimarea
  • icterele patologice ale nou-născutului
  • infecţiile nou-născutului (TORCH – sindrom, septicemia)
  • SIDA
2 patologia ap resp 1 0 ore
2. Patologia ap. resp. – 10 ore
  • bolile căilor aeriene superioare
  • otomastoidita sugarului
  • epiglotita şi crupul laringian
  • bronşiolita acută
  • pneumoniile bacteriene
  • pneumoniile interstiţiale
  • tratamentul pneumopatiilor
  • astmul bronşic
3 patologia aparatului cardiovascular 6 ore
3. Patologia aparatului cardiovascular – 6 ore
  • cardiopatiile congenitale
  • endocardiomiopatii
  • pericardita
  • insuficienţa cardiacă
  • colapsul
4 bolile colagenului vascular 2 ore
4. Bolile colagenului vascular2 ore
  • reumatismul articular acut
  • artrita reumatoidă juvenilă
  • colagenozele - patogenie

- date clinice generale

5 afec iunile tractului digestiv 1 0 ore
5. Afecţiunile tractului digestiv – 10 ore
  • bolile diareice acute
  • sindromul de deshidratare acută
  • sindromul de malabsorbţie
      • celiachia
      • fibroza chistică
      • intoleranţe alimentare
  • abdomenul cronic dureros (durerea abdominală recurentă)
  • refluxul gastro-esofagian
  • gastritele şi ulcerul la copil
6 bolile caren iale 6 ore
6. Bolile carenţiale6 ore
  • rahitismul şi tetania
  • anemia feriprivă
  • malnutriţia protein-energetică
7 afec iunile reno urinare 4 ore
7. Afecţiunile reno-urinare4 ore
  • glomerulonefritele acute difuze
  • sindromul nefrotic
  • infecţiile tractului urinar
8 diatezele hemoragice 2 ore
8. Diatezele hemoragice2 ore
  • purpura Schönlein-Henoch
  • purpura trombocitopenică imună
  • hemofilia
9 patologia sistemului nervos 2 ore
9. Patologia sistemului nervos2 ore
  • convulsiile
  • meningite şi encefalite
10 oncopediatria 4 ore
10. Oncopediatria4 ore
  • leucemiile
  • masele abdominale
        • tumoarea Wilms
        • neuroblastomul
  • limfoamele hodgkiniene şi nehodgkiniene
  • terapia suportivă – îngrijiri paleative
bibliografie
Bibliografie
  • Cursurile de pediatrie (CD) + note de curs
  • Vademecum in pediatrie, I Muntean, sub red., Ed. Medicala, Buc, 2007
  • Textbook of Pediatrics, Nelson, ed. XVI-a Baltimore, 2007, 2011
  • Baghiu Despina Maria: Curs de pediatrie – Hematologie şi oncologie, UMF Tg. Mureş, l999.
  • E. Ciofu, Carmen Ciofu: Esenţialul în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2000.
  • Lecţiuni de pediatrie (2008) l. Română
  • Des ECN - 2010
defini ie
Definiţie
  • coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor
  • prin ↑ valorii Bi serice
  • evident la nn la valori de 5-7 mg%

Tipuri:

      • fiziologic
      • patologic
      • nuclear
etiologie
Etiologie
  • Icterul fiziologic
  • H-bilirubinemie neconjugată în care
      • BiT <12mg/100ml ser (n < 1,15 mml/l)
      • BiD<15%
  • 50-80% la nn la termen, 90% la prematur
  • cauze: - volumul sg. crescut
        • durata scurtă de viaţă a eritrocitelor fetale
        • eritropoieza ineficientă
        • conjugare hepatică deficitară
        • intensificarea circ. entero-hepatice
manifest ri clinice
Manifestări clinice
  • Icterul fiziologic
  • Clinic
  • din ziua 3 (după 48h de viaţă)
  • durează 7-10 zile la nn la termen
  • la prematur - valori mai mari şi durată până la 30 zile
  • fără hepatosplenomegalie
icter fi ziologic tratament
Icter fiziologic TRATAMENT
  • tratament profilactic
      • alimentaţie precoce la sân
      • colostru - efect purgativ
  • tratament curativ

- fototerapie

etiologie1
Etiologie
  • Icterul patologic
    • tulb. de producere
    • tulb. de metabolism
    • tulb. de excreţie a Bi
  • în primele 24-36 h BiT >12mg% nn la termen
  • BiT >15mg/100ml ser la prematur
  • BiD>1,5-2mg% - icterprecoce(PATOLOGIC)
  • durată >10 zile la nn la termen

>2 săpt. la prematur - icter prelungit

etiologie2
Etiologie

Icter precoce

  • b. hemolitică prin incompatibilitate Rh şi ABO
  • sferocitoza ereditară - boala Minkowski-Chauffard
  • anemie cu sferocite + febră
  • citomegalie
    • prematuri
    • icter febril
    • sediment urinar - celule în "ochi de bufniţă"

Icter prelungit

  • continuând icterul fiziologic
  • atrezii intra/ extrahepatice
cauze de h bi nemie indirect
Cauze de H-Bi-nemie indirectă

BiI>85% din BiT

Exces de producţie

  • incompatibilitate feto-maternă Rh/ AOB
  • sferocitoza ereditară
  • anemie hemolitică
  • policitemie
  • extravazare/ înghiţire sg.
  • accelerarea circ. entero-hepatic
  • factori genetici
  • inhib.din LM (Øalim 48h)

Scăderea clearance-ului Bi

  • erori de metabolism
    • Crigler Najar
    • Dubin Johnson
    • Rotor-Schiff
    • Gilbert
    • tirozinoză
    • galactozemie
  • prematuritate
  • hipotiroidism, insuf. hipofizară, alim. la sân mama DZ
  • hipoperfuzie hepatică
cauze de h bi nemie direct
Cauze de H-Bi-nemie directă
  • septicemie BiD>15% din BiT
  • infecţii intra-uterine - hepatită neonatală
  • atrezie căi biliare intra/ extrahepatice
  • chist coledocian
  • obstrucţii ale canalelor biliare (tu., pancreas anular)
  • trisomie 18
  • galactozemie, tirozinemie, metioninemie
  • sdr. Rotor-Schiff, Dubin Johnson
  • fibroza chistică
  • alim. parenterală totală prelungită
  • sdr. de bilă îngroşată
boala hemolitic neonatal
Boala hemolitică neonatală
  • incompatibilitate feto-maternă Rh (eritroblastoză) sau incompatibilitate ABO
  • situaţii:
  • mama Rh - şi copilul Rh+
  • mama O (I) şi copilul A (II) sau B (III)
  • hematiile fătului produc Atc la mamă, care trec în circ. fetală şi => hemoliză
  • Atg Rh - la I sarcină sensibilizează

- al 2-lea copil - icter

- apoi forme tot mai grave

- sensibilizează şi transfuziile sau avortul

boala hemolitic neonatal1
Boala hemolitică neonatală
  • Atg A şi B - larg răspândite în natură
    • de aceea, izoimunizare de sarcină +
    • heteroimunizare prin infecţii, vaccinuri
    • boala hemolitică în sist. ABO apare de la prima sarcină
    • mai frecventă, dar mai uşoară decât b. hemolitică în sistemul Rh
    • NU afectează fătul i.u.
    • NU produce forme grave de icter în momentul naşterii
    • NU necesită dg. prenatal sau tratament postnatal
boala hemolitic neonatal2
Boala hemolitică neonatală
  • Atg A şi B - mecanism
  • mama cu grupa O (I)
  • aglutininele naturale ale celor cu grupa A(II) sau B(III) sunt de tip IgM, cu greutate moleculară mare - nu traversează placenta
  • aglutininele celor cu grupa O(I) - tip IgM şi IgG - cu greutate moleculară mică - traversează placenta
boala hemolitic neonatal3
Boala hemolitică neonatală
  • Fiziopatologie
  • hemoliză - hiperbilirubinemie – eritroblastoză (mec. Compensator)

Clinic: anemie

icter

hepatosplenomegalie

manifestări hemoragice

neurologice

boala hemolitic neonatal4
Boala hemolitică neonatală

Forme clinice:

  • anasarca feto-placentară (hidrops fetal)

Nn are: - edeme generalizate

- ascită

- hepatosplenomegalie

- paliditate

- insuf. cardiacă

Frecvent - făt mort, macerat

  • icter hemolitic: icter intens + hepatosplenomegalie
  • anemia hemolitică: f. cea mai uşoară. Se vindecă spontan. Dacă Hgb < 12 g% poate avea hepatosplenomegalie
boala hemolitic neonatal5
Boala hemolitică neonatală

Dg. de laborator

  • grupa sg. şi Rh la părinţi şi copil
  • titrul de Atc la gravidă
  • test Coombs + evidenţiază Atc în serul mamei
  • hemograma la nn: anemie, Tr↓
  • FP: eritroblaşti > 25%, Ret. > 6%
  • BiI din CO > 4 mg%
boala hemolitic neonatal6
Boala hemolitică neonatală

Tratament

profilactic - imunoprofilaxie anti-D (Ig specifice)

  • la femeia Rh - : 300 µg în primele 72 h după avort/ naştere la nn Rh+
  • la nn Rh - de sex feminin proveniţi din mame Rh+

curativ

În forme uşoare şi medii- fototerapie şi Fenobarbital 5-8 mg/zi, 3-4 zile

boala hemolitic tratament
Boala hemolitică - tratament

În formele grave:

  • EST cu vol dublu (160 ml sânge/kg, se schimbă 85% din vol sg.)
  • Se foloseşte sg. integral cu Htc 40-45%, <48h vechime, grup O I Rh neg sau izogrup cu nn, dar Rh neg.
  • Imediat apoi fototerapie şi monitorizare Bi/6h,
  • EST se repetă dacă Bi creşte cu mai mult la ↑1mg/h
  • În hidrops imun/G mică - EST izovolumetrică – pt evitarea variaţiilor tensionale
  • sg. este extras prin A. ombilicală şi transfuzat prin VO
tipuri de icter dup mecanism de producere
Tipuri de icter- după mecanism de producere
  • Ictere hemolitice (prehepatice)
  • Ictere hepatocelulare
  • Ictere mecanice (posthepatice)
a ictere hemolitice prehepatice
A. Ictere hemolitice (prehepatice)
  • tegumente şi mucoase galben-pai (i. flavinic)
  • hemoliză
  • BiI crescută
  • urini închise de culoare
  • splenomegalie ± hepatomegalie

