M ĂSURI GENERALE ȘI SPECIFICE DE ADAPTARE LA SECETĂ

1. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ MĂSURI GENERALE ȘI SPECIFICE DE ADAPTARE LA SECETĂ OPORTUNITĂȚI DE IMPLICARE A COMUNITĂŢII ÎN COMBATEREA SECETEI ANATOLIE FALA Doctor în ştiinţe biologice, Magistru în agrobusiness şi dezvoltare rurală

2. MĂSURI GENERALE ȘI SPECIFICE DE ADAPTARE LA SECETĂ Valorificarea şi respectarea asolamentelor și sistemului de alternare (rotaţie) a culturilor Introducerea de specii, soiuri şi hibrizi de plante cu toleranţa sporită şi grad înalt de adaptare la secete şi temperaturi extreme

3. MĂSURI GENERALE ȘI SPECIFICE DE ADAPTARE LA SECETĂ Lucrarea minimală, raţională și aplicarea metodelor de sporire a fertilităţii solurilor Fondarea și exploatarea rațională a sistemelor de irigare a plantelor, pe terenurile pretabile pentru irigare

4. MĂSURI GENERALE ȘI SPECIFICE DE ADAPTARE LA SECETĂ Construcţia de lacuri, bazine şi obiective acvatice pentru asigurarea cu apă pentru necesităţi menajere şi irigare Construcţia şi gestionarea rațională a surselor de apă potabilă: fântâni, sonde arteziene, turnuri de apă etc.

5. MĂSURI GENERALE ȘI SPECIFICE DE ADAPTARE LA SECETĂ Fondarea de perdele forestiere şi aranjamente ftoameliorative Monitoringul, prognoza și оnștiințarea timpurie despre pericolul afectării de secetă

6. IMPLICAREA MEMBRILOR COMUNITĂŢII ÎN COMBATEREA SECETEI Pierderile economiei naţionale a Republicii Moldova, provocate de secetele extremale din 2000 au constituit 169 mln. USD, iar în 2007 cca. 987 mln. USD. Impactul economic anual provocat de secete este de 21,12 mln. USD.

7. IMPACTUL VULNERABILITĂŢII LA AFECTAREA DE SECETĂ • LA NIVEL COMUNITAR FERMIERII CONSTITUIE SEGMENTUL, CARE ESTE PREDISPUS, INTR-O MĂSURĂ MAI MARE VULNERABILITĂŢII LA SECETĂ, PERICOLULUI DE SĂRĂCIE FIIND MAJOR. • Efectele dezastruase a secetelor: • lipsa apei potabile şi pentru irigare (mineralizarea 500 mg/l); • deprecierea recoltelor culturilor agricole; • lipsa de furaje sporesc vulnerabilitatea sectorului zootehnic; • lipsa de apă pentru adăparea animalelor; • asfixierea planctonului şi a peştilor din bazinele de apă; • pericolul apariţiei şi transmiteri de boli infecţioase şi parazitare; • persoanele ce suferă de boli cardiace, boli respiratorii.

8. PREGĂTIREA POPULAŢIEI CĂTRE POSIBILUL IMPACT AL SECETEI □ cunoaşterea regulilor de comportare în situaţia afectării de secete şi insolaţii; □ asigurarea cu truse familiale de prim ajutor medical; □ asigurarea cu rezerve de apă şi alimente; □ limitarea timpului de aflare în câmp şi cu expunere îndelungată la razele solare; □ amenajarea locuinţelor pentru adăpostire prin izolare termică; □ asigurarea unor mijloace simple sau speciale de protecţie individuală; □ asigurarea funcţionării corecte a instalaţiilor locuinţei. Pentru protejarea animalelor şi păsărilor domestice, se recomandă: • asigurarea cu apă potabilă, furaje şi preparate veterinare; • asigurarea raţiilor alimentare balansate; • pregătirea adăposturilor şi izolarea lor termică; • asigurarea microclimei pentru animalele întreţinute în adăposturi; • pregătirea şi instalarea şoproanelor pentru protecţia contra insolaţiei

9. MECANISME ŞI MĂSURI POSIBILE DE PREGĂTIRE, PREVENIRE ŞI DIMINUARE A SECETELOR LA NIVEL DE COMUNITATE RURALĂ • Elaborarea planurilor de prevenire, acţiune şi contingenţă • identificarea riscurilor şi evaluarea expunerii comunităţii; • evaluarea tuturor resurselor disponibile; • acţiuni şi cuantificarea lor în timp; • împărţirea obligaţiunilor şi cunoaşterea lor; • evaluarea gradului de pregătire a comunităţii; • implementarea activităţilor concrete.

10. ORIENTAREA ŞI ŞCOLARIZAREA AGENŢILOR ECONOMICI ŞI FERMIERILOR SPRE CUNOAŞTEREA SARCINELOR ŞI OBLIGAŢIUNILOR SALE CA ANTREPRENOR • Legea cu privire la protecţia civilă nr. 271-XIII din 09.11.94 şi Hotărârea Guvernului RM nr. 367 din 13 aprilie 2000, reglementează Programul Naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării, conform cărui agenţii economici vor asigura: • Sistem îmbunătăţit de creştere a plantelor şi metodelor de cultivare; • Management integrat de protecţie a plantelor de boli şi dăunătorilor; • Recoltarea şi valorificarea producţiei după recoltare; • Management durabil al surselor de apă potabile şi utilizate la irigare; • Împădurirea şi aranjamentele agro-silvice şi fitoameliorative. Agenţii economici şi fermierii vor fi conştienţi că durabilitatea afacerii personale, în caz de eventuală afectare de secete, va fi garantată în primul rând de disponibilitatea rezervelor proprii, perseverenţa personală şi gradul de pregătire a plantaţiilor agricole şi şeptelului de animale.

11. MĂSURI SOCIO-ECONOMICE APLICABILE • PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA SECETEI • Asigurarea culturilor şi şeptelului agricol,compensarea şi fondurile de calamităţi • Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură Nr. 243-XV din 05.07.2004. • p.1 – procentul compensaţiei din partea statului a sumei premiilor de asigurare pentru sectorul agrar (80 %); • p.3. – lista culturilor agricole şi speciilor de animale, propuse pentru asigurarea subvenţionată, aprobate de Guvernul Republicii Moldova; • p.5. – producătorii agricoli beneficiază de subvenţionarea primelor de asigurare numai în cazul când: • dispun de contracte încheiate de asigurare subvenţionată; • au achitat 20 % (pentru a. 2009) din prima de asigurare; • au înregistrat culturile şi animalele agricole asigurate în registrul agricol al primăriei. • Diversificarea modului de viaţă şi promovarea activităţilor non – agricole • crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în sfera de servicii; • diversificarea activităţilor economice non-agricole din gospodăriile agricole;

12. MĂSURI STRUCTURALE PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA SECETEI Organizarea şi crearea infrastructurii de asigurare cu apă potabilă şi la irigare Potenţialifinanţatori: Fondul Ecologic Republican, Agenţia de Stat „Apele Moldovei”, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, proiecte internaţionale. • Oferirea facilitărilor de depozitare a seminţelor şi adăpostire a şeptelului • crearea şi dezvoltarea reţelelor de magazii şi depozite; • organizarea de adăposturi staţionare şi temporare pentru animale şi păsări; • Accesul la surse financiare, fonduri de risc şi micro-creditare • fondurile de subvenţionare a sectorului agricol; • mijloacele financiare pentru asigurarea subvenţionată a riscurilor în agricultură; • credite preferenţiate, prin intermediul RISP, IFAD şi PASET, etc.; • credite p/u agricultură şi micul business: FNAEÎC, ProCredit, Microinvest, CFR, proiecte de stat; • programe de asistenţă: Banca Mondială, CPP-IREX, USAID, GTZ), etc.; • credite bancare avantajoase de la băncile comerciale din ţară; • procurarea de tehnică şi echipamente în leasing.

13. EDUCAŢIE ŞI INSTRUIRI LA ASIGURAREA PREGĂTIRII LA NIVEL A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE LA ACŢIUNEA EFECTELOR SECETEI • Programele de instruire - informare trebuie să aibă şi să cuprindă următoarele grupe ţintă şi modalităţi de aplicare: • membrii comunităţilor - persoanele de toate vârstele; • seminare de instruire pentru APL, măsuri organizatorice, management şi informare a populaţie; • seminarelor tematice pentru producătorii agricoli; • activităţi de propagare a practicilor agricole de protejare a mediului; • ateliere de lucru, pentru păturile slab favorizate a comunităţilor sau pentru fermieri; • concursurilor pentru lucrătorii din diferite domenii economice rurale; • activizarea şi folosirea pe larg a mass-mediei autohtone.

14. ACTIVITĂŢI DE PREVENIREA A SECETELOR PE VIITOR • La nivel naţional - SPC/SE MAI, SHS al MERN şi reţeaua de ICŞ al MAIA. • monitoringul şi elaborarea prognozelor specializate; • avertizarea timpurie şi asigurarea informaţională; • analiza şi evaluărilor factorilor de risc; • evaluarea vulnerabilităţii la nivel local, naţional, regional. • La nivel de comunitate - APL şi colectivităţile locale. • dezvoltarea şi accesarea sistemelor de informare timpurie; • crearea de rezerve materiale, financiare şi umane; • elaborarea şi aplicarea planurilor de management; • mobilizarea membrilor comunităţii; • fondarea de fâşii forestiere, lacuri, bazine surse de apă potabilă; • organizarea serviciilor de asistenţă şi instruirii; • La nivel de exploataţie agricolă, se vor dezvolta activităţi, de: • management şi gestiune a afacerii agricole, • diversificare a spectrului de culturi, animale şi păsări domestice, activităţilor şi serviciilor prestate; • asigurare a surselor alternative de venit; • asigurare a rezervelor de seminţe, furaje şi alimente.

15. MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE