1 / 35

Aspecte privind integralitatea ecosistemelor lacustre

Aspecte privind integralitatea ecosistemelor lacustre. Etajarea bentalului şi pelagialului lacurilor. Etajarea bentalului: Zona litorală Zona sublitorală Zona profundală Etajarea pelagialului: (zona eupelagică, pelagial litoral) Epilimnion Metalimnion Hypolimnion.

nimrod
Download Presentation

Aspecte privind integralitatea ecosistemelor lacustre

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Aspecte privind integralitatea ecosistemelor lacustre

  2. Etajarea bentalului şi pelagialului lacurilor • Etajarea bentalului: • Zona litorală • Zona sublitorală • Zona profundală • Etajarea pelagialului: (zona eupelagică, pelagial litoral) • Epilimnion • Metalimnion • Hypolimnion

  3. Zonarea bentalului şi pelagialului unui lac

  4. Caracteristici de biotop cu rol hotărâtor în structurarea şi funcţionarea ecosistemului lacustru: • Regimul hidrologic • Regimul termic • Lumina • Chimismul apei • Natura substratului

  5. Caracteristici de biotop • Caracteristici morfo – fiziografice • forma cuvetei lacustre • natura substratului • volumul de apă După agenţii care au dus la formarea cuvetei lacustre, se disting: • Lacuri de provenienţă endogenă • Lacuri de provenienţă exogenă.

  6. Regimul hidrologic • bilanţ hidrologic excedentar • bilanţ hidrologic constant • bilanţ hidrologic deficitar Tipuri de alimentare: - pluvială, - pluvio-nivală, - nivală, - mixtă

  7. Caracteristici fizice - Lumina – transparenţă, culoare • Adâncimea până la care poate pătrunde fluxul de energie luminoasă; • Posibilitatea organismelor de utilizare a energiei luminoase; • Cantitatea de energie luminoasă primită de ecosistem pe unitatea de suprafaţă şi în timp; • zona fotică zona trofogenă zona de compensaţie  zona afoticăzona trofolitică

  8. Termica lacurilor • Variaţiile termice pe verticală (Zona saltului termic - termoclină)  Variaţii de densitate ale apei  Stratificaţie termică caracteristică  directă– vara Circulaţia de toamnă LACURI DIMICTICE  inversă – iarna (zona temperată) Circulaţia de primăvară

  9. Stratificarea termică în cazul lacurilor dimictice

  10. În funcţie de amploarea circulaţiei maselor de apă(Hutchinson): • Holomictice • Dimictice (în zonele temperate) • Monomictice • Calde (în zonele calde, temperate sau subtropicale) – circulaţie de iarnă • Reci – circulaţie de vară • Polimictice – circulaţie relativ constantă • Oligomictice (în zona tropicală) – temperatură relativ constantă, circulaţie lentă şi sporadică • Meromictice

  11. Lacurile din România: • Dimictice reci, din zona alpină (în luna cea mai caldă: 4 - 10ºC) • Dimictice moderate, din zona montană carpatică (10 - 20 ºC) • Dimictice calde, din regiunile colinare şi de câmpie (20 - 30 ºC)

  12. Energia acumulată sub formă de căldură este consumată prin evaporaţie şi în procesele vitale ale organismelor  • Bilanţ caloric – reflectă rezultatul final al proceselor termice din bazin • Bilanţ hidrologic – reflectă echilibrul dintre pierderile de apă şi aportul de apă în lac

  13. Mişcările apei • Mişcări ondulatorii • Valuri – se formează sub acţiunea vântului • Seişele sau valurile de hulă • Curenţi orizontali • Mişcările ciclonale • Mişcările anticiclonale • Curenţii provocaţi de denivelările eoliene • Curenţi verticali

  14. Circulaţia apei sub influenţa vântului

  15. Chimismul apei • Substanţele minerale solvite • Lacuri dulci – carbonaţi (0,5 – 1,0‰ grad de mineralizare) • Lacuri salmastre şi sărate – sulfaţi şi cloruri (până la 300‰ grad de mineralizare) Lacuri bicarbonatate, sulfatate, clorurate După conţinutul în săruri al apei, lacurile se clasifică astfel: - lacuri cu apă dulce S<0,5‰ - lacuri salmastre / mixohaline S  (0,5, 30 ‰) - lacuri sărate / euhaline S  (30, 40 ‰) - lacuri suprasărate / hiperhaline S>40‰