Tratament

  • fototerapie
  • EST
  • FB
b ictere hepatocelulare
B. Ictere hepatocelulare
  • septicemie
  • hepatite virale
  • boala herpetică
  • listerioză
  • toxoplasmoză congenit.
  • Intoxicaţii (tetra, steroizi, )
  • deficite enzimatice cong.

(Crigler Naijar, Dubin Johnson, Rottor Schiff)

  • galactozemie

Caracteristici:

  • tegumente şi mucoase galben-portocalii
  • hepatomegalie fără splenomegalie
  • urini intens colorate
  • scaune acolice
  • Bi↑directă şi indirectă
  • transaminaze şi aldolaze ↑ uneori, tardiv

Tratament

- diete specifice, antibiotice, corticosteroizi - în hepatite neonatale de etiol. neprecizată - 21-28 zile

c ictere mecanice posthepatice
C. Ictere mecanice (posthepatice)
  • malformaţii ale căilor biliare intra şi extrahepatice (atrezii, agenezii)
  • compresia căilor biliare intra şi extrahepatice (bride, ggl, tu)

Caracteristici:

  • debut - a 2-a săpt. de viaţă
  • icter progresiv verdinic
  • BiD↑
  • urini hipercrome
  • scaune acolice
  • hepatomegalie
  • probe hepatice +
  • Tratament
  • chirurgical - săptămânile 4-8
  • NU mai repede pt că poate fi sdr. de colestază
  • NU mai târziu - ciroză biliară
3 icterul nuclear
3. Icterul nuclear

(encefalopatia hiperbilirubinemică)

- Bi >25mg% la nn matur, 10mg% la prematur

  • consecinţa efectului toxic al H-Bi-nemiei indirecte (neconjugată, nelegată de albumină) asupra SNC
  • Clinic: icter + spt. neurologice (hipotonie, adinamie, supt dificil, hipertonie, opistotonus, convulsii, crize de apnee)
  • Bi i (nelegată) penetrează bariera HE, în primele 2-4 zile de viaţă şi se fixează de nucleii cenuşii bazali
  • clinic: - letală

- subletală - deficite în dezv. SNC

icterul nuclear
Icterul nuclear

Factori de risc:

  • boala hemolitică
  • prematuritatea
  • acidoza
  • asfixia
  • hipoproteinemia
  • hipoglicemia

Evoluţie

  • gravă, adesea deces

Encefalopatia cronică:

      • ataxie
      • atetoză
      • surditate
      • deficit mintal
tratament
TRATAMENT
  • Fototerapia
  • risc de ↑ a BiI>capacit. de legare a albuminei
  • ↑ periculoase ale Bi
      • prematuri
      • echimoze extinse
      • b. hemolitică
  • Exsanguinotransfuzia- indicaţii
    • corectarea anemiei severe
    • prevenirea icterului nuclear
    • septicemie
    • CID
    • dezechilibre metabolice severe
tratament1
TRATAMENT
  • Exsanguinotransfuzia (ET)
  • dacă mama are Rh -, la nn se determină:

- hemogramă, grup sg., Rh, Bi, test Coombs

  • ET în primele ore după naştere dacă:
  • nn cu icter, paloare, edeme, hepatomegalie, st. gen. alterată
  • st. gen. bună, dar test Coombs diect +, Hb <11g% la nn matur, <14g% la prematur
  • Bi din CO > 4mg% şi ↑ cu 0,5 g/h
tratament2
TRATAMENT
  • Exsanguinotransfuzia (ET)
  • ET se efectuează când:
  • Bi - 25 mg% la nn la termenfără asfixie

- 20 mg% la nn la termencu asfixie

  • Bi - 18-20 mg% la nn prematur fără asfixie

- 15 mg% la nn prematur asfixiat

  • ET se repetă dacă Bi ↑ la valori de risc neurologic
tratament3
TRATAMENT
  • Exsanguinotransfuzia
    • sânge proaspăt (24h de la recoltare) - la nn suferind
    • sânge iradiat - dacă a primit transfuzie i-uterin
    • sânge heparinat
    • sânge gluco-citrat
infec iile nou n scutului1
INFECŢIILE NOU-NĂSCUTULUI
  • Rezistenţa scăzută a nn. la infecţii (datorită particularităţilor sale morfofuncţionale), conferă infecţiilor nn. următoarele caracteristici:
  • frecvenţă crescută (> 1%)
  • tendinţă la generalizare
  • simptome sărace, atipice
  • evoluţie gravă (mortalitate 20 – 30%)
clasificare
Clasificare

Clasificarea se face după momentul infectării.

