CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

1. CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII Investeşte în oameni! Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii” Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534 Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

2. La nivelul învăţământului gimnazial CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII cuprinde: APROFUNDAREA – reprezintăacea formă de CDŞ care urmăreşteaprofundareaobiectivelor de referinţă ale Curriculumului-nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul maxim de ore prevăzut în plajaorară a unei discipline. Conform ordinuluiministrului nr. 3638 din 11 aprilie 2001, aprofundarea se aplicănumai în cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programă în anii anteriori. EXTINDEREA - reprezintăacea formă de CDŞ care urmăreşteextindereaobiectivelor şi a conţinuturilor din curriculum-nucleu prin noi obiective de referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plajaorară a unei discipline. Aceastapresupuneparcurgereaprogramei în întregime (inclusive elementelemarcate cu asterisc).

3. OPŢIONAL CA DISCIPLINĂ NOUĂ– Opţionalul la nivelul disciplinei, care constă fie din activităţi, module, proiecte care nu sunt incluse în programa şcolară avansată de autoritateacentrală, fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planulcadru sau nu apare la o anumită clasă/ ciclu curricular. Opţionalul la nivelul arieicurriculare - presupunealegerea unei teme care implică cel puţin două discipline dintr-o arie. În acest caz, pornind de la obiectivelecadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinţă din perspectivatemei pentru care s-a optat. Opţionalul la nivelul mai multorariicurriculare- implică cel puţin două discipline aparţinând unor ariicurriculare diferite. Ca şi în cazul opţionaluluiintegrat la nivel de arie, informaţiile cu care elevii vor opera au un catractercomplex şi permit dobândirea de achiziţii cognitive de ordin înalt (de tipulgeneralizării, transferului etc.).

4. Prin oferta şcolii elevulpoate să aleagădisciplineleopţionale pe care le va studia. Numărul total de ore pe săptămână în care se studiază aceste opţionale este alocat prin planurilecadru. Libertateaoferită şcolilor pentru a decideasupra unei părţi a programului şcolar al elevilor, determină elaborarea de către acestea a unui proiect propriu, definit în funcţie de resursele umane şi materiale ale şcolii, de interesele şi de motivaţiile elevilor, precum şi de specificullegăturilor dintre şcoală şi comunitatea locală. • Pentru a înţelegeregimuldisciplineloropţionale trebuie să avem în vedere următoarele aspecte: • disciplineleopţionale pot fi realizate pe parcursul unui an şcolar, pe parcursul unui ciclucurricular şi / sau pe parcursul unei trepte de şcolarizare; • disciplineleopţionale sunt indicate cu titluorientativ şi de MinisterulEducaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului; • disciplinele/ temele/ cursurile opţionale pot fi realizate pe clase sau grupe de elevi, în funcţie de posibilităţileşcolii; • şcolile pot propune elevilor discipline/ teme/ cursuri opţionale, abordând alte teme propuse de profesori.

5. Conform OMEC nr. 3670/ 2001, în schemaorară a fiecărui elev din învăţământulobligatoriu trebuie să existe minimum o oră de opţional. Anexa 1 a ordinului MEC nr. 3638 din 11. 04. 2001cuprinde planul-cadru de învăţământ pentru clasele I-VIII (este valabil în prezent numai pentru clasele V-VIII) şi indică disciplinele la care se poate propune un opţional ca disciplnă nouă.

6. Investigare. Înţelegere. Soluţionare. Comunicare Detalierea conţinutului temei 1. din cadrul CDŞ-ului: Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii

7. Breviar de termeni ştiinţifici Arborizarea termenului pe principiul metodei “ciorchinele” Colaj de imagini cu aplicaţiile practice ale termenilor prezentaţi şi găsiţi Culegere de probleme practice

8. Evaporare = acţiunea de a trece din stare lichidă în starea gazoasă, actiunea de a trece în vapori. Evaporare soare căldură căldură aburi transpira-ţie transpira-ţie Om, animale Maşini, aparate plante plante răcire răcire Încălziţi apa până ce începe să fiarbă. Măsuraţi temperatura ei, precum şi timpul necesar atingeii punctului de fierbere. Repetaţi operaţia punând capac de la începutul încălzirii. Repetaţi măsurătorile. Imaginaţi alte posibilităţi de executare a acestui experiment, de exemplu puneţi gheaţă, suc de fructe etc. Repetaţi măsurătorile de fiecare dată. Concluzionaţi realizând tabele, grafice, eventual scheme.

