1 / 11

Limfopoieza Limfocitele = populaţie heterogenă de celule ce diferă d.p.d.v al

Limfopoieza Limfocitele = populaţie heterogenă de celule ce diferă d.p.d.v al - căii de maturare - duratei de viaţă - teritoriilor preferenţiale de populare în organele limfoide

nitsa
Download Presentation

Limfopoieza Limfocitele = populaţie heterogenă de celule ce diferă d.p.d.v al

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Limfopoieza Limfocitele = populaţie heterogenă de celule ce diferă d.p.d.v al - căii de maturare - duratei de viaţă - teritoriilor preferenţiale de populare în organele limfoide - markerilor de suprafaţă - funcţiei Morfologic –greu de diferenţiat Cea mai importantă metodă de diferenţiere a subpopulaţiilor limfocitare (imunofenotiparea) • Markeri celulari de suprafaţă – antigene “ cluster of differentiation” (CD), clasificaţi în 3 tipuri – markeri de diferenţiere B sau T – cu specificitate pentru linia respectivă - markeri de maturaţie – specifici unei anumite etape evolutive, pot dispare la etapele următoare - markeri de activare – Ag care apar în cursul ciclului celular indicând o proliferare limfocitară

  2. Markeri fenotipici ai limfocitelor B • Ig celulare – in functie de etapa de maturaţie – localizare intracitoplasmatică sau membranară – iniţial intracitoplasmatic= identificarea limfocite în fazele tardive de maturaţie intramedulară – celule cIg+,mIg-. - celulele mature - cIg-, mIg+, fenotipul iniţial IgM apoi D, apoi clasa Ig pe care celula a fost programată să o producă • CD19 – în toate stadiile cu excepţia pre-plasmocit, plasmocit • CD20 – mai târziu decât CD19, dispare înainte de transformarea în plasmocit. Reglează concentraţia Ca2+intracelular – reglează progresia LB în ciclul celular • CD21 – LB mature şi celulele dendritice foliculare. Receptor pentru C3 şi virusul Ebstein-Barr • CD22 – iniţial intracitoplasmatic de către pro-B şi pre-B, membranar în fazele tardive de maturare intramedulară. Exprimat de majoritatea celulelor din LAL. Este o moleculă de adeziune şi în acelaşi timp acţionează ca traductor de semnal fiind asociat receptorului pentru antigene • CD23 – în izoforma sa CD23a este exprimat exclusiv pe celulele B. Are rol în prezentarea antigenului către LT • CD24 – în toate stadiile dar predominant pre-B • CD10 – CALLA (Common Acute Lymphoblastic Leukemia Antigen). Exprimat în stadii precoce de diferenţiere şi tardiv după activare antigenică în centru germinativ. Exprimat pe celulele din LAL-B, uneori T, din LMNH folicular • CD5 – considerat iniţial ca marker T exclusiv. Exprimat pe o mică subpopulaţie B bormală şi pe 90-95% din cazurile de LLC.

  3. Markeri fenotipici ai limfocitelor T • CD1 – detectat pe membrana timocitelor corticale ( nu şi medulare) şi din unele neoplazii T. • CD2 – exprimat precoce în procesul de diferenţiere T şi pe toate T mature. Are rol dublu : - de adeziune – formare de rozete cu eritrocite de oaie - adeziunea celule T de celulele prezentatoare de Ag - de activare • CD3 – marker de diferenţiere panT, depistarea intracitoplasmatică a CD3 marker precoce pentru linia T - un complex de 3 molecule α, δ, ε - exprimarea pe membrană se produce în paralel cu a TCR (T Cell Receptor) - apare în perioada timică- transcripţia lanţului β al TCR asociată cu lanţul α →permite exprimare complexului CD3-TCR pe membrană • CD4 – exprimat pe membrana T helper - apare în etapele maturaţiei timice persistând pe membrana T mature - conţine situs de fixare pentru MCH II prezent la celulele prezentatoare de Ag - receptor pentru HIV

  4. - CD8 – T supresor/citotoxice - apare în etapele maturaţiei timice persistând pe membrana T mature - conţine situs de fixare la MCH I - CD5 – T mature şi pe majoritatea timocitelor - declanşează activarea şi proliferarea celuleor T cu secreţia de IL-2 +induce receptori pentru IL-2 -CD7 – prezent pe membrana majorităţii LT circulante şi pe toate timocitele - considerat marker precoce al liniei T prezent din perioada pretimică , dar este exprimat şi pe celulele medulare mieloide şi celulele B -CD25 – marker de activare – exprimat pe LT şi B activate - receptor pentru IL-2 • TCR – receptorul antigenic al LT Clase de limfocite -LB -LT • Limfocite non-B, non-T sau null – lipsite de markeri LB şi LT - celule K (killer) – celule citotoxice dependente de Ac - celulele NK- capacitatea de a ucide celula ţintă (tumorală, infectată cu virus, etc) în absenţa Ac, complement