Deosebim:

  • Infecţii prenatale (antepartum)
  • Infecţii intranatale (intrapartum)
  • Infecţii postnatale (postpartum)
i infec iile prenatale
I. Infecţiile prenatale
  • infecţii intrauterine; în funcţie de perioada când acţionează asupra produsului de concepţie =>embrio- sau fetopatii
  • deşi produse intrauterin, se pot manifesta şi postnatal => semne de infecţie la nn., mai ales, în primele 3-4 zile de viaţă
  • infecţiile prenatale - cunoscute sub denumirea de TO*RCH sindrom
to rch sindrom
TO*RCHSindrom

Iniţialele acrostihului semnifică:

  • toxoplasmoza
  • rubeola
  • citomegalia
  • herpesul

Toate aceste infecţii =>prematuritate, întârziere în dezvoltarea intrauterină, hepatomegalie cu hiperbilirubinemie.

  • O* = Other: alţi agenţi - sifilis, hepatita, enteroviroze, streptococi gr. B
manifest rile clinice la nn
Manifestările clinice la nn.
  • Toxoplasmoza se manifestă
  • acut printr-o formă septicemică (mortală) sau meningoencefalitică şi una
  • cronică prin microftalmie, calcificări intracraniene.

Unele forme evoluează cu hidrocefalie, convulsii, etc.

Tratamentul - îndoielnic.

slide53

Tratamentul toxoplasmozeila mamă

    • Spiramycină< 18 săpt. de gestaţie
    • Pirimetamina (antimalaric), sulfadiazină, ac. folic> 18 săpt. de gestaţie
    • dacă prognosticul de afectare craniană la făt e sever - avort
slide54

la nn: trat. până la 1 an - previne sechelele neurologice, rezolvă simptomatologia acută

  • pirimetamină 1 mg/kg la 12h - 2 zile, apoi zilnic până la 2-6 luni, apoi 3x/ săpt.
  • sulfadiazină 50 mg/kg la 12h
  • ac. folic 10mg de 3x/ săpt. + 1 săpt. după tat. cu pirimetamină - previne supresia medulară dată de ATB
  • Prednison - 0,5mg/kg la 12h - în afectări ac. ale SNC, corioretinită activă
  • adjuvant: şunt ventriculo-peritoneal, tratament oftalmologic, etc.
slide55

Rubeola se manifestă prin microftalmie, microcefalie, retinită, iar la alţii, prin malformaţii cardiace sau surditate. Nu are tratament etiologic, doar suportiv şi de corectar a sechelelor.

  • Citomegalia - icter febril precoce, purpură, hepatosplenomegalie.

Supravieţuitorii formelor acute: microcefalie,

calcificări difuze, diverse leziuni neurologice.

Prezenţa atc. specifici pune dg. Copii infectaţi pot secreta virusul prin urină.

Tratamentul: ganciclovir şi valganciclovir

  • Ganciclovir 10-15mg/kg/zi în 2 doze în microPEV, 3-6 săpt.
  • poate => atrofie testiculară, influenţează fertilitatea la animale de experienţă
slide56

Herpesul - forme

  • diseminată (cu implicare viscerală – hepatită, pneumonie) – apare la 6 – 21 zile după naştere. Este letală
  • localizată cu retinită, microftalmie, afectare SNC

Tratament: Acyclovir - doar în forme de HSV neonatal -↓morbiditatea şi mortalitatea

  • sugarii cu lez. cutanate, oculare, bucale - Acyclovir 20mg/kg la 8 ore - 14 zile; lez. SNC - 21 zile
  • pt. lez. oculare + topice oftalmice: trifluridine 1%, iododeoxyruidine 0,1% sau vidarabine 3%
  • unii recom. 300 mg/m2/doză de 3x/zi după trat. iniţil pe o perioadă de 6 luni cu monitorizare strictă a neutropeniei şi anemiei
slide57

Virusul hepatitei B

Mamele cu hepatită acută în timpul sarcinii pot naşte prematuri sau pot produce la nn hepatită în lunile 1 – 6 de viaţă. Unii nn au transaminaze serice crescute, fără alte semne de boală

Tratament

  • α interferon în caz de HBV
  • α interferon şi ribavirină în infecţia HCV
slide58

Varicela

Varicela produce vezicule cutanate, encefalită, miocardită, alte leziuni viscerale. Copilul poate prezenta la naştere microcefalie, chorioretinită, malformaţii ale membrelor.

  • Dacă infecţia se produce în perioada peripartum - nu există timp suficient ca nn să primească Atc VZV transplancetar - va dezvolta boala între 5-10 zile după naştere - evoluţie severă, mortalitate 30%
  • adm. Ig specifice varicelo-zosteriene şi tratament cu Acyclovir idem ca în HSV
alte infec ii prenatale
Alte infecţii prenatale
  • Sifilisul
  • HIV
  • enteroviroze
  • steptocociile grup B
  • Sifilisul se manif după naştere prin rinită persistentă, limfadenopatie, pemfigus palmo-plantar, hepatosplenomegalie, nefroză, meningită, insuf. creşterii

Trat: la nn Pen G 2 x 50000 u/kg/zi IM 2 săpt, 2 săpt. pauză şi apoi încă 2 cure

streptocociile grup b
Streptocociile grup B
  • Streptocociile grup B:
    • 5 - 40% din femei sunt purtătoare (vagin, rect)
    • 50% din copiii lor se colonizează de la mamă
    • numai 1-2% din copii fac o infecţie evidentă
  • infecţie cu debut acut (în prima săpt.)
  • ½ din ei au semne de inf. încă de la naştere
  • se manifestă ca un sepsis neonatal cu detresă respiratorie, letargie, hipoTA, toţi având bacteriemie
  • 1/3 - ½ au detresă şi/sau pneumonie şi 1/3 meningită
  • 50% decedează
streptocociile grup b1
Streptocociile grup B
  • infecţia cu debut tardiv apare între 1 săptămână - 3 luni de viaţă (în medie la 3-4 săptămâni)
  • mai frecventă este meningita
  • deşi formele clinice sunt mai uşoare, unele evoluează cu comă, status epilepticus, şi element de gravitate - neutropenia
streptocociile grup b2
Streptocociile grup B
  • peste 50% din supravieţuitori sunt afectaţi neurologic:
    • întârzierea limbajului
    • pierderea auzului
    • pierderea vederii
    • retard mental
    • convulsii necontrolate
  • este posibilă şi apariţia unor infecţii tardive ca osteomielita, artrita, adenita ş.a.
ii infec iile intranatale
II. Infecţiile intranatale
  • Listerioza - contaminarea n.n. se face în

timpul naşterii, dar şi prenatal (!).

Forme:precoce, septicemică

tardivă - la 3 - 5 săpt. după naştere

- localizată la meninge

Caracteristic: granuloame mici, albe la ex.

faringelui şi nr. ↑ de mononucleare în l.c.r.

Tratament: Ampicilină 200 mg/kg/zi în 4 prize

i.m., Gentamicină 14 zile, 21 zile în meningită

slide64

Conjuctivita cu chlamidii (incluziuni) - incubaţie de 5 - 14 zile; secreţie purulentă. (Incluziile epiteliale se obs. prin coloraţia Giemsa a secreţiei).

Ch. Trahomatis (1970) - cauza cea mai frecv. a inf. cu transmitere sexuală

- transmiterea mamă-făt în 10% din cazuri produce şi pneumonie

Dg. - costisitor (culturi celulare, imunofluorescenţă directă, ELISA, PCR)

Tratament - macrolide (eritromicină, claritromicină, azitromicină) şi tetraciclină.

slide65

Conjuctivita gonococică. Se face tratamentul 10 zile cu Penicilina G, i.m. plus instilaţii oculare (2.500 u.i./1 ml) după unii sol. Cloramfenicol 1%, neomicină 0,5%, gentamicină 0,3%.

  • Conjunctivita negonococică. Apare după 24 ore de la naştere, ! NU se confundă cu iritaţia chimică produsă de instilările conjunctivale cu AgNO3.

De regulă, este suficient un tratament local (instilaţii în sacul conjunctival).

Unele cazuri necesită antibioterapie - în funcţie de ag. cauzal, după rezultatul însămânţării secreţiei conjunctivale pe diversele medii de cultură.

diagnosticul infec iilor pre i intranatale
Diagnosticul infecţiilor pre şi intranatale
  • Antecedentele mamei
  • Diagnosticul infecţiei la mamă
  • Manifestările clinice la n.n. (descrise)
  • Laboratorul
1 antecedentele mamei
1.Antecedentele mamei

Majoritatea infecţiilor la mamă fiind asimptomatice, considerăm mame cu risc crescut următoarele:

  • AHC de inf. congenitală
  • avort habitual
  • infertilitate
  • contact cu pisici
  • (şoareci)
  • terapieimunosupresivă
  • ingestie de carne incorect preparată
  • rash sau adenopatie inexplicabilă
  • boala inexplicabilă în timjpul sarcinii
  • herpes oral sau genital
  • profesiune cu risc de

expunere

2 diagnosticul infec iei la mam
2.Diagnosticul infecţiei la mamă
  • anticorpi pentru rubeolă şi sifilis (de la începutul sarcinii)
  • teste serologice pt virusul Herpetic, citomegalic, hepatita B
  • izolarea virusului (culturi) pt. virusul herpetic, rubeolic, citomegalic şi coxackieB
  • însămânţări din probele recoltate de pe mucoasa vaginală
3 manifest ri clinice vezi ant
3.Manifestări clinice- vezi ant.

