YERSINIA - PowerPoint PPT Presentation

napua
slide1 n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
YERSINIA PowerPoint Presentation
play fullscreen
1 / 40
Download Presentation
YERSINIA
482 Views
Download Presentation

YERSINIA

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

    1. YERSINIA DIAGNOSTIC MICROBIOLOGIC

    2. Caractere generale Nu au spori, Bacili scurti,G -,se coloreaza bipolar, Catalazo +,oxidazo -; Au gazda naturala animalele; 3 specii importante: Y.pestis,Y.pseudotuberculosis,Y.enterocolitica.

    3. YERSINIA

    4. Yersinia pestis Cocobacil G neg.,colorat Giemsa este bipolar,imobila,prezinta capsula la 37 C , iar la 28 C nu prezinta capsula, Cultivarea pe geloza sange, Mac Conkey, bulion Identificare :dupa caracterele de cultura,aglutinarea cu ser specific,teste biochimice Serologie: hemaglutinare titru mai mare de 1/16.

    5. Yersinia enterocolitica

    6. contine 11 specii dintre care doar 3 sunt de interes medical: Yersinia pestis este cauza ciumei, boala infecto- contagioasa. Se transmite de la rozatoare la om prin intermediul puricelui de sobolan Clinic: febra si durere locala cu limfadenita si adenopatie regionala satelita. n absenta unui tratament adecvat (tetraciclina) apar forme septicemice cu leziuni parenchimatoase hemoragice generalizate, n diferite tesuturi si organe (splina, ficat, tegumente si mucoase). Mortalitatea este peste 60%- 75%.

    7. Y. pseudotuberculosis este un patogen animal care produce la om infectii de tip enteral cu limfadenita primara, cu prinderea ileonului prececal si al apendicelui si mai rar septicemii. Se transmite prin alimente contaminate. 3. Y. enterocolitica produce o boala diareica, ileita terminala si adenita mezenterica. Este un patogen intestinal .

    8. Patogenie si tratament Se cunosc 3 forme clinice de pesta umana: Bubonica,pulmonara si septicemica. Tratamentul :inceput urgent cu streptomicina si/sau tetraciclina.

    10. Bacilii gram negativi, mobili datorita prezentei flagelilor polari, sunt nefermentativi, drepti sau usor ncurbati. Prezenta citocromoxidazei este factor de diferentiere fata de Enterobacteriaceae.(OXIDAZO +) Sunt microorganisme obligatoriu aerobe. Germenii genului dau nastere unor pigmenti diferiti: piocianina- pigment de culoare verde-albastruie; fluoresceina - pigment galben-verzui; piorubina- pigment rosu-brun piomelanina-pigment negru Din acest motiv coloniile prezinta reflexe metalice, sunt fluorescente si degaja un miros aromatic.

    11. Diagnostic de laborator Caractere morfotinctoriale: -BGN, scurti, cu capete taiate drept, izolati sau in diplo, nesporulati, necapsulati(dar unii cu pseudocapsula), mobili Caractere de cultura: -are cerinte nutritive minime (medii simple), bacterie strict aeroba, cultura are miros foarte aromat - coloniile de tip S si uneori mucoide, cu luciu metalic si pigment -pe g.sange-colonii gri lucioase cu hemoliza -in mediu lichid formeaza la suprafata o pelicula colorata datorita pigmentilor

    15. Caractere biochimice TSI: Glucoza neg Lactoza neg Zaharoza neg Gaz neg H2S neg Oxidaza poz Prez pigment Creste la 42C

    16. INFECTII PRODUSE DE PSEUDOMONAS AERUGINOSA Bacteriemia si endocardita Infectii pulmonare Infectii otice Infectii ale arsurilor Alte infectii

    17. TRATAMENT Terapia antimicrobiana este greu de efectuat dat fiind faptul ca speciile de Pseudomonas sunt rezistente la o gama larga de antibiotice. P.aeruginosa este de regula sensibil la penicilinele anti-Pseudomonas (carbenicilina, piperacilina, ticarcilina, etc.), la cefalosporinele de generatia a-III-a (ceftazidime, cefotaxim), la fluorochinolone (ciprofloxacin, ofloxacin), imipenem si aminoglicozide (gentamicina, amikacina). Este n mod natural rezistent la aminopeniciline, cefalosporinele I si II.

    18. Dobndeste foarte usor rezistenta la antibiotice, cele mai periculoase tulpini de P.aeruginosa fiind cele de spital (germeni de temut ai spitalelor) care prezinta rezistenta la o gama foarte larga de antibiotice. Cel mai frecvent mecanism de rezistenta este cel enzimatic, prin producere de penicilinaze, iar n ceea ce priveste aminoglicozidele si fluoroquinolonele, rezistenta prin fenomene de impermeabilitate. Un alt mecanism de rezistenta frecvent ntlnit la Pseudomonas este cel reprezentat de prezenta pseudocapsulei, care mpiedica patrunderea antibioticului la nivelul sediului tinta Dintre antibioticele antipseudomonas care ramn active chiar si n cazul tulpinilor multirezistente amintim imipenemul si aztreonamul.

    19. Genul Pasteurella Speciile genului Pasteurella sunt patogene pentru animale, dar pot produce o varietate de afectiuni la om: abcese localizate, septicemie sau endocardita. Genul Pasteurella cuprinde 11 specii: P. multocida (cu 3 subspecii: multocida, septica si gallicida), P. canis, P. stomatis, P. dagmatis, P. gallinarum, P. volantium, P. avium; P. langaa, P. caballi Majoritatea afectiunilor umane sunt cauzate de P.multocida subsp. multocida si subsp. septica, urmate de P.canis, P. stomatis, P.dagmatis

    20. Genul Pasteurella cuprinde cocobacili gram negativi nesporulati, imobili, colorati bipolar. aerobi, facultativ anaerobi cresc pe multe dintre mediile obisnuite prin incubare la 37C. Izolarea este facilitata de folosirea mediilor mbogatite si de incubarea n atmosfera de dioxid de carbon. aproape toate speciile sunt oxidazo-pozitive si catalazo-pozitive. Pasteurella multocida elaboreaza endotoxina lipopolizaharidica, poseda activitate neuraminidazica, iar tulpinile virulente sunt ncapsulate. Penicilina este antibioticul de electie. Se mai pot utiliza: ampicilina, amoxicilina+ac. clavulanic, cefuroximul, trimethoprim-sulfametoxazolul, tetraciclina si ciprofloxacinul.

    21. ACINETOBACTER Face parte din grupul bacteriilor gram neg nefermentative, Cea mai frecventa specie izolata este Acinetobacter baumanii Caractere morfotinctoriale : bacili scurti gram neg,asezati in diplo,imobili , unele tulpini poseda capsula(uneori se aseamana cu specia Neisseria)

    22. Caracterele de cultura si biochimice Creste pe medii uzuale sub forma de colonii de 2-3 mm ,de culoare crem sau gri Pe geloza sange sunt nehemolitice este aerob strict creste la 37 C Nu produce oxidaza, glucozo-negativ

    23. Patogenitate Infectiile cele mai frecvente sunt de tip nosocomial Pneumoniile si traheobronsitele, bacteriemii ,infectii ale pielii,sunt cele mai frecvente Este necesara izolarea si testarea sensibilitatii la antibiotice a tulpinii respective de Acinetobacter.

    25. GENUL VIBRIO

    27. bacterii aerobe cresc pe medii cu pH alcalin pe apa peptonata alcalina vibrionii au o crestere rapida ? n 6 ore fac un val fin la suprafata si tulbura mediul pe mediile solide colonii de tip S pe geloza snge ? variantele neholerigene produc n general colonii hemolitice ? dintre tulpinile holerigene biotipul El Tor produce hemoliza beta

    28. Colonii tip S pe geloza sange si MacConkey

    29. Vibrio cholerae germen aerob oxidazo-pozitiv catalazo-pozitiv descompune unele zaharuri (glucoza, manoza, sucroza si galactoza) este indol pozitiv nu produce ureaza nu produce H2S

    30. antigen flagelar H este comun tuturor vibrionilor un antigen somatic O pe baza lui vibrionii au fost ncadrati n mai multe serogrupe notate O1- O6 si O139 dintre acestea patogene (holerigene) sunt serogropele O1 si O139 ? serogrupul O1 prezinta doua biotipuri ? clasic ? El Tor diferentiate pe baza unor proprietati fiziologice si a sensibilitatii fata de bacteriofagi celelalte serogrupuri sunt neholerigene Imunitatea dupa vaccinare este partiala si dureaza numai 3-6 luni

    31. izolarea si identificarea vibrionului holeric din materiile fecale confirmarea diagnosticului se face la laboratoare de referinta se recolteaza materii fecale emise spontan se insamanteaza cat mai repede vibrionii sunt foarte sensibili la uscaciune ? daca nu este posibil ? se pot utiliza medii de transport mediul Carry-Blair apa peptonata alcalina examenul direct macroscopic ? aspectul scaunului este caracteristic: ? apos ? cu continut fecaloid minim granulatii riziforme, ca zeama de orez preparatul nativ ? examinat la microscopul cu fond intunecat miscarea vie, de rostogolire

    32. Izolarea initial pe apa peptonata alcalina ca mediu de imbogatire dupa o incubare de 6 ore treceri pe medii selective: ? BSA ? TCBS ? geloza sange alcalina incubarea se face in aerobioza, la 37oC, 24 de ore coloniile suspecte se identifica printr-o reactie de aglutinare ? cu ser anti holeric O1 si O139 ? rezultatul pozitiv se comunica imediat medicului curant tulpina izolata se trimite pentru confirmarea diagnosticului la laboratorul de referinta ? transportul tulpinilor se face in conditii bine stabilite pentru a evita contaminarea mediului si a altor persoane cu toate ca V. cholerae este sensibil la multe antibiotice se efectueaza antibiograme pentru a urmari instalarea rezistentei