  5. Dezvoltarea embrionară a ţesutului limfatic • Se dezvoltă din mezenchimul embrionar - în sacul vitelin se formează rudimentele vaselor limfatice, ţesutul mezenchimal alcătuieşte stroma= aceste celulemezenchimale (pluripotente) migrează în rudimentele de ficat (săpt.8-9 i.u)→ populează m.o. (12 săpt.) şi apoi splina (20 săpt) În aceeaşi perioadă se dezvoltă timusul din pungile branhiale III şi IV – iniţial ca un organ epitelial – care va fi populat cu celule progenitoare limfocitare migrate din m.o. • În lunile 3 -7 i.u – ficatul +splina – funcţia limfohematopietică principală • După luna a7-a – limfopoieza B preluată de m.o. - se dezvoltă în continuare splina+ggl limfatici= limfopoieza la şi la adult Limfopoieza la adult Din CSP ( sub acţiunea factori celulari şi umorali) → celula progenitoare primitivă (CFC-LiB+T) apoi continuă proliferarea , diferenţierea şi maturarea → B,T - diferenţierea şi maturarea prin iniţierea transcripţiei şi translaţiei genetice de către micromediul limfopoietic ( diferă în funcţie de ţesut): - m.o. – pentru limfocitele B - timus - T

  6. M.o.+ timus = organe limfoide primare sau centrale→ are loc diferenţierea de la celule precursoare până la limfocitele “virgine” sau de “repaus “ (au imunocompetenţa specifică) - fază independentă de prezenţa antigenului Limfocitele eliberate în circulaţie migrează în ariile burso sau timodependente din organele limfoide secundare sau periferice • Ggl limfatici • Splină • Ţesut limfoid necapsulat din corionul mucoaselor digestivă, respiratorie, urogenitală unde populează arii distincte • Limfocitele B se acumulează în – foliculii corticalei gg limfatici+ la periferia foliculilor splenici • Limfocitele T – zona paracorticală a gg limfatici+în jurul arterei penicilate in foliculii splenici. Astfel 65% din populaţia limfocitară a splinei=limf B. La ggl limfatici 85% LT • Ţesut limfoid necapsulat – LB,LT , macrofage şi alte celule prezentatoare de antigen formează agregate celulare necapsulate aranjate difuz sau în noduli cu centri germinativi

  7. Limfocitele B Denumire după asemănarea funcţională cu populaţia limfocitară care se maturează la păsări într-un organ specializat “ bursa lui Fabricius” • La om locul acesteia este luat de m.o. Difenţierea celulelor B -2 etape: • Antigen –independentă – are loc în m.o. II. Antigen-dependentă • În organele limfoide secundare Limfocitele T - maturarea şi achiziţia funcţiilor specifice au loc la nivelul timusului - Reprezintă 60-70% din limfocitele circulante - Sintetizează şi eliberează citokine (limfokine) – iniţiază, stimulează şi/sau inhibă proliferarea şi diferenţierea LB , T, macrofage - Implicate în răspunsul mediat celular

  8. Fondul de limfocite, circulaţia şi durata de viaţă a limfocitelor • Reprezintă 1% din greutatea corporală, la adult 1012 , cu o producţie medie zilnică de 6,5x1010 • În organele limfoide 100g, în m.o. 70 g restul sunt dispersate în organism unde: • Migrează din organele limfoide primare spre cele secundare • Se deplasează selectiv în interiorul organelor limfoide secundare • Recirculă între organe limfoide secundare şi ţesuturi , vehiculate de sânge şi limfă • 70-80% din fondul limfocitelor circulante sunt LT – sector vascular, organe limfoide, ţesut interstiţial; LB circulaţie limitată la sectorul vascular şi organe limfoide . Anumite zone sunt segregate traficului limfocitar – cristalin, creier, tiroidă Seria limfoplasmocitară Celule mononucleare înzestrate cu specificitate funcţională, principali mediatori ai imunităţii, heterogene ca origine, grad de maturaţie şi capacitate funcţională. Circulă şi recirculă între sânge şi organele limfoide având o durată de viaţă lungă. Morfologie Microscopie optică • Limfocitele – 20-45% (2500/mmc) din leucocitele sanguine • Mici- 7-10µ, mijlocii – 12-14µ, mari – 15-20µ

  9. În organele limfatice • Limfoblaşti • Centroblaşti • Imunoblaşti • Proplasmocite • Plasmocite

  10. Limfocitoze Reactive – accentuate , plasmocitoză +monocitoză – tusea convulsivă - limfocitoza infecţioasă acută - mononucleoza infecţioasă - moderate – infecţii acute – rujeolă - rubeolă - varicelă - parotidă epidemică - hepatite - infecţii cronice – tbc, lues, bruceloză, toxoplasmoză - tulburări metabolice – rahitism, hipertiroidie Neoplazii ale seriei limfatice Limfocitopenii • Sub 1500/mmc Producţie scăzută – dobândită – malnutriţie, radiaţii, imunosupresie - congenitală Modificări în circulaţia limfocitelor – tranzitorii (24-48 ore)- situaţii de stress prin creşterea glucorticoizilor endogeni

  11. Distrucţii crescute sau pierderi – HIV infecţie - rupturi/fistule ale canalului toracic Modificări structurale ale limfocitelor şi plasmocitelor Formele Rieder- limfocite cu incizii nuucleare unice sau multiple - e.g. Tuse convulsivă, LLC, splenectomie Celule limfoplasmocitare - limfocite activate - nucleu rotund, cromatina dispusă radial, citoplasma abundentă, bazofilă Celula Mott – plasmocite cu vacuolizare exagerată Poliploidia – nuclei giganţi sau celule bi/multinucleate - infecţii acute - limfoproliferări

More Related