  16. . • Sărurile biogene – compuşii azotului şi fosforului • Substanţele organice • Regimul gazelor • O2  distribuţie ortogradă  distribuţie clinogradă • CO2 • H2S

  17. Caracteristici biocenotice

  18. Caracteristici ale circuitului materiei

  19. Clasificarea lacurilor dulci în funcţie de troficitate • Oligotrofe • Mezotrofe • Eutrofe • Distrofe

  20. Lacuri oligotrofe • Răspândire: - munţi pe roci cristaline • Apă săracă în substanţe biogene • Apă bine oxigenată • Adâncime mare • Productivitate relativ scăzută • Sărace în biomasă • Palncton puţin abundent, diversitate specifică mare • Sedimente sărace în substanţe organice

  21. Lacuri eutrofe • Răspândire: - regiuni de câmpie • Apa bogată în nutrienţi • Substratul sedimentar (soluri moi), bogat în materie organică • Puţin adânci 10 – 15 m • Zona litorală relativ largă, cu vegetaţie bogată • Productivitate ridicată • Planctonul abundent  Fenomenul de înflorire

  22. Lacuri mezotrofe • Trăsături intermediare între oligotrofe şi eutrofe • Lacuri de origine glaciară sau de eroziune fluvială • Echilibrul dinamic fragil • Productivitate moderată • Adâncime medie peste 25 m

  23. Lacuri distrofe • Răspândire: - Peninsula Scandinavă • Depozite de turbă, bogate în acizi humici (dy) • Apa acidă • Mineralizare slabă • Apa săracă în substanţe biogene • Productivitate scăzută • Diversitate specifică mică

  24. Fenomenul de eutrofizarea • îmbogăţirea cu nutrienţi a apei • proces natural, evolutiv în timp, accelerat de activitatea antorpică

  25. Cantitate mare de nutrienţi  dezvoltarea în masă a algelor   creşterea turbidităţii aumcularea de materie organică  Perturbarea regimului de oxigen    Restructurarea biocenotică; Modificări ale proceselor ecologice

  26. Redresarea lacurilor eutrofizate Eliminarea surplusului de nutrienţi • Dragarea sedimentelor/ acoperirea sedimentelor • Macrofite Controlul dezvoltării algelor planctonice - controlul intensităţii luminii Biomanipulare Zonele umede – capcane pentru reţinerea nutrienţilor

  27. Acidifierea lacurilor • Ploile acide SO2+ O3 SO3 + O2 SO3 + H2O H2SO4 3NO2 + H2O 2HNO3 - Efect de potenţare al toxicităţii metalelor grele, - Scăderea concentraţiei P – precipitarea compuşilor cu Al

  28. Efectele acidifierii la nivel biocenotic: • Scăderea diversităţii algale: • dispariţia diatomeelor şi cianobacteriilor, • dominanţa dinoflagelatelor (Peridinium) şi crisofitelor (Dinobryon) • Dezvoltarea muşchilor Sphagnum • Scădera diversităţii zoocenozelor • dispariţia peştilor, gamaridelor, aselidelor, efemeropterelor, etc

  29. Măsuri de prevenire a acidifierii • Reabilitarea lacurilor acidifiate: • Tamponarea apei cu CaCO3

  30. Bălţile – caracteristici ecologice • Ecosisteme localizate în depresiuni de mică adâncime ale scoarţei terestre • Lipsite de etajul profundal • Pelagialul este străbătut în întregime de radiaţia solară  zona trofogenă  zona trofolitică redusă la substratul bentonic

  31. Grupe de bălţi(Dussart, 1966) • Bălţi relativ mici • Adâncime <1 m (60 – 80 cm) • Microstratificaţie termică diurnă ce alternează cu o stare de homotermie nocturnă • ecosisteme polimictice • Bălţi mari • Adâncime 2 – 3 m • Suprafaţă mare • Bălţi cu caracter temporar sau periodic • Adâncime 20 – 50 cm • Vara, masa apei se încălzeşte în întregime (25°C)

  32. Clasificarea bălţilor în funcţie de componenţa fitoplanctonului şi productivitate (Wurtz, 1958): • Bălţi oligotrofe • A. Oligotrofe propriu zise • B. Oligotrofe acide • C. Oligotrofe acide cu turbă • Bălţi mezotrofe • Bălţi eutorfe • A. Slab eutrofe • B. Eutrofe mijlocii • C. Puternic eutrofe • Bălţi politrofe

More Related