Turismul bra şovean 2007-2010

1. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂDIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BRAŞOV Turismul braşovean 2007-2010

2. TURISMUL BRAŞOVEAN • OFERTA TURISTICĂ • CEREREA TURISTICĂ • CONTRIBUŢIA ÎN PIB • LOCUL JUDEŢULUI BRAŞOV ÎN CADRUL REGIUNII CENTRU • CONCLUZII

3. OFERTA TURISTICĂ

4. 1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de cazare Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2010 a scăzut faţă de anul 2008 cu 3,9%, iar faţă de anul 2007 a crescut cu 0,6%.Principalul tip de structura turistică unde s-a inregistrat regres este pensiunea agroturistică (-14,1%)

5. 2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de cazare Capacitatea de cazare din judeţul Braşov în perioada 2007-2010 a avut un trend crescător.Aceasta inseamna ca au supravietuit crizei structurile de cazare cu un numar mare de locuri si au avut de suferit cele mai mici.

6. 3. Populaţia ocupată civilă din sectorul “ Hoteluri şi restaurante”, la 1 ianuarie La 1 ianuarie 2010 populaţia civilă ocupată din sectorul hoteluri şi restaurante a fost de 6,9 mii persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 19,8%. 4. Efectivul de salariaţi din sectorul“ Hoteluri şi restaurante”, la 1 ianuarie

7. 5. Câştigul salarial din sectorul“ Hoteluri şi restaurante”

8. 25 rezervaţii şi monumente ale naturii 6 cetăţi 7 biserici fortificate - cetăţi 4 clădiri civile urbane 1 ansamblu urbanfortificat 11 biserici şi ansambluri mănăstireşti 1 fortificaţie dacică 29 muzee şi puncte muzeale 6. Puncte de atracţie în judeţul Braşov

9. 7.Distribuţia patrimoniului în funcţie de perioada istorică de care aparţine Din totalul patrimoniului, 656 dintre obiective sunt de valoare regional-locală, 327 de valoare naţională, iar 2 obiective sunt declarate monumente de tip UNESCO, situl rural Prejmer şi situl rural Viscri.

10. 8. Reţeaua de muzee • Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice care a funcţionat în anul 2009, în judeţul Braşov, a cuprins 21 de unităţi (17 unităţi de bază) cu o suprafaţă expoziţională de 56.647 mp. • Numărul bunurilor culturale (piese de muzeu) la 31 decembrie 2009 a fost de 284.393. • În judeţul Braşov, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost de 670.862 persoane, în scădere faţă de anul 2007 cu 31,30% (305.705 persoane).

11. CEREREA TURISTICĂ

12. 1. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de turişti • În anul 2010 comparativ cu anul 2008, anul de varf al turismului brasovean, numărul de turişti din judeţul Braşov a scăzut cu 12,3%. • Ponderea turiştilor romani si straini în total turişti a ramasconstanta (17%), in cei doi ani analizati scaderea numarului total de turisti datorindu-se in egala masura romanilor si strainilor.

13. 2. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri • Sosirile în hoteluri deţin în anul 2010 o pondere de 58,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Braşov, sosirile în pensiuni turistice 15,7%, iar cele în pensiuni agroturistice 9,0%. • In anul 2008 sosirile in hoteluri reprezentau 56,3%, cele in pensiuni turistice 16,8%, iar cele in pensiuni agroturistice 9,0%.

14. 3. Înnoptări ale turiştilor în structuri de primire turistica cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de turişti • Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Braşov, în anul 2010, au fost în scădere faţă de anul 2008 cu 15,7%. • Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică, în anul 2010, au reprezentat 82,3% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,7%. • In anul 2008 situatia innoptarilor se prezenta astfel:81% -romani 19%- straini

15. 4. Înnoptări ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri • Înnoptările în hoteluri deţin în anul 2010 o pondere de 59,4% din totalul înnoptărilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Braşov.