    33. cea mai importanta masura terapeutica compensarea rapida a pierderilor hidroelectrolitice ? prin rehidratare intravenoasa ? cnd boala se amelioreaza si exista toleranta gastrica ? se poate trece la rehidratarea orala medicatia antimicrobiana se administreaza n cure scurte antibioticul se alege n functie de rezistenta la antibiotice a tulpinilor circulante n focarul endemic

    34. GENUL CAMPYLOBACTER Denumirea genului provine din limba greaca (campylo=ncurbat) si se refera la forma bacteriilor. n prezent, se considera un numar de 18 specii, mai importante n patologia umana fiind C. jejuni cu subspeciile jejuni si doylei, C. Coli si C. fetus

    35. bgn, nesporulati, de forma spiralata, ncurbata sau asemanatoare literei S. prevazuti cu un singur flagel polar, la unul sau ambele extremitati, ceea ce le confera o mobilitate caracteristica. microaerofile, unele specii putnd creste si n conditii de anaerobioza oxidazo-pozitive, catalaza, producerea de H2SO4, reducerea nitratului, hidroliza hipuratului, sensibilitatea la acidul nalidixic si cefalotin sunt utilizate ca teste de diferentiere ntre diferitele specii. n culturi mai vechi de 48 de ore, pe medii solide si lichide, sau dupa pasaje repetate, se pot observa forme rotunjite de 0,5m sau mai mari, denumite corpi cocoizi. Aceste forme reprezinta un stadiu degenerativ al bacteriilor sub influenta conditiilor de de mediu. C. fetus creste la 25?C, iar C. jejuni la 42?C.

    37. Diagnosticul de laborator Bacteriologic Se izoleaza cel mai frevent din materiile fecale Examen microscopic: pe frotiurile colorate Gram sau Giemsa Bacilii dispusi in diplo sunt asemanati cu niste aripi de pescarusi. Sunt microorganisme cu exigente deosebite de cultivare si necesita utilizarea unor procedee speciale: o atmosfera de incubare optima (microaerofilie), medii de cultura nalt selective (cu continut de cefalosporine),o temperatura optima de incubare: 42C-43C (cu exceptia lui C.fetus care nu este termophil), o incubare prelungita de 48-72 ore, sau mai mult. Identificarea - pe baza caracterelor morfologice si culturale. Catalaza si oxidaza sunt pozitive. Serologic: consta n evidentierea AC anti C. coli si C.jejuni prin metoda Elisa si RFC.

    38. Tratament Tulpinile izolate de la gazde umane, spre deosebire de cele izolate la alte mamifere si pasari sunt sensibile la: eritromicina, tetraciclina, cloramfenicol, nitrofurantoin, aminoglicozide, clindamicina Majoritatea tulpinilor izolate sunt rezistente la peniciline, cefalosporine si sulfamide. Antibioticul de electie n gastro-enterite este eritromicina, iar n cazul septicemiilor se folosesc aminoglicozidele.

    39. HELICOBACTER PYLORI Diagnosticul de laborator pp- reprezentate de fragmentele de mucosa gastrica obtinute endoscopic, fragmente de periaj si aspirat gastric (izolarea din hemoculturi este doar n stadiu de experiment). examenul microscopic direct: pentru examinarea de rutina a preparatelor bioptice, se recomanda coloratia Giemsa. Se mai utilizeaza coloratia cu hematoxilina-eozina. Izolarea se poate face pe medii selective (cu adaosuri de antibiotice), sau neselective suplimentate cu snge 10% (uman, de cal sau de berbec), n atmosfera de CO2. Identificarea ia n considerare: caracterele morfologice si culturale, oxidaza si ureaza pozitive (testul ureazei este cel mai rapid si usor de efectuat).

    40. Serologic: consta n titrari de AC anti H.pylori prin reactia ELISA (nu este utilizata n mod curent - titrul AC persista timp ndelungat, testele neputnd diferentia o infectie veche de una recenta; titrul anticorpilor nu poate fi corelat cu severitatea bolii, sau raspunsul la terapie) Tratament, Helicobacter pylori este sensibil la o gama larga de antibiotice: eritomicina, tetraciclina, penicilina G, gentamicina, cefalotin, clindamicina, ciprofoxacin, nitrofurantoin, rifampicina. Este n mod natural rezistent la: cefsulodin, ac. nalidixic, sulfonamide, trimetoprim, vancomicina. n practica curenta se foloseste tripla terapie a acestor infectii cu: bismut+metronidazol+amoxicilina