1 / 33

EXAMENUL NEUROLOGIC LA SUGAR SI COPIL

EXAMENUL NEUROLOGIC LA SUGAR SI COPIL. Prof. Dr. Marcel Pereanu. Examenul neurologic la sugar si copilul mic. Sugarul si copilul mic nu pot executa ordine si nu raspund la intrebarile examinatorului Din cauza saraciei semiologiei obiec-tive trebuie sa se acorde o atentie deosebita anamnezei.

lowell
Download Presentation

EXAMENUL NEUROLOGIC LA SUGAR SI COPIL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. EXAMENUL NEUROLOGIC LA SUGAR SI COPIL Prof. Dr. Marcel Pereanu

  2. Examenul neurologic la sugar si copilul mic • Sugarul si copilul mic nu pot executa ordine si nu raspund la intrebarile examinatorului • Din cauza saraciei semiologiei obiec-tive trebuie sa se acorde o atentie deosebita anamnezei

  3. ANAMNEZA • Ofera date de la mama privind: 1. modul in care a decurs sarcina 2. modul in care a decurs nasterea 3. starea copilului la nastere 4. incidentele perioadei neonatale 5. evolutia de la nastere la data consultului

  4. 1. Modul in care a decurs sarcina • Bolile suferite de mama in timpul perioadei de gestatie (toxemie gravidica, toxoplasmoza, rubeola, lues), eventuale intoxicatii, carente vitaminice, expuneri la radiatii ionizante sau traumatisme • Incompatibilitati de grup sanguin sau factor Rh

  5. 2. Modul in care a decurs nasterea • Tipul de nastere (spontana, travaliu prelungit, aplicare de forceps, cezariana) • Tipul de prezentatie (craniana, pelviana) • Existenta unei suferinte fetale (incetinirea sau disparitia zgomotelor cardiace) • Posibilitatea unei infectii (ruperea prematura a membranelor, lichid amniotic anormal)

  6. 3. Starea copilului la nastere • Greutatea la nastere • Scorul APGAR • Momentul primei respiratii • Eventuale manevre de reanimare

  7. 4. Incidentele perioadei neonatale • Intensitatea, precocitatea si durata icterului neonatal • Cianoza permanenta sau paroxistica • Tulburari ale reflexului de supt sau deglutitie • Anomalii ale ritmului de somn • Hipotermie prelungita • Tulburari de tonus muscular

  8. 5. Evolutia de la nastere la data consultului • Bolile febrile grave • Bolile infectioase insotite de tulburari psihice, senzoriale sau motorii • Deshidratari acute • Crize convulsive • Traumatisme cranio-cerebrale • Boli ereditare in familie

  9. EXAMENUL CLINIC • 1. Examenul motilitatii • 2. Examenul tonusului muscular • 3. Examenul sensibilitatii • 4. Examenul reflexelor • 5. Examenul tulburarilor sfincteriene • 6. Examenul nervilor cranieni

  10. 1. Examenul motilitatii • A. Atitudinea copilului • B. Motilitatea activa si forta segmentara • C. Ortostatiunea • D. Mersul • E. Miscarile involuntare

  11. A. Atitudinea copilului • In primele 2 luni sugarul are o atitudine generalizata in flexie, comparabila cu pozitia fetala • Capul este flectat inainte, coapsele sunt flectate pe abdomen, antebratele flectate, pumnii strinsi • Atitudini speciale se constata in paralizia posttraumatica de plex brahial, in hemiplegii sau diplegii infantile, meningite

  12. B. Motilitatea activa si forta segmentara • La sugar motilitatea activa se cerceteaza exclusiv prin observarea motilitatii spontane in pozitie culcata • La copilul mic motilitatea activa se testeaza solicitind sa faca miscari pe rind in toate segmentele corpului • Forta segmentara se cerceteaza prin obser-varea ridicarii capului, ridicarii in sezut si in ortostatism • Sustinerea capului se face incepind cu luna a 3-a. Intirzieri au loc in encefalopatiile infantile

  13. C. Ortostatiunea • La 3 luni sugarul asezat in decubit ventral, se poate sprijini pe antebrate • La 3-4 luni se poate intoarce singur de pe spate pe burta • La 6 luni sta in sezut • La 7-8 luni se ridica si se mentine sprijinit • La 1 an face primii pasi nesprijinit

  14. D. Mersul • Este caracteristic cu baza de sustinere largita, trunchiul inclinat inainte, genunchii si coapsele usor flectate, bratele ridicate cu miscari ample in vederea mentinerii echilibrului

  15. Tipuri de mers patologic • Mersul “cosit” in hemiplegia cu contractura de tip piramidal • Mersul “forfecat” in boala Little • Mersul “stepat” in paralizia de SPE • Mersul “ataxic” sau “ebrios” in sindromul cerebelos • Mersul de “rata” al miopaticului • Mersul “dansant” din coree

  16. 2. Examenul tonusului muscular • Tonusul de repaus - consistenta este apreciata prin palpare si inspectie - extensibilitatea – prin mobilizare pasiva - reflexe pendulare – ROT rotulian • Tonusul postural, prin cercetarea reflexelor de postura • Tonusul de actiune, manifestat in timpul miscarilor voluntare

  17. 3. Examenul sensibilitatii • Este dificil de efectuat la copilul mic datorita lipsei de colaborare din partea acestuia, in special in ceea ce priveste sensibilitatea profunda • La sugar sensibilitatea dureroasa se exploreaza aproximativ dupa ciupire sau intepare cu acul

  18. 4. Examenul reflexelor • La nou-nascut pot fi puse in evidenta reflexele rotulian, bicipital si achilian • Celelalte ROT apar la sugar si copilul mic • Reflexul cutanat plantar poate fi in extensie pina la virsta de 2 ani • Dupa aceasta virsta extensia halucelui constituie semnul Babinski si indica o leziune piramidala

  19. 5. Examenul nervilor cranieniPerechea I (nervul olfactiv) • Acuitatea olfactiva poate fi apreciata aproximativ prin cautarea rectiei de respingere a unui miros neplacut • Hiposmia se datoreaza unor afectiuni rinogene (rinofaringite, rinite atrofice), hidrocefalie, fracturi de baza, tumori voluminoase ale hipofizei, agenezia nervilor sau bulbilor olfactivi

  20. Perechea a II-a (nervul optic) • Reactia de aparare la lumina este prezenta la nastere • La varsta de o luna copilul fixeaza lumina • De la 3 luni poate fixa cu privirea un obiect sau o persoana • La peste 3 luni apare reactia de clipire la amenintare • La 2 ani percepe si diferentiaza culorile • La peste 2 ani acuitatea vizuala se apreciaza ca si la adult

  21. Nivele de lezare ale cailor optice • Leziuni retiniene: tezaurismoze, boala Tay-Sachs, retinopatie pigmentara • Nervul optic poate fi afectat in afectiuni degenerative, TU, intoxicatii (alcool metilic) • Leziunile chiasmei optice (produc hemianopsie bitemporala) in TCC, craniofaringioame, TU supraselare • Leziunile cailor optice retrochismatice (hemianopsie omonima) • La nivelul scoartei cerebrale apare hemianopsia omonima cu conservarea vederii maculare

  22. Perechile III ,IV si VI • Examinarea presupune urmarirea miscarilor GO (copilul este pus sa urmareasca un obiect care se deplaseaza in diferite directii) • Examinarea pupilelor • Examinarea pleoapelor • Examinarea comisurilor palpebrale

  23. Perechea a V-a (nervul trigemen) • Reactia la atingere a obrazului (sugarul intoarce capul de aceeasi parte) • Atingerea zonei periorale (determina miscari de sugere) • Explorarea reflexului cornean (abolit bilateral in starile comatoase, unilateal in leziuni protuberantiale) • Functia motorie – cercetarea tonusului si a troficitatii muschilor maseteri si temporali

  24. Perechea a VII-a (nervul facial) • 1. Paralizia faciala de tip periferic • 2. Paralizia faciala de tip central

  25. 1. Paralizia faciala de tip periferic • Intereseaza in mod egal facialul superior si facialul inferior • Topografic se datoreaza afectarii: - nucleului facial din punte (TU, encefalita, TCC in cursul nasterii) - portiunea intrameningeana (meningita TBC) - stanca temporalului (traumatisme obstetricale, otomastoidita) - regiunea osului temporal (aplicare de forceps)

  26. 2. Paralizia faciala de tip central • Produce afectarea predominanta a facialului inferior (controlul cortical al facialului superior este dublu) • Se datoreaza leziunii portiunii inferioare a circumvolutiunii frontale ascendente sau leziunii cailor cortico-nucleare • Nu apar tulburari de gust sau hipoacuzie

  27. Nervul acustico-vestibular (1) • Componenta acustica se cerceteaza prin reflexul cohleo-palpebral (clipitul la un zgomot puternic) • Intre 2-4 luni copilul incepe sa intoarca capul in directia din care vine zgomotul • Monotonia vocii unui copil sau nedezvoltarea vorbirii pot constitui un semn de surditate • Se va stabili daca surditatea este congenitala sau dobindita • Surditatea pote fi de perceptie (leziune a nervului acustic) sau de transmisie (leziuni ale urechii medii)

  28. Nervul acustico-vestibular (2) • Explorarea functiei aparatului vesti-bular la sugar se poate face prin probele rotatorie, calorica sau electro-nistagmografie • La copilul mai mare se pot efectua probele Romberg, proba bratelor intinse si a mersului in stea

  29. Nervul glosofaringean • Integritatea sa poate fi testata prin atingerea peretelui posterior a faringelui cu o spatula • Reactia normala consta in contractia muschilor faringelui homolateral (semnul cortinei) • Apar tulburari de deglutitie pentru alimentele solide

  30. Nervul vag • Paralizia unilaterala determina cobo-rirea hemivalului de partea lezata, cu lueta deviata de partea bolnava • Vocea este nazonata si apar tulburari de deglutitie pentru lichide • Paralizia bilaterala de vag este foarte grava datorita tulburarilor cardiace si respiratorii, deglutitia este dificila cu refluarea pe nas a alimentelor

  31. Nervul spinal • In caz de paralizie unilaterala flexia si rotatia capului se fac cu dificultate, umarul este cazut, scapula este departata de coloana vertebrala (sapulae alata) prin paralizia muschilor sternocleidomastoidian si trapez • Paralizia bilaterala determina o dificultate la flexia si rotatia capului

  32. Nervul hipoglos • Paralizia unilaterala determina atrofie si tulburari de motilitare de partea afectata • Cea mai frecventa sechela o reprezinta dizartria

  33. Diagnosticul neurologic • Diagnosticul afectiunii se pune la sfirsitul examenului neurologic si consta din: - diagnosticul semiologic - diagnosticul topografic - diagnosticul etiologic

More Related