9. Fotosinteza = procesul prin care plantele produc hrană şi oxigen (din apă, substanţe minerale şi CO2 ) în prezenţaluminii – captate cu ajutorul clorofilei. Soare Fotosinteza Coloranţi alimentari Clorofila Hrană Oxigen Produse cosmetice Producţia primară Viaţă Producţia secundară Caută informaţii despre producţia primară netă la hectar al diferitelor plante: grâu, porumb, secară, cartof, soia, etc. Compară datele pe care le-ai găsit, calculează care plantă dă randamentul cel mai mare. Extrage clorofila dintr-o plantă aleasă de tine, (caută experimentele şi procedeele prin cărţi, internet) şi realizează un aliment colorat în verde – suc, bomboană etc.

10. Magnet = corp metalic căruia i s-a transmis calitatea, permanentă sau temporară, de a atrage obiectele de fier. Electromagnet Câmp magnetic Magnitudinea Fier Magnet Magnetizare Diamagnetism Paramagnetism Magnetoterapia

11. Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşteriiproiect de lecţie Subiectul lecţiei: Termeni ştiinţifici în viaţa de zi cu zi Unitatea de învăţare: ,,Investigare. Înţelegere. Soluţionare. Comunicare”

12. Interdisciplinaritatea implică o îmbinare de metode şi procedee specifice disciplinelor ariei curriculare matematică şi ştiinţe. În cadrul acestei teme se propune o clasificare, o sistematizare şi o descriere a etapelor ce trebuie parcurse în rezolvarea de probleme specifice lumii reale, din perspectiva matematicii şi ştiinţelor.Activităţile abordează texte, care prin formalizarea lor implică noţiuni şi concepte matematice, noţiuni şi concepte ale lumii vii sauale lumii fizice (chimie şi fizică), toate la nivel interdisicplinar.

13. Competenţe specifice • Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării • Descrierea unor obiecte, fapte şi fenomene din lumea reală • Organizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare • Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare • Identificarea problemelor şi situaţiilor problemă din lumea înconjurătoare • Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme şi situaţii problemă • Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj comun • Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de probleme teoretice şi/sau practice în contexte diferite

14. Obiective operaţionale: • crearea cu ajutorul elevilor a unui breviar de termeni ştiinţifici; • transpunerea textelor ştiinţifice din formularea literală în limbaj ştiinţific şi invers • cunoaşterea şi utilizarea în probleme practic-aplicative simple a strategiilor şi a principiilor de rezolvare de probleme de matematică şi ştiinţe • exprimarea propriilor opinii prin raportare la principiile unei dezbateri – coerenţă, asertivitate, argument logic, în raport cu probleme practice-cotidiene „deschise”, în vederea formulării unor răspunsuri/soluţionării lor şi ţinând cont de optimizarea resurselor implicate în soluţia propusă.

15. Sarcini • 1. Creaţi un scurt breviarde termeni stiintifici semnificativi ai disciplinelor din ariacurriculara “Matematica si stiinte”. • 2. Utilizand metoda “ Ciorchinele “ , realizati cate o diagrama pentru fiecare termen. • 3. Pentru fiecare termen , realizati un colajde imagini prin care sa evidentiati formele in care respectivele notiuni, pot fi regasite in viata noastra. • 4. Elaborati o “ culegere “ de probleme practicein rezolvarea carora sa fie aplicate principii de rezolvare de probleme de matematica si stiinte

16. 1. Elevii vor fi captaţi în desfăşurarea lecţiei prin întrebările: Cine a avut cea maimare medie la matematică? Dar media la sfârşitul semestrului I? Ce ştiţi despre termenul medie? Unde se mai foloseşte în afara orelor de matematică?2. Elevilor li se atrage atenţia că acest cuvânt este un termen ştiinţific, adică un cuvânt (sau grup de cuvinte) utilizat într-un context specific având un anumit înţeles. Ei primesc sarcina să enumere alţi termeni (ştiinţifici) din viaţa de zi cu zi. Cuvintele se scriu pe tablă, obţinând un scurt breviar.3. Profesorul propune să se studieze termenul medii, unde poate fi regăsită în viaţă, apoi în urma sugestiilor elevilor, scrie pe tablă noţiunile care pot fi asociate termenului medii, folosind metoda ciorchinelui. Se prezintă diagrama şi pe videoproiector. Desfăşurarea lecţiei

17. Rezultatele investigării: Medii,media, mediu – termen ştiinţific în diferite contexte în care poate fi regăsit în viaţa noastră: • 1. valori medii, valoare numerică mijlocie a mai multor mărimi. • 2. ~ aritmetică (ma) = număr din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor; • 3. ~ geometrică (mg)= radical al unui produs. • 4. ~ armonică (mh) • 5. mass- media: totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă) - presă scrisă şi autovizuală • 6. mediul înconjurător, tipuri de medii (muntoase, dealuroase, etc) • 7. termen multimedia: medii de stocare: DVD-uri, CD-uri, stick-uri, etc.

18. Presă scrisă şi autovizuală Media aritmetică Medii de stocare Profit medie/zi Media aritmetică ponderată Multimedia Matematica Salar mediu Economie Fizica MEDII Viteza medie a conexiunilor (România pe locul 4) Dobânzi medii Medii de viaţă Geografie Temperaturi medii Precipitaţii medii lunare Metoda ciorchinelui

19. Elevii, sub îndrumarea profesorului, propun probleme în legătură cu aplicarea termenului medii în diferite domenii. Modalităţile de rezolvare se discută oral. Se accentuează faptul că o anumită noţiune dintr-un domeniu sau disciplină se regăseşte şi la alte discipline sau în alte domenii din viaţa noastră. Exemple: • în fizică: calculul vitezei medii, eroarea medie la măsurări, etc • în matematică: media unui elev la o disciplină, la sfârşit de an, la bac., etc • la biologie: consumul necesar de apă pentru organism în medie pe săptămână, pe lună, etc. • la geografie: precipitaţii medii lunare, temperaturi medii, etc. • în economie: salar mediu, pensii medii, dobânzi medii, etc. • la chimie: concentraţia medie a unui amestec sau a unei soluţii. • în multimedia: medii de stocare a informaţiilor, medii de programare.

20. Exemple de probleme practice din viaţa de zi cu zi legate de termenul medii(se citesc) • Mergem în excursie la Valea Măriei, localitate care se află la 44 km de Satu Mare. Dacă în cele 5 localităţi prin care trecem (cca 13 km) autobuzul merge cu o viteză de 47 km pe oră, iar în restul drumului cu 75 km pe oră, care a fost viteza medie a autobuzului pe parcursul drumului? • Ce note ai la fizică în semestrul II.? Ce note crezi că mai poţi obţine? Scrie-ţi câteva note să ai cel puţin cinci. (Fii obiectiv!) Acum calculează-ţi media ta la matematică pe semestrul II. Ce note trebuie să obţii ca să ai media mai mare decât în sem. I? • Organismul uman conţine în proporţie de 90% apă. Zilnic trebuie să bem cca 2 litri de apă. Dacă într-o săptămână în primele 2 zile bei câte 1 l de apă, în următoarele 3 zile câte 2 l apă iar în restul zilelor câte 1,5 l apă, care este consumul tău mediu zilnic? • O persoană a depus o sumă de bani la bancă. Dacă în primele trei luni a avut o dobândă de 8%, în următoarele 5 luni de 7% iar în ultimele 4 luni s-a stabilit o dobândă de 9%, ce dobândă medie a avut pe an? • Se amestecă 2 litri saramură cu concentraţia de 6% cu 3 l saramură cu concentraţia de 8% şi 5 l saramură cu concentraţia de 10%. Ce concentraţie are amestecul? • Investighează diferite medii: stepe, păduri de stejar, lacuri, râuri. Enumeră cel puţin 10 plante şi animale specifice fiecărei zone şi cel puţin 5 existente în mai multe medii. Observaţiile tale trecele într-un tabel. • Ce fel de medii de stocare a informaţiilor folosim? Modalităţile de rezolvare se discutăoral.

21. Conexiune inversă • Se formează 3 grupe de elevi. Sarcină de lucru: • Fiecare grupă alege din breviarul creat (sau după preferinţă) câte un termen ştiinţific şi, investigându-l pe internet, realizează pe o foaie flip-chart o diagramă (ciorchinele) cu câte un mic desen sugestiv asemănător celei prezentate la oră. Ei propun apoi probleme legate de termenul respectiv, precizând domeniul în care se regăseşte el în viaţa noastră.

22. Fixarea cunoştinţelor şi obţinerea performanţei Se aplică metoda “Turul galeriei” care este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de liderul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Alte procedee folosite: explicaţie, înţelegere, soluţionare, comunicare, dezbatere, argumentare. • Foile flip-chart se afişează unul lângă altul. Grupele prezintă scurt propriile idei autoevaluându-se, apoi studiază munca celorlalte grupe. • În final, fiecare grupă evaluează munca celeilalte grupe desenând pe foaie un punct roşu-FB, sau portocaliu-B eventual albastru-S. Cele mai frumoase detalieri pot fi prezentate la expoziţie sau afişate în şcoală.

23. Asigurarea transferului • Tema de casă: • Ca încheiere a lecţiei creaţi un breviar scurt de termeni ştiinţifici (dicţionar, internet), alegeţi după preferinţă un termen dintre ele pe care-l detaliaţi (ca o ciorchină) ataşând la ele şi câte o imagine potrivită şi probleme practice. În clasă le puteţi prezenta pe acele care trezesc interesul tuturor.

24. Interdisciplinaritatea în cadrul unei arii curriculare poate constitui un punct de plecare, ea constituie un principiu ce trebuie aplicat, o modalitate de gândire şi acţiune, ce decurge din evoluţia ştiinţei şi a vieţii economico-sociale.