4.Laborator

  • Recoltarea de 5- 10 ml sânge pentru sdr. TORCH - de la mamâ şi de la nn - Atc IgM specifici imunofluorescenţi, repetare la 2-6 săpt, 3-6 luni
  • pentru Citomegalie - sediment urinar (cu filtrare prin micropori)
  • IgG şi IgM - IgG neg. la mamă şi nn exclud inf.
  • interpretarea titrului IgG la nn e dificil - transplacentar pot trece IgG la făt
  • la copiii neinfectaţi titrul ↓ la 1 lună, la cei inf. continuă să ↑ - detectabil la 4-9 luni
slide70

Laborator

  • pt. Toxoplasmoză: IgG şi IgM
  • IgG apar la 1-2 săpt., ating un peak la 1-2 luni şi ↓ la 6-12 luni
  • IgM apar după 2 săpt. de la naştere, cu peak la 1 lună şi ↓ până la 6-9 luni; pt. că nu trec transplacentar - specifici pt. inf. congenitală
  • testul Sabin- Feldman - mai specific - PCR
  • DeterminareaIgM din sângele CO (normal sub 20 mg/ml); valoare ↑ = infecţie fetală
  • Izolarea virusului în cazul herpesului, rubeolei, citomegaliei şi enterovirus CoxackieB
slide71

Laborator

  • Examen histologic al placentei
  • Transaminazele
  • Ag de S al hepatitei - HBsAg, Atc de S anti-HBs Atc, Ag core - HBeAg şi Atc core - anti HBe Atc
  • ELISA şi Western-Blot pentru HIV (anticorpii anti-HIV)
profilaxia specific
PROFILAXIA SPECIFICĂ

Profilaxia infecţiilor congenitale este dificilă.

  • În rubeola congenitală - vaccinarea copiilor între 1-12 ani şi a femeilor receptive, în perioada fertilă (20-29 ani)
  • Imunoglobulinele nu previn boala
  • vaccin Trimovax, Priorix 0,5 ml sol. - 12 l, cu rapel la 7-8 ani, şi la 14 ani la fete sau la ♀ cu 3 luni înainte de a rămâne însărcinată
  • Toxoplasmoza - evitareapisicilor şi a cărnii de porc rău preparată
slide73

Herpesul - cezariana la mamele cu herpes genital

  • dacă mama are lez. active, vom adm. 0,6 ml/kg Ig. standard la nn
  • dacă mama are infecţie primară (culturi +) se va iniţia trat. cu Ara-A 30 mg/kg/zi - timp de 10-14 zile de la 38 săpt. de gestaţie
  • Hepatita virală A - dacă gravida face boala aproape (sau chiar înainte de termen), nn. I se va administra Ig standard 0,5 ml/kg, sau 0,15 ml/kg la nn din mame care au făcut hepatită A cu 2 săpt. înainte de naştere
slide74

Hepatita virală B

» sugarii din mame AgHBs(-) sunt vaccinaţi clasic cu EngerixB 10µg (0,5 ml) sau Recombivax HB 5µg (0,5ml) la 0-1-6 luni sau 0-2-6 luni

» sugarii din mame AgHBs(+) sunt imunizaţi clasic şi vor primi o doză de Ig pt. hepatita B (HBIg) cât de repede posibil - primele 12h după naştere

  • se va urmări statusul lor imunologic la 9 luni
  • titru Atc antiHBs >10mIU/ml şi AgHBs (-), vor primi încă o vaccinare la 0-1-6 luni interval
  • transmisia AgHBs după naştere fecal-orală sau prin alăptare este minimă; alăptarea - la libera alegere a mamei
slide75

La gravidele colonizate cu streptococi grup B şi care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc:

      • naştere prematură
      • membrane rupte de peste 24 de ore
      • travaliu prelungit
      • corioamniotită
  • li se va adm. în timpul naşterii ampicilină
  • se încearcă obţinerea unui vaccin
iii infec iile acute postnatale
III. INFECŢIILE ACUTE POSTNATALE
  • Cele mai frecvente sunt: septicemia nn, meningita nn, pneumonia nn, infecţii ombilicale şi cutanate ale nn., enterocolita ulcero necrotică
  • Cea mai gravă şi mai de temut este septicemia
  • SEPTICEMIA nn - infecţie generalizată a nou -născutului de origine microbiană, cu evoluţie gravă şi fără tendinţă spontană la vindecare.
septicemia n n
SEPTICEMIA N.N.

Se caracterizează prin:

  • poartă de intrare
  • focar septic şi
  • metastaze septice

(însămânţări hematogene în diverse organe şi ţesuturi)

Forme:

  • Septicemie primară
  • Septicemie secundară
slide78

Septicemie primară - precoce - apare în primele 4 zile de viaţă, este produsă de listeria, streptococi gr. B şi E. Coli (tip K1).

  • Septicemie secundară produsă mai frecvent de stafilococ şi germeni gram -negativi, germeni contactaţi de la ceilalţi nn., (infecţie de spital, nozocomială).

Cauze favorizante

- prematuri, dismaturi, asfixia intrapartum, amniotita (ruptura precoce a membranelor), mamă febrilă

- diverse manopere (cateterizarea VO, catetere IV, puncţii, intubaţie orotraheală, alte manopere chirurgicale)

simptomatologia septicemiei
Simptomatologia septicemiei

Nu există simptome tipice.

Chiar şi febra poate lipsi.

Mai frecvente sunt:

  • icterul, febră
  • somnolenţa
  • plâns şi ţipăt slab, crize de apnee
  • tulburări respiratorii
  • dificultăţi alimentare
simptomatologia septicemiei1
Simptomatologia septicemiei
  • Mai pot apărea: meteorism, detresă resp., peteşii, purpură, hepatosplenomegalie, convulsii)
  • Semnale de alarmă: atunci când nn “nu arată bine”, scădere ponderală, vărsături, hipotermie, geamăt la manipulări, tegumente cu tentă teroasă
slide81

Dg. de laborator - doar hemocultura pune dg. de precizie (1ml sânge însămânţat pe 10 ml bulion).

De regulă, hemocultura, chiar repetată, trebuie să fie pozitivă numai pentru un anumit tip de germene. (dacă nu, este fals+ prin contaminare)

Însămânţările pe medii de cultură se fac din sg, dar şi de pe piele, urină, l.c.r., faringe...

Laboratorul poate arăta: hiperbilirubinemie, hipoglicemie, trombocitopenie. Leucocitoza, este greu de interpretat în primele 10 - 14 zile de viaţă, nr. L schimbându-se zilnic.

tratamentul septicemiei
Tratamentul septicemiei
  • Se începe intens de la ivirea suspiciunii:
  • Ampicilină 150mg/kg/doză + Gentamicină 3-4mg/kg/zi
  • există tulpini de E. coli rezistente - astăzi se adm. cefalosporine de gen. III - Cefotaxime 50mg/kg/doză la 12 sau 8 h; Ceftazidime, s.a.
  • După obţ. rezultatelor AB - terapie ţintită:
  • streptococi gr. B - Penicilină 200-300.000 U/kg/zi, 3-4 prize sau Ampicilină 200-300 mg/kg/zi - 14 zile
slide83

anaerobi - Penicilină, excepţie Bact. fragillis - Cloramfenicol, Carbenicilină, cefalosporne, Metronidazol

  • listeria - Ampicilină + Gentamicină 14 zile
  • enterococi Gram neg.: Ampicilină + aminoglicozid (Gentamicină, Kanamicină)
  • piocianic, Proteus indol+ - Carbenicilină
  • tratamentul este i.v. 10-14 zile
  • temp. constantă, aport HO-electrolitic şi caloric, echilibrare acido-bazică, evaluare coagulopatii, trat. simptomatic (hG, hCa-mie)
  • tratament suportiv - ventilaţie asistată
slide84

tratamentul convulsiilor

  • tratamentadjuvant în caz de deficit Ig şi a nr. de neutrofile:
    • ET cu volum dublu de sg. proaspăt
    • infuzie de granulocite obţ. prin leucafereză
    • Ig i.v. controversată, dar folosită în SUA în inf. cu streptococ gr.B şi E.coli K1 - se adm. 750 mg/kg/doză la prematur, 1g/kg/doză la nn la termen
    • cytokine - stimulare a fact. granulocitar şi a macrofagelor - rezultate variabile

Evoluţia este gravă, 40% decedând.

meningita neonatal
MENINGITA NEONATALĂ
  • m. purulentă, dată de un alt spectru bacterian decât meningita sugarului > 2 luni
  • enterobacteriacee Gram neg.: coli, streptococi gr.B, stafilococi, Listeria, anaerobi
  • rar H. influenzae, meningococ, pneumococ

Dg. pozitiv: spt. ştearsă - iritabilitate/letargie

±febră, bombarea fontanelei (tardiv), rar

convulsii, vărsături, Ø semne de irit. meningeană

  • debut prin st. de şoc sau evol rapidă - câteva semne în st. teminal
meningita neonatal1
MENINGITA NEONATALĂ

Reguli practice:

  • nn suspect meningită - PL
  • agiaţie, iritabilitate, febră - meningită până la confirmarea altui dg.
  • convulsii + febră - indicaţie de PL

Dg. pozitiv:

  • PL arată LCR tulbure, l.>10/mm3, germeni/frotiu, culturi +
  • glicorahie/glicemie <0,5 pledează pt. dg.
meningita neonatal2
MENINGITA NEONATALĂ

Tratament:

  • ca în septicemie, D maxime atb. conform AB
  • streptococi gr.B - Penicilină+Gentamicină 14 zile, apoi Penicilină încă 7 zile
  • Gram neg. - dificil (rez. la Penicilină, unii rez. la Ampicilină, Gentamicina pătrunde greu în LCR)
  • se caută alte focare (hemo-, uroculturi)
  • Moxalactam, alte cefalosporine gen.III pt. Gram.neg. rezistenţi la aminoglicozide şi Bacteroides (50-100 mg/kg/zi, 2 prize)
  • trat. atb. 21 zile, I.V.
meningita neonatal3
MENINGITA NEONATALĂ
  • IR se poate adm. Colistin pt. E.coli şi Carbenicilina
  • pt. E.coli cefalosporine de gen. III - Cefotaxime 50mg/kg/doză la 12 sau 8 h; Ceftazidime, s.a.
  • trat. general - de susţinere şi simptomatic, combaterea convulsiilor, restrângere lichidină (secr. inadecvată ADH)
  • la nn sub 5 zile lichide max. 40ml/kg/zi, dupâ 5 zile restricţia poate atinge 20ml/kg/zi
  • evaluare neurologică atentă la externare, NU înainte de 5 zile de afebrilitate - recăderi în ziua 3 Ø antibiotic
infec iile cutanate i mucoase
INFECŢIILE CUTANATE ŞI MUCOASE
  • MONILIAZA - muguet
  • inf. cuCandida albicansla trecerea prin canalul pelvi-genital sau contaminare postnatală de la purtător sănătos
  • lez. bucale (jugal, limbă, gingii, palat) - mici depozite albe, confluente, care nu se detaşează; rar perianal sau diseminate
  • dg.de certitudine: - frotiu col. albastru metilen - micelii, spori
slide90

