1 / 31

Boli Genetice

De Nicoar ă Samuel. Boli Genetice.

huslu
Download Presentation

Boli Genetice

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. De Nicoară Samuel BoliGenetice

  2. Bolile genetice intra in general in trei categorii: (1) Tulburari cromozomiale, ce implica absenta, excesul sau aranjarea anormala a unuia sau mai multor cromozomi, producandcantitati mari de material genetic excesiv sau deficitar, si care afecteaza multe gene. (2) Tulburarimendeliene sau monogenice, determinate in principal de o singura gena mutanta. Aceste tulburari au caracteristici de mostenire simple, de tip mendelian si pot fi clasificate in autozomal dominante, autozomal recesive sau cele legate de cromozomul X. (3) Tulburari complexe, cauzate de interactiunea mai multor gene cu numerosi factori exogeni sau din mediul inconjurator. Desi multe din aceste tulburari complexe, ca de exemplu, diabetul zaharat, guta si despicarea palatului si a buzei, dovedesc aglomerare familiala, modul de mostenire este complex, iar riscul pentru rude este mai mic decat in cazul tulburarilorpacientilor de sex masculin, cu deletii vizibile citogenetic la nivelul bratului scurt al cromozomului X, asociate cu distrofia musculara boli genetice

  3. Ansamblul informatiilor transmise de la generatielageneratie se datoreazacromosomilor care contin molecule de AND a caror segmente constituie genele. v2i16ipAstfel, cromosomii sunt purtatorii genelor.Ansamblul genelor constituie genotipul unui individ. Ele sunt prezente in toate celulele organismului.Aceste gene exprimandu-se determina caracterele proprii pentru fiecare individ, caractere al caror ansamblu constituie fenotipul subiectului.O gena ocupa, pe molecula de ADN o pozitie foarte precisa denumita locus.Celulele animale somatice, fiind diploide, exista perechi de cromosomi: unul provine de la tata, celalalt de la mama. Exista deci o pereche de locusurihomologe pe o pereche de cromosomihomologi.Pe un locus gena poate sa aiba unul, doua sau chiar mai multe aspecte. Aceste forme diferite ale genei pe un locus sunt alelele.Pentru un locus pot exista fie una, fie doua, fie mai multe alele. boli genetice

  4. Daca pe un locus alelele sunt asemanatoare (identice) pe 2 cromosomi, se vorbeste de homozigotism.Daca pe un locus, alelele sunt diferite pe 2 cromosomi se vorbeste de heterozigotism.Caracterul dominant: doza genei care imprima un anumit caracter este unica.Caracterul recesiv: doza genei care imprima un anumit caracter trebuie sa fie dubla.Exista o ereditate transmisa de cromosomiautosomali (autosomala): dominanta si recesiva.Exista o ereditate transmisa de cromosomul X (gonosomala sau X-linkata): dominanta si recesiva.Ereditatea autosomal dominanta se caracterizeaza prin urmatoarele:-Boala apare la heterozigotii cu gena patologica.-Unul din parintii bolnavului prezinta semne de boala, fiind heterozigot, cu exceptiamutatiilor noi !!-Riscul transmiterii la descendentii individului este de 50%.-Ambele sexe sunt afectate in mod egal.-Penetranta si expresivitatea sunt variabile. boli genetice

  5. Boli autosomal dominanteBoala Frecventa ComentariiBoala chistica renala de tip adult 1:2.000 Cromosomul 16Neurofibromatoza 1:3.000 Cromosomul 17(50% mutatii noi)Teleangiectazia hemoragica 1-2:100.000 Angiodisplazie ereditaraDistrofia miotonica - Cromosomul 19Retinoblastomul familial 1:20.000 Cromosomul 13Boala Willebrand 1:100 Cromosomul 12Sferocitoza ereditara 1:5.000 Deficit de spectrinaSindromul Marfan 1:20.000 Penetranta variabilaAcondroplazia 0,5-1,5:10.000 90% mutatii noiHiperlipidemia 1:500 Este posibila prevenirea bolii de inimaEreditatea autosomal recesiva se caracterizeaza prin urmatoarele: -Boala apare la homozigotii pentru gena patologica. boli genetice

  6. -Ambiiparinti sunt fenotipic normali, dar sunt heterozigoti, purtand gena patologica.-Riscul transmiterii defectului este de 50%, iar boala apare la 25% din descendenti; la 25% din descendenti “caracterul” dispare.-Pot fi afectate ambele sexe.-Este notata, uneori, cosangvinitatea. Boli autosomal recesive Boala Frecventa ComentariiHiperplazia congenitala a CSR 1:5.000 pana la 15.000 Cromosomul 6 boli genetice

  7. (deficit de 21-hidroxilaza) (in apropierea HLA)Fenilcetonuria 1:14.000 Cromosomul 12Deficitul in a1-antitripsina 1:3.000 Ciroza+EmfizemFibroza chistica de pancreas 1:2.000 (la albi) Cromosomul 7Boala Gaucher 1:2.500 Cromosomul 1Boala Tay-Sachs 1:3.000 Cromosomul 15Galactozemia 1:60.000 Cromosomul 9Insuficienta renala polichistica Chiste renale infantila si hepaticeBoala Wilson 1:200.000 Cromosomul 23 boli genetice

  8. Ereditatea legