slide1 l.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
BOLI PROFESIONALE GENERATE DE ZGOMOT PowerPoint Presentation
Download Presentation
BOLI PROFESIONALE GENERATE DE ZGOMOT

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 14

BOLI PROFESIONALE GENERATE DE ZGOMOT - PowerPoint PPT Presentation


  • 361 Views
  • Uploaded on

BOLI PROFESIONALE GENERATE DE ZGOMOT. Ing. Rodica BARZU Ing. Ladislau MOŞOIU I.T.M. Galaţi. Zgomotul – orice sunet nedorit, jenant şi poate constitui un factor care cauzează accidente, stres în muncă, şi în combinaţie cu alţi factori de risc de la locul de muncă poate cauza îmbolnăviri.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'BOLI PROFESIONALE GENERATE DE ZGOMOT' - kasie


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

BOLI PROFESIONALE

GENERATE DE ZGOMOT

Ing. Rodica BARZU

Ing. Ladislau MOŞOIU

I.T.M. Galaţi

slide2

Zgomotul – orice sunet nedorit, jenant şi poate constitui un factor care cauzează accidente, stres în muncă, şi în combinaţie cu alţi factori de risc de la locul de muncă poate cauza îmbolnăviri.

Zgomotul profesional – complex de sunete cu intensităţi şi înălţimi diferite cu caractere diferite(zgomot, obişnuit, sub forma de scârţâituri) ritmice sau aritmice produse continuu sau discontinuu de maşini, aparate, mijloace de transport în timpul activităţii profesionale.

La interpretarea rezultatelor determinărilor se ţine seama de limita maximă admisă la locurile de muncă :

- cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală care este de 87 dB

- sau solicitare crescută şi deosebită(75 respectiv 60 dB)

Hipoacuzia profesională care este un deficit auditiv la frecvenţa de 400 Hz (în acest stadiu muncitorul aude deoarece nu este interesată zona conversaţională)

Surditatea profesională – deficit auditiv definitiv la frecvenţele conversaţionale( în acest stadiu muncitorul nu aude fiind interesată zona conversaţională)

slide3
NAEC – nivelul acustic continuu pe săptămână- nivelul acustic al unui zgomot constant care acţionează continuu pe toată săptămâna şi are un efect auditiv similar cu cel al zgomotului variabil la locul de muncă.

Timpul de expunere probabil până la apariţia bolii profesionale este de aprox.15 ani.

Consecinţe

- Vătămarea urechii în timpul expunerii la substanţe periculoase

- Stresul legat de muncă

- Creşterea riscului de accidentare la locul de muncă

Vătămarea fătului în timpul sarcinii

Alte posibile fenomene generate de zgomot: ameţeli, iritabilitate, insomnie,care afectează capacitatea de muncă şi necesită schimbarea locului de muncă. Zgomotul profesional de intensitate mare acţionând timp îndelungat produce lezarea celulelor senzoriale care au rolul de a transforma energia sonoră în flux nervos

slide4
Zgomotul este o cauză frecventă a hipoacuziei de diverse grade a anumitor categorii profesionale precum : lucrători în industria metalurgică, piloţii, conducătorii de tren sau tehnicienii de la turbinele hidroelectrice. Bineînţeles, limitele de expunere la zgomot depind de intensitatea şi frecvenţa sunetelor, de natura intermitentă sau continuă a semnalului şi de durata expunerii.

Studiul efectuat pe un lot de piloţi care au fost expuşi zgomotului motoarelor cu reacţie de până la 140 dBa evidenţiat pierderea auzului la 78,8% dintre ei.

Studiul impactului zgomotului industrial asupra unui lot de 2300muncitori din industria de prelucrare a lemnului a concluzionat următoarea situaţie:

76,3 % diagnosticaţi hipoacuzie stadiul I,

5,6 % hipoacuzie stadiul II,

8,5 % hipoacuzie stadiul III

4,7 % surditate de percepţie suspect profesional

4,9 % de deficite auditive de altă natură.

Studiul zgomotului industrial din această industrie arată existenţa unui număr important de locuri de muncă şi operaţiuni generatoare de expuneri peste 90 dB (A) NAEC pe săptămână.

slide5
În perioada 1998-2003 asistăm la o scădere a incidenţei morbidităţii profesionale, fapt care are mai multe explicaţii:

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă datorită noilor tehnologii introduse care creează condiţii de muncă sigure şi sănătoase

subraportarea numărului de lucrători expuşi

existenţa a numeroase cazuri de boli profesionale neraportate

slide8
Evaluarea efectelor zgomotului asupra tensiunii arteriale

Există o relaţie de tip cauză/ efect între expunerea profesională la

zgomot mai mare de 87 dB şi prezenţa HTA( hipertensiune arterială)

1. Studiu efectuat asupra a două eşantioane de angajaţi la uzina producătoare de energie termică şi calorică,asupra unui lot expus la zgomot mai mare de 87dB (lot test)şi celălalt neexpus (lot martor)a demonstrat după 5 ani prezenţa HTA la 17,56% din subiecţii lotului test şi la 5,88% din cei ai lotului martor.

2. La o altă unitate la care s-au evaluat efectele zgomotului asupra hipertensiunii arteriale autorii au luat în studiu două loturi de subiecţi internaţi în ultimii 2 ani în Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca. Primul lot a fost format din 349 de subiecţi, expuşi profesional la nivele de zgomot de peste 90 dBA NAEC/săptămână, toţi diagnosticaţi cu hipoacuzie sau surditate profesională prin traumă sonoră.

Lotul martor a fost format din 300 de subiecţi, neexpuşi profesional sau extra-profesional la zgomot, corespunzători ca vârstă, sex, index de masă corporală, aport alimentar de sare, consum de alcool, obicei de a fuma, încărcătură. Prelucrarea statistică a datelor a relevat o creştere semnificativă statistic a frecvenţei cazurilor de hipertensiune arterială (HTA) la lotul expus la zgomot (56,5%), faţă de lotul martor (22,6%).

slide9

EXTRAS DINSITUAŢIA BOLILOR PROFESIONALE CAUZATE DE EXPUNERE LA ZGOMOT ÎN JUD. GALAŢI 2000-2005

slide10

În tabel sunt prezentate duratele maxime admisibile de expunere

în funcţie de nivelul zgomotului

Se observă că pentru 8 ore de muncă cu expunere la zgomot pe zi,

limita maximă admisibilă este de 85 dB

num rul de unit i cu expunere la zgomot 130 num r de angaja i expu i la zgomot n 2004 1 8 160
Numărul de unităţi cu expunere la zgomot=130Număr de angajaţi expuşi la zgomot în 2004 =18.160

MĂSURI MEDICALE

  • Examen medical la angajare
  • Contraindicaţii
  • Recunoaşterea riscului de hipoacuzie şi surditate
  • Contraindicaţii
  • Control medical periodic

Muncitorilor expuşi profesional la zgomot peste 80 dB periodicitatea va fi funcţie de

- nivelul zgomotului evaluat

- vechimea profesională în mediu cu zgomot

slide13
Comunitatea Europeană a adoptat Directiva nr.188 privind protecţia salariaţilor faţă de riscurile de imbolnăvire datorate expunerii la zgomot în mediul de muncă. Aceasta stabileşte ca limită de expunere valoarea de 85 dB NAEC/săptămână. Această directivă a fost preluată de NGPM/2002 cu menţiunea că expunerea la zgomot a fost stabilită la 87dB. Ţinând cont de faptul că gradul de atenuare minimă realizat de antifon este de 2 dB rezultă că limita admisă respectă recomandările europene.

NU UITA !!!

Munca în zgomot te face surd pentru toată viaţa şi nici un medicament din lume nu-ţi va reda auzul.

POARTĂ ANTIFOANELE !