16. 5. Sosirile vizitatorilor străini în judeţul Braşov, pe principalele ţări de origine Trendul turiştilor străini a fost descrescător în perioada 2007 -2010. Turiştii germani s-au menţinut pe primul loc în topul turiştilor care au vizitat judeţul Braşov în perioada 2007 – 2010, reprezentând în anul 2010 , 15,2 % din total turişti străini. Cu toate acestea, în anul 2010 faţă de anul 2008, numărul turiştilor germani a scăzut cu 15,7%.

17. 6. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune • Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în judeţul Braşov, în anul 2010 a fost de 20,6%, în scădere cu 5,5 puncte procentuale faţă de anul 2008.

18. 7. Durata medie a sejurului -zile-

19. 8. Principalele zone de interes turistic din judeţul Braşov

20. CONTRIBUŢIA ÎN PIB

21. 1. Cifra de afaceri a unităţilor locale active din „Hoteluri si restaurante” şi clase de mărime mil .lei • Unităţile locale active din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au realizat în anul 2009 o cifră de afaceri de 424 mil lei, reprezentând 1,57% din totalul cifrei de afaceri a judeţului. • În anul 2009 comparativ cu 2008cea mai mare scadere a cifrei de afaceri a unităţilor locale cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” s-a înregistrat in unitatile mari, cu peste 250 salariati (30,3%).

22. 2.Investiţii brute a unităţilor locale active din „Hoteluri si restaurante” şi clase de mărime mil .lei • În anul 2009, unităţile locale active din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au realizat investiţii brute în valoare de 146 mil. lei reprezentând 2,86% din totalul investiţiilor din judeţul Brașov, în scadere faţă de anul 2008 când ponderea era de 3,93%. • 63,0% din totalul investiţiilor brute realizate de unităţile locale active din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au fost efectuate de unităţile mijlocii.

23. 3. Ponderea valorii adăugate brute din turism în valoarea adăugată brută totală pe ramuri din Regiunea Centru Se observă că, în anul 2008, comparativ cu anul 2007, ponderea valorii adăugate brute din turism în total valoare adăugată brutăfluctuează uşor în sensul scăderii. 4. Ponderea valorii adăugate brute din turism în PIB-ul Regiunii Centru

24. LOCUL JUDEŢULUI BRAŞOV ÎN CADRUL REGIUNII CENTRU

25. 1. Structuri de primire turistica cu funcţiuni de cazare turistica în Regiunea Centru În cadrul Regiunii Centrul, judeţul Braşov are cele mai multe structuri de primire turistică, urmat de judeţele Harghita, Sibiu, Mureş.

26. 2. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, pe tipuri de turişti • Ponderea turiştilor cazaţi în judeţul Braşov în anul 2010 în total Regiune Centru era de 45,3%, urmat de judeţul Sibiu cu o pondere de 20,3%. Numărul de turişti din judeţul Braşov, în anul 2010, comparativ cu următorul judeţ ca importanţă turistică din Regiunea Centru, Sibiu, a fost mai mare cu 123,6%, al turiştilor români cu 152,9%, iar cel al turiştilor străini cu 43,9%.

27. 3. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune in anul 2010% • In cadrul Regiunii Centru, cel mai mare indice de utilizare a capacitatii de cazare turistica il regasim in judetul Covasna, urmat de Mures si Brasov.

28. Concluzii • Judeţul Braşov are un potenţial turistic ridicat; • Judeţul Braşov prin punctele sale de atracţie turistice şi culturale, ocupă locul I în cadul Regiunii Centru, la numărul de turişti cazaţi; • Ponderea turistilor straini la nivel national este de 22,2%, in timp ce in judetul Brasov este de 17,3%→ necesitate infrastructura, imbunatatirea serviciilor; • Brasovul este cel mai puternic centru comercial din regiunea noastra. Se poate dezvolta turismul de shopping. • IDEEA-un concept de turism integrat in cadrul Regiunii Centru promovat de agentiile turistice (montan, istoric, shopping-Brasov,istoric, cultural –Sibiu, eco-Alba, Covasna, balnear-Mures, Harghita).