Svetlana Doltu – şef Direcţie Medicală DIP MJ RM

1. Asistenţa medicală şipsihosocială deţinuţilor consumatori de droguri in sistemul penitenciar al Republicii Moldova Svetlana Doltu – şef Direcţie Medicală DIP MJ RM Iuliana Adam – sef serviciu psihologic şi asistenţă socială Ilona Burduja – consultant medical, Centrul PAS

2. Utilizarea drogurilor in detenţie, infecţia HIV şi hepatitele virale In penitenciarele lumii intregi deţinuţii găsesc posibilitatea de a utiliza droguri ilegale, şi aceasta are loc in pofida eforturilor administraţiei orientate la contracararea pătrunderii lor in instituţii.

3. Mulţi deţinuţi intră in detenţie, posedind deja 0 experienţă serioasă de utilizare a drogurilor. • Mai mult ca atit- mulţi ajug in detenţie in legătură cu crime aferente drogurilor: producere, posedare, vinzare, utilizare – sau din cauza crimelor comise pentru a căpăta surse pentru procurarea lor.

4. Persoanele care au utilizat droguri pînă la detenţie, de regulă, vor găsi modalitatea de a continua utilizarea şi in penitenciar. • O parte din deţinuţi iniţiază utilizarea drogurilor in detenţie, cu scopul de a se relaxa şi diminua stresul, provocat de faptul plasării intr-un mediu suprapopulat.O deosebită îngrijorare in contextul cercetărilor despre HIV şi HVC este predominarea in penitenciare a utilizării drogurilor intravenoase.

5. Penitenciarele oferă o posibilitate exceptională de corectare a comportamentului, asociat riscului înalt de transmitere a infecţiei HIV şi HVC prin implementarea măsurilor eficiente, inclusiv programele schimbului de seringi şi terapie de substituţie. Aplicarea măsurilor de diminuare a riscului transmiterii infecţiei HIV şi HVC, face instituţiile penitenciare mai sigure nu numai pentru deţinuţi, dar şi pentru personalul penitenciar.

6. Profilaxia maladiilor intre UDI in penitenciarele RM • Programe de profilaxie şi control HIV, TB. HVC, ITS • Terapia de substituţie cu metadonă. • Programe de schimb al seringelor • Distribuirea prezervativelor. • Programe de instruire pentru sănătate “de la egal la egal” • Colaborare eficientă cu Programul Naţional HIV SIDA

7. Combinarea tratamentului de substituţie şi reabilitare psihosocială este garantul succesului terapeutic. • Este important, ca accentul să fie asupra reabilitării, iar metadonei chiar dacă i se atribuie un rol important, dar totuţi secundar, de susţinere.

8. ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN REPUBLICA MOLDOVA Serviciul Psihologic a fost creat în anul 1994, iar în 2004 au fost introdu-se funcţii de asistenţi sociali Raportul psiholog-deţinut – 1 la 200; Raportul asistent social-deţinut – 1 la 300; După state (2013): • 36 psihologi (10 funcţii introduse în 2012). • 23 asistenţi sociali.

9. Funcţii de bază ale serviciului psihologic: Funcţia Psihodiagnostică a deţinuţilor – ce presupune: evaluarea, aprecierea şi descrierea particularităţilor individual-psihologice a deţinuţilor, grupurilor de deţinuţi şi inculpaţilor cu scopul constatării cauzelor dezadaptării lor sociale; depistarea celor ce fac parte din grupul de risc şi necesită evidenţă profilactică (cu dereglări psihice, predispuşi spre evadare, suicid, comportare agresivă sau impulsivă, greu adaptabili la condiţiile de detenţie); screening la depistarea dependenţei de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe.

10. 1. Funcţia de psihodiagnostic

11. Pe parcursul anului 2012 au fost testaţi 5319 deţinuţi, dintre care sau evidenţiat:

12. Deţinuţi cu probleme de dependenţă de alcool şi droguri (2012 – 315, 2011 – 133)

13. INSTRUCŢIUNEA privind organizarea şi desfăşurarea activităţii serviciului psihologic cu deţinuţii ce fac parte din „grupul de risc” aprobată prin ord. DIP nr.65 din 27 martie 2008; categoria de gradul III – condamnaţii vulnerabili ce constituie un segment cu nevoi speciale şi necesită un tratament sau asistenţă calificată (condamnaţii dependenţi de alcool sau droguri, condamnaţii seropozitivi, etc); desfăşurarea şedinţelor de consiliere psihologică şi implicarea condamnatului în programe psihosociale ce vor urmări reducerea şi lichidarea stărilor psihice de dependenţă faţă de orice formă de viciu; elaborarea recomandărilor metodice pentru personalul penitenciar privind lucrul individual şi tratamentul aplicat condamnaţilor din categoria nominalizată.

