Produse Traditionale Caiet de sarcini: Lichiu

1. Produse TraditionaleCaiet de sarcini: Lichiu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Facultatea de Agricultură Specializarea:Ingineria si Protectia Mediului. Coordonator: Conf. Dr. Ing. Fitiu Avram Student: Turcanu Monica IPM IV

2. Cuprins 1 Numele produsului alimentar 2 Indicatie geografica 3 Procesul tehnologic Traditii si Obiceiuri 4 5 Traditionalitatea produsului

3. Numele produsului alimentar Lichiu o prajitura saseasca cu o lunga traditie care dateaza din anul 1700.

4. Indicatiegeografica Sat Prod, comuna Hoghilag judetul Sibiu este situată la 79 km de municipiu Sibiu si la 2 km de orasul Dumbrăveni, pe DN Sibiu - Medias - Sighisoara (de la bifurcatie 2 km)

5. PROCESUL TEHNOLOGIC Reteta a fost adusa de sasii care au locuit in acest sat si transmisa mai departe din generatie in generatie Lichiu Lichiul e un aluat amestecat cu ou, sare, acritura, untura, şi cu zahăr, din care se întindea o foaie mare. Untura • Peste foie se adauga un strat fin de mere rase si calite, smantana si la final se presoara cu nuca deasupra si apoi se baga la cuptor. Sare, Zahar, Acritura se pune intr-o tava speciala pt.lichiu (aprox. 50-60 cm lungime, 40cm latime+maner Ou • Cuptorul în care se făcea lichiul era cel în care înainte se făcuse pâinea. După ce stătea pâinea un ceas în cuptor, puteai să bagi lichiul. Pâinea stătea mai în spate, iar în faţă era prăjitura. Şi când se colora puţin la suprafaţă, se băga lopata de lichiu şi se scotea. Aluat

6. Prepararea produsului 1 2 3 4 5 6

7. TRADITII SI OBICEIURITraditii de Sfantul Ilie In credinta populara, Sfantul Ilie apare ca cel ce stapaneste fulgerele si ploile. Oamenii se insemneaza cu semnul sfintei cruci pe vreme de furtuna, ca nu cumva vreun necurat sa se ascunda prin preajma si sa fie fulgerati si ei odata cu diavolul. In trecut, oamenii nu lucrau de ziua Sfantului Ilie, ca sa fie feriti de grindina; daruiau mere, miere si covrigi pentru cei adormiti.De Sfantul Ilie, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita "retezatul stupilor". Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina

8. Noaptea de Sanziene Sanzienele sunt sarbatorite pe 24 iunie, ziua in care se face pomenirea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta si sub denumirea de "Cap de vara”, pentru ca acum soarele ajunge la apogeu. In ajunul Sanzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe camp flori de sanziene si impleteau cununi pe care le aruncau peste case. Daca acestea se agatau de horn, era semn ca se apropie cununia. Cei in varsta aruncau coronite peste casa, pentru a afla cand vor muri. Se credea ca atunci cand coronita va cadea de pe acoperis, moartea este aproape. Tot in noaptea de Sanziene, fetele isi puneau sub perna flori de sanziene pentru a-si visa ursitul. Gospodarii puneau in seara din ajunul sarbatorii nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, flori de Sanziene la coltul casei dinspre rasarit. Daca in urmatoarea zi gaseau in coronite par de la animale, era semn ca vor avea parte de un an sanatos si roditor pentru animale. Batranele satului adunau in zorii zilei de 24 iuni, din locuri necalcate, roua Sanzienelor. La intoarcerea spre casa, daca nu vorbeau si nu intalneau pe nimeni, puteau oferi roua ca leac pentru sanatate si dragoste.

9. Obiceiuri de Ignat Sarbatoarea din 20 decembrie, inchinata Sfantului Ignatie al Antiohiei, este cunoscuta in popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea. Se crede ca in noaptea de Ignat porcii viseaza ca vor fi taiati. Singura activitate permisa in aceasta zi era taierea porcului. La taierea porcului nu trebuie sa stea nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt milosi din fire, caci se crede ca porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va mai fi buna. Cel ce taie porcul, nu trebuie sa stranga din dinti, ca sa nu iasa carnea porcului tare si sa fiarba cu greutate.

10. Rusaliile Duminica Rusaliilor sau Duminica Pogorarii Duhului Sfant, mai este numita si Duminica Cincizecimii, pentru ca acest eveniment a avut loc la cincizeci de zile de la Invierea lui Hristos. In aceasta zi, dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa folosita la stropitul semanaturilor, iar oamenii impodobesc mormintele cu flori si frunze verzi.

11. Obiceiuri de Sfanta Maria Sfanta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este praznuita in fiecare an la 15 august. In dimineata acestei zile, femeile merg la biserica si impart struguri, prune si faguri de miere. Apoi, femeile merg in cimitir si tamaiaza mormintele rudelor. Ciobanii coboara oile de la munte, barbatii isi schimba palaria cu caciula si se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul casei. Daca in apropierea zilei Sfintei Marii infloreau trandafirii, era un semn ca toamna va fi lunga. Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna.In aceasta zi erau adunate ultimele plante de leac.

12. Obiceiuri de Ziua Crucii Ziua Crucii (14 septembrie) este data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii. De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza, apoi, in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli sau sunt utilizate la farmecele de dragoste (navalnicul Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se punea in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.

13. TRADITIONALITATEA PRODUSULUI Acest produs este specific acestei zone. Traditionalitatea produsului este data de procesul tehnologic de preparare, de reteta si de simplitatea si rapiditatea prepararii acestuia

14. Batranii care locuiesc aici isi amintesc mandri de sasii care au locuit in acest sat si au lasat traditiile, obiceiurile si nu in ultimul rand aceasta minunata reteta de lichiu care se facea doar in perioada sarbatorilor religioase: Craciun, Paste, Rusalii. In prezent se mai face doar in casele batranilor.

15. Va multumesc!