1 / 16

Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz

Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz. 21-23. 02.2010. Seminar Albac -ALBA Lucian Marina Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Cazul 1 Parteneriatul social. Dinamica parteneriatului social.

lakia
Download Presentation

Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Dezvoltarea parteneriatelorTipologii, factori de succes, criterii deperfomanţă Studii de caz 21-23. 02.2010. Seminar Albac -ALBA Lucian Marina Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

  2. Cazul 1Parteneriatul social

  3. Dinamica parteneriatului social

  4. Parteneriatul social pentru formareprofesională în UEdupă distincţia între modelele de piaţă şi modelele educaţionale ale sistemelor formării profesionale Marea Britanie şi Italia sunt considerate a fi organizate după modelul pieţei, în care întreprinderile sunt responsabile pentru formarea profesională, motiv pentru care formarea angajaţilor se realizează foarte puţin de furnizori de formare externi întreprinderii, iar nevoile de formare sunt bazate pe nevoile pe termen scurt ale patronatului. Modelul pieţei este asociat cu lipsa periodică a calificărilor şi competenţelor, cu lipsa cronică a investiţiilor în formare profesională. Franţa şi Germania sunt considerate că funcţionează pe baza modelului educaţional, în sensul că formarea profesională a angajaţilor este realizată de furnizori de formare externi întreprinderii

  5. Parteneriatul social pentru formare profesională în UEdupă distincţia între sistemele de formare profesională bazate pe locul de muncă şi cele care se bazează pe şcoală sau sunt coordonate de guvern • Germania şi Danemarca au la bază ucenicia • Franţa se bazează pe sistemul taxelor plătite de patronate • Norvegia este considerată a avea un model bazat pe şcoală • Investiţia în educaţie, ca procent din PIB, este mai mare în ţările din nordul Europei şi mai mică în Germania, unde ucenicia realizată în sistem dual este dominantă în oferta formării profesionale.

  6. Parteneriatul social pentru formare profesională în UE după rolul Dialogului social în formarea profesională • În Germania, în condiţiile reglementărilor realizate de stat şi ale funcţionării sistemului dual, formarea profesională este inclusă în strategiile pe termen lung, care au la bază parteneriatul social cel mai bine dezvoltat în comparaţie cu celelalte ţări. • În Franţa, dezvoltarea dialogului social este limitată de intervenţia managementului tradiţional dirijist. Italia are un sistem ne-efectiv al dialogului social, iar Marea Britanie înregistrează discontinuităţi majore, chiar dacă există dialog social bine dezvoltat local, în cazul unor locuri de muncă. • Susţinerea politică a participării partenerilor sociali are tradiţie în Franţa, Germania şi Italia, în timp ce în Marea Britanie rolul acestora a crescut după ce laburiştii au venit la putere. Franţa şi Italia înregistrează dificultăţi în organizarea de la locul de muncă ceea ce creează o poziţie slabă pentru sindicate, spre deosebire de Germania.

  7. Noul parteneriat social –în condiţiile Europei celor 27 • Parteneriatului social este o alianţă trans-sectorială a unor indivizi, grupuri sau organizaţii care sun de acord să lucreze împreună pentru a îndeplini o anumită obligaţie sau pentru a-şi asuma o anumită sarcină; îşi împart riscurile şi beneficiile; îşi revizuiesc relaţiile cu regularitate şi, dacă este nevoie, chiar şi acordul încheiat.” (Prince of Wales Business Leaders Frum) • „…. un efort voluntar, bazat pe colaborare, al reprezentanţilor lumii afacerilor, al grupurilor non-profit, şi al agenţiilor guvernamentale care lucrează împreună pentru a rezolva o problemă, o provocare, care este importantă pentru fiecare dintre părţi.” (World Resources Institute) •  „Trei sau mai multe organizaţii, care reprezintă sectorul public, privat şi voluntar, care acţionează împreună, pe baza contribuţiei cu diversele lor resurse, în vederea stabilirii unei viziuni comune, cu finalităţi şi obiective clar definite. Obiectivul unui parteneriat este acela de a oferi/de a pune la dispoziţie mai mult decât suma a ceea ce este oferit de fiecare parte.”(Ashridge Centre for Business and Society) •  „Oameni şi organizaţii care reprezintă combinaţii ale sectorului public, profit şi al societăţii civile care se angajează voluntar, în scopul beneficiului reciproc, să dezvolte relaţii inovatoare în vederea rezolvării unor probleme comune care apar la nivelul societăţii, prin punerea împreună a resurselor şi competenţelor lor.” (Copenhagen Centre)

  8. Provocări ale noului parteneriat social

  9. Principiile noului parteneriat social (Copenhagen Center)

  10. Cazul 2Parteneriatul pentru dezvoltarea urbană

  11. Problematica studiului de cazadaptare după Parteneriat public privat în dezvoltare urbană de Carley Pennink • Se va analiza: • 2 cazuri de parteneriate de dezvoltare urbană, unul în New York, SUA şi celălalt în Nijmegen, Olanda. • costurile şi beneficiile celor două proiecte din punctul de vedere al fiecărui partener, • efectele relaţiilor parteneriale • identificarea factorilor care au contribuit la luarea deciziei iniţiale de a forma un parteneriat şi analiza acestui fapt pe tot parcursul proiectului. • Se vor dezbate următoarele aspecte: • De ce au fost aceste parteneriate un succes? • Care au fost factorii care au contribuit la atingerea de către parteneri a consensului în privinţa obiectivelor, a deciziilor şi a altor aspecte? • Se poate învăţa ceva din aceste exemple din afară, util pentru administraţiile locale româneşti care vor încerca în viitor să implice sectorul privat în proiecte de dezvoltare urbană? • Se va încerca o aplicaţie pe o idee propusă de participanţi

  12. Cazul 3Parteneriatul pentru dezvoltarea comunitară

  13. Problematica studiului de caz • Se vor prezenta: • 1 caz de parteneriat pe un proiect de dezvoltare infrastructurală • 1 caz de parteneriat în domeniul social • 1 caz de parteneriat în domeniul antreprenorial • Se vor dezbate următoarele aspecte: • Sunt diferenţe tipologice şi regionale în realizarea de parteneriate? • Care este eficienţa parteneriatelor public –privat ? • Care sunt factorii de succes?

  14. O reţetă de succes pentru parteneriate? Nu există o reţetă de succes pentru parteneriat, dar este important ca în cadrul acestei relaţii să fie găsit un echilibru între : • responsabilitate - flexibilitate, • Leadership – expertiză - participare, • consens - diversitate RISC: dominarea parteneriatului de instituţiile publice care au capacitatea şi resursele pentru a se ocupa de respectiva problemă.

  15. Criterii de performanţă pentru parteneriatecercetare în 2001 pe 64 de parteneriate de cercetare, Phd. Fang Zhao , Australia,

  16. Mulţumesc!

More Related