14. Consiliere şi terapie presupune măsurile individuale sau de grup, ce determină schimbarea gîndirii şi comportamentului deţinuţilor şi vor dezvolta o personalitate prosocială. Astfel de măsuri sunt trainingurile psiho-sociale de comunicare, schimbarea orientării valorice, comportarea în situaţii concrete. 9382 consultaţii individuale şi activităţi corecţionale; 729 acţiuni psihocorecţionale în grup.

15. Administrare de programe Afară de participarea la programele educative şi cele de pregătire pentru liberare a deţinuţilor, psihologii sunt responsabili pentru implementarea programelor psiho-sociale, de schimbare comportamentală. Programul cu privire la reducerea violenţei; Programul de educaţie pentru sănătate în mediul deţinuţilor Programul de orientare vocaţională Programul cu privire la pregătirea pentru eliberare a deţinuţilor ce au săvîrşit infracţiuni de furt sau de jaf Programul de reabilitare a consumatorilor de droguri.

16. Programul de reabilitare a consumatorilor de droguri Dispoziţie DIP nr.116, din 11.07.2006. Scopul Programului este reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri şi reducerea riscului de consum al drogurilor. Conţinut – 10 lecţii/10 şedinţe, 1,5 – 2 ore.

17. Training-ul dat are ca scop atingerea următoarelor obiective: identificarea factorilor de risc; identificarea şi aplicarea strategiilor de a face faţă; crearea şi punerea în practică a unui stil de viaţă sănătos; conştientizarea alegerii alternative;

18. Tehnici: • tehnici comportamentale ce vizează întărirea pozitivă a comportamentului; • tehnici de confruntare şi modificare a distorsiunilor cognitive; • tehnici de creştere a motivaţiei; • tehnici de creştere a stimei de sine;

19. Evaluarea şi selectarea participanţilor participare binevolă, persoanele ce vor participa la training trebuie să conştientizeze existenţa problemelor lor şi să-şi dorescă schimbarea comportamentului problemă; convorbirea individuală, ţine de discuţia psihologului cu fiecare participant în parte despre rolul trecerii programului dat, avantajele lui. psihodiagnosticul sau evaluarea, se vor colecta date personale despre participant. Evaluarea are un rol esenţial pentru realizarea obiectivelor programei şi aduce informaţii despre natura şi severitatea problemei. De către psiholog vor fi aplicate teste de evaluare a motivaţiei, MMPI, evaluarea nivelului stimei de sine etc. Procesul de evaluare în sine poate avea valoare terapeutică, fiind de natură să încurajeze conştientizarea diverselor aspecte faţă de consum (cantitate, frecvenţă, poftă, probleme sociale) . înscrierea în grup. Grupul nu va depăşi 10-12 persoane. Nu este exclusă heterogenitatea grupului.

20. Prima şedinţă pentru a favoriza crearea unui climat terapeutic şi a facilita procesele de grup relevante pentru atingerea obiectivelor, este necesar să fie formulate normele sau regulile interne de funcţionare an grupului. Adoua şedinţă presupune formularea unei balanţe decizionale care este o tehnică d listare în paralel a avantajelor şi dezavantajelor unui comportament. Sedinţa a treia se va discuta despre stările emoţionale negative ca situaţii de risc. Stările emoţionale negative reprezintă o categorie de emoţii dezadaptative. Despre conflictele interpersonale şi presiunea socială ca factori de risc se va discuta în şedinţa nr.4. A cincea şedinţă presupune alegerea şi aplicarea soluţiilor. Participanţii vor cunoaşte care sunt stategiile de a face faţă poftei de a consuma. La a şasea şedinţă este important ca participanţii să înţeleagă diferenţa dintre recidivă şi alunecare, că alunecarea nu este în mod obligatoriu recidivă.