Tratament

  • sol. bicarbonat Na 4,2%, clorură dequalinum 0,5%, violet de genţiană 0,5%, de 3-4x/zi, 3-4 zile
  • 4-6 instilaţii bucale lente cu suspensie Stamicin (100.000 U/ml)
  • evol. nefavorabilă (! igienă alimentară, fierberea tetinelor) - trat. cu Stamicin 100.000 U/kg/zi 4 prize, 7-10 zile, + gel/ suspensii Miconazol sau Netamicină - instilaţii sau aplicaţii locale
infec iile cutanate i mucoase1
INFECŢIILE CUTANATE ŞI MUCOASE
  • IMPETIGO BULOS(pemfigus)
  • etiol. stafilococică, lez. buloase cu conţinut clar, în 2-3 zile - tulbue şi apoi purulent
  • puseuri succesive până la 4 săpt.
  • st. gen. bună
  • dg. prin evidenţierea germenelui din conţinut

Tratament: izolare, băi cu KMnO4 sol

1:10.000, toaletă cu Rivanol 1%, pudre cu atb. -

sulfamide, unguent dacă sunt cruste; suprainf. -

atb. parenteral

slide92

DERMATITA EXFOLIATIVĂ RITTER

  • endotoxină stafilococică
  • sdr."pielii opărite" - b. Ritter, sd. Lyell, scarlatina stafilococică
  • aceeaşi etiologie - sdr. şocului toxic
  • dg. debut brusc, eritem generalizat,detaşarea epidermului (semn Nikolsky+), bule mari - se sparg, stare toxică

Tratament: local - ca impetigo + simptomatice

  • penicilină penicilinazo-rezistentă - Oxacilină 100-200mg/kg/zi la 4h, 7-10 zile
  • hidratare, păstrarea temperaturii corporale
infec iile ombilicale
INFECŢIILE OMBILICALE
  • Ombilicul după secţionare, prin devitalizare => minunat mediu de cultură pentru germeni, fiind colonizat la scurt timp după secţionare prin flora locală reprezentată de streptococi şi stafilococi.
  • Reprezintă şi poartă de intrare pentru tetanos, difterie şi erizipel.
omfalita
Omfalita
  • inflamaţia inelului ombilical, este un proces inflamator al ombilicului caracterizat prin hiperemia şi edemul regiunii periombilicale, uneori cu miros urât al bontului ombilical.

Etiologie: stafilococ, streptococ

Simptomatologie:

  • simptome de inflamaţie (febra putând lipsi)

+

  • manifestări în funcţie dacă a căzut sau nu bontul ombilical
slide95

Blenoree = zemuirea ombilicului după căderea cordonului ombilical.

  • Ulceraţia ombilicului = lipsă de substanţă acoperită de puroi şi margini tumefiate.
  • Granulomul = mugure roşu, zemuind
  • Flegmonul ombilical apare când înfecţia s-a propagat şi la ţesutul celular subcutanat
slide96

Diagnostic - similar septicemiei

Tratament:

  • îndepărtarea oricărui cateter
  • îngrijire aseptică a ombilicului şi dezinfectante (rivanol 1%, apă oxigenată, KMnO4)
  • antibioticoterapie: PenicilinaG 100000-200000 UI/kg/zi + Oxacilină 100 - 200 mg/kg/zi în 4 prize IM 10 - 14 zile
  • creionări cu nitrat de Ag în granulom
  • trat chirurgical în flegmon
  • tratament local în blenoree şi ulceraţii
slide97

PROFILAXIA INFECŢIILOR LA N.N.

  • depistarea şi tratarea oricăror inf. la gravide
  • asistare corectă a naşterii (maternitate, cadre calificate, igienă)
  • profilaxia inf. pulm. - aspirare orofaringiană corectă imediat după naştere
  • profilaxia oculară şi ombilicală
  • măsuri riguroase de asepsie şi igienă (în sala de naştere, salon, locuinţă)
slide98

igiena mâinii - spălare frecventă cu apă + săpun, tăierea scurtă a unghiilor, evitarea inelelor; majoritatea inf. sunt manupurtate!

  • purtarea măştii de tifon, schimbată frecvent
  • depistarea purtătorilor de germeni la personal medical, familie
  • izolare precoce şi tratarea rapidă a inf. la n.n., chiar de la ivirea suspiciunii
  • interzicerea vizitării n.n.; mamelor bolnave şi pers. de îngrijire li se interzice contactul cu n.n. dacă sunt febrile, prezintă inf. resp., cutanate sau enterocolită