slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
IDIL Ă MATEMATIC Ă PowerPoint Presentation
Download Presentation
IDIL Ă MATEMATIC Ă

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 21

IDIL Ă MATEMATIC Ă - PowerPoint PPT Presentation


  • 136 Views
  • Uploaded on

IDIL Ă MATEMATIC Ă. Exista legatura intre poezie si matematica? Cum sa nu!

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'IDIL Ă MATEMATIC Ă' - lindsey


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2
Exista legatura intre poezie si matematica? Cum sa nu!

Sa ne aducem aminte in primul rand, de ceea ce ne-au invatat parintii sau fratii, cand copii fiind am inceput sa legam cuvintele intre ele..Ne-au invatat sa spunem cate o mica poezie si sa numaram.Uneori ne-au invatat sa numaram chiar in versuri: adica simultan matematica si poezie.Si ceea ce se petrece in copilaria omului s-a petrecut si in copilaria culturii si a civilizatiei omenesti.

Conceptul de poezie se poate defini si altfel; Ion Barbu (matematician si poet), in interviul pe care l-a acordat lui Ion Valerian si care a fost publicat in revista “ Viata literara”, facea astfel legatura dintre poezie si matematica:”Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolistica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta”.In acelasi interviu,adauga:”Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia”

Matematicianul, in plenitudinea puterii sale creatoare, este si putin poet, adica visator de bogata fantezie. In exemplul urmator romanul M. Manoilescu pe cand era el elev de liceu in clasa a VIII a reala a scris o poezie care a entuziasmat pe ascultatori in primavara anului 1910.

slide3
…O noapte de mai cu lună în gradina la Copou,

Pe o bancă eroina, în fund nobilul erou,

Ea o gingaşă elevă, el un tânăr realist,

Ea stă tristă, gânditoare; el emoţionat şi trist.

slide4

Dar deodată se transformă, faţa i se luminează,

Se inspiră-şi ia avântul şi spre dânsa-naintează.

“Tremurând ca la tabelă când mi-am încercat norocul

Şi concursului „Gazetei” am vrut sa-i înfrunt focul,

Alb... ca şi lucrarea scrisă ce atunci am prezentat-o

Astefel mi-am luat curajul să-ţi vorbesc ţie-adorato!

Cînd treci zveltă şi subţire parca-i fi o integrală,

Cum să nu te-adore-un tânăr de clasa VIII-a reală?!

slide5
Ca un zero supra zero stau în nedeterminare
  • forma 0 supra 0 este o formă nedeterminată în matematici; si-aşa stă tânărul în faţa iubirii ce se deschide: într-o formă nedeterminată căreia în final trebuie să-i afle adevărata valoare.
slide6
Totu-n mine convergează către-un scop suprem: iubireaŞi din ea îmi derivează chinul şi nenorocirea.Căci dorinţa-i infinită, dar puterea totdeaunaMărginită caun sinus între minus şi plus una.
slide7

Şi iubirea n-are maxim, creste făr-a se opri,Derivata-i pozitivă oricând şi oricum ar fi.Fericirea mea-i ofracţie cu numărătorul zero,Numai de tine depinde s-o modifici, scumpă Hero!Căci, dac-ai muta pe zerosi l-ai pune numitor,Ea s-ar face infinită, eu fericit muritor.

lim x/a=0, a ≠ 0

x →0

lima/x=±∞, a ≠ 0

x→0

slide8
Când ceva nu-ţi place ţie mă supăra şi pe mine;

De eşti veselă sânt vesel; eu sunt funcţie de tine

Admite-mă lânga tine pentru studierea temei

Să găsesc soluţiunea care convine problemei.

slide9
Stând departe faţă-n faţă, vom fi tot indiferenţi,

Nu astfel se manifestă simtirea între studenţi,

Căci totdeauna iubirea, care-i limita speranţei,

E invers proporţionala chiar cu pătratul distanţei

De rămâi tot radicală şi îmi neglijezi iubirea

Ca pe-a opta zecimală, mi se schimbă toată firea.

slide10

Dar de mi-ai primi iubirea, aş sări ca într-un vis,Ca o funcţie discontinua din infern în paradis!Singura problemă care m-ar interesa pe mineAr fi cum să-mi schimb fiinţa ca să pot fi demn de tine.

slide11

Tot ce-ai spune pentru mine axiomă-ar rămânea- Ţi-aş ceda de bună voie autonomia mea!Şi dacă, precum ţi-am promis, n-oi fi rob voinţei tale.S-ajung să calculez pe “e” c-un milion de zecimale.Să sufar pâna-n clipa când s-or tăia două paralele,Iată distanţa dintre noi să fie fixa ca-ntre ele.

slide12
M-apuce epi-elipsia şi orice altă hiperboalăSă crească-n progresiune cu-o raţie fenomenalăSă s-anuleze în mine şi iubirea, şi speranţaSau să măsor de la minus la plus infinit distanţa!Să mă consume văpaia focarelor ce-ai sub geneŞi să fiu trecut prin ciurul grecului Eratostene!
slide13

Şi dacă tot refractară, nereductibilă esti,Nu mai mă privi pe mine, ca „Natura” s-o privesti,Căci precum inversiunea schimbă radical figura,Tot aşa sufletul nostru ni-l modifică „Natura”.Iar dacă privesc in lume şi atent mintea-mi deschid,Văd oriunde ne-ntrecuta ştiinţ-a lui Euclid.Noaptea ce ne-nvăluieşte e-o ecuaţie imensă,Cît necunoscut cuprinde obscuritatea intensă!

slide14

Cerul este-o emisferă cu multiple puncte date,Zise stele ce se mişcă în cercuri determinate.Ele fac figuri de aur neşterse încă de vremeCe-nainte de-a fi lumea au servit in teoreme.Luna, sau suplinitoarea Soarelui, când e lipsăE suprafaţa închisă într-un cerc şi o elipsă.Oamenii pierduţi in noapte:puncte mobile-agitate;

slide15
Râul: o sinusoidă lucind în pete-argintate.Iar misterioasa umbră-a sălciilor de pe malE proiecţia pe apă făcută ortogonal.
slide16
Cocostârcul ce măsoară balta cu-aşa nobil pas,Cu picioarele şi ciocul formează câte-un compas
slide17
Puntea: este-o teoremă, o cunosc bine şcolarii,A făcut-o Pitagora şi n-o pot trece măgarii.În translaţii şi rotaţii duce mai departe vântulFrunzele care în goană-ating tangenţial pământulŞi din atmosfera rece liniştit se lasă-n şoaptePe un arc de parabolă încet păsările de noapteŞi tu nu simţi cum natura cu-o putere infinităNe atrage, ne îndeamnă să fim funcţie-mplicită?Şi când de voci mai profane ţii seamă la orice pasA fortiori rezultă s-asculţi al naturii glas!”
slide18
Tânărul tăcu şi-n calmul atmosferei, monoton,Se-auzeau doar două inimi ce băteau in unison.„Cum mai simţi tu poezia şi cât de frumos vorbeşti,Cînd te-ascult, mă simt răpită către sferele cereşti”Ea pronunţase sentinţa; el pătruns emoţionatZăpăcit de fericire, o priveşte transportat.În sfârşit mi-am ajuns scopul, te-am văzut induioşata!Pauză – o sărutare– teorema-i demonstrată!
slide21
Baciu Bianca

&

Chira Delia

Cls. a XII a L5

Prof. Farcas Viorica

Colegiul tehnic

”Victor Ungurean”

Campia Turzii