21. Sedinţa şapte - participanţii vor putea să înveţe cum pot să modifice sau să influenţeze pozitiv asupra emoţiilor. Sedinţa opt va conţine materiale despre rezolvarea conflictelor interpersonale. A noua şedinţă permite grupului să cunoască noţiunea de stres – care sub diferite forme poate să crească probabilitatea alunecării. Ultima şedinţă are rolul de evaluare a programului şi de recapitulare a materialului însuşit.

22. Funcţia de Formare Pe parcursul anului 2012 de către psihologi au fost petrecute ore cu tematica nominalizată în 13 instituţii penitenciare, cu scopul de a familiariza personalul instituţiilor despre: necesităţile medierii conflictelor în mediul penitenciar; comunicarea eficientă; metode de negociere eficientă în situaţii extremale; profilaxia excceselor de grup; cauzele şi motivele automutilărilor şi suicidului; cum se manifestă stările depresive; care sunt trăsăturile caracteristice persoanelor predispuse spre suicid sau automutilare, etc. Din 2012 această funcţie este în responsabilitatea Secţiei Activitate Psihologică cu Personalul DIP. Funcţia de Cercetare Pe parcursul anului 2012 au fost realizate 16 de cercetări psiho-sociale.

23. Instruirea psihologilor cu Metoda Interviului Motivaţional

24. ImplementareaTSO in penitenciarele RM • 19.07.2005 – spitalul penitenciar Decentralizarea: • 05.02.2007 – 2 penitenciare • 07.12.2007 – 1 penitenciar pentru femei • 07.07.2008 – 1 penitenciar • 02.02.2010 – 2 Izolatoare de Urmărire Penală

25. Beneficiari noi ai TSO(2005 -2012, total - 292)

26. Corelarea CDI si beneficiari TSO la finele anului (2012 – 411 CDI din ei 53 in TSO)

27. Dinamica HIV, TB şi coinfecţiei

28. Hepatitele virale la deţinuţi

29. Hepatitele virale la deţinuţi,2010-2012

30. Succese şi probleme ale TSO in detenţie • Deţinuţii in TSO devin un contingent adecvat şi nu incalcă regimul de detenţie; • Deţinuţii se eliberează din detenţie fără sindrom de abstinenţă; • Crearea grupelor de ajutor reciproc şi formare a motivaţiei pozitive pentru un mod de viaţă sănătos; • Creşterea indicilor imunologici la deţinuţii in TARV şi majorarea aderenţei la tratament a deţinuţilor cu TB;

31. Succese şi probleme ale TSO in detenţie • Din anul 2013, DIP a lărgit pachetul de servicii prestat de sectorul guvernamental prin preluarea programului schimului de seringi. • Un număr mai mic de site TSO in sectorul civil contribuie la excluderea “impusă” treptat din TSO in legătură cu liberarea; • Probleme legate de influenta subculturii crimilale şi polinarcomania; • Fluctuaţia personalului medical şi nemedical.

32. Perspective • Actual, finanţarea TSO este 100% din sursele FG • Conştientizînd importanţa programelor de reducere a riscului, Direcţia Medicală in comun cu conducerea DIP va continua finanţarea lor din surse bugetare dupa anul 2014. • Recent, de pe 27.01.2013 a fost emis ordinul DIP despre screening-ul dependenţei, implementat de serviciul psihologic. Ca rezultat scontat, vafi creat un mecanism clar de referire a persoanei către testare HIV, TSO, detoxicare, psihoterapie si alte programe necesare. • Necesitatea creării comunităţilor terapeutice.

33. Tratamentul de substituţie pentru CDI reprezintă posibilitatea de a face un popas, a conştientiza realitatea şi a decide pe care cale vrea să meargă…

34. Partenerii DIP • Programul Naţional HIV SIDA • UNODC • The Global Fund • Foundation SOROS Moldova • WHO • UNAIDS • UNDP • Council of Europe /Pompidou Group • ONG «Proiecte Inovatoare in penitenciare» • AO «Viaţa Nouă» • AO “AFI”

35. Multumesc pentru atenţie! svetlana.doltu@gmail.com iuliana.adam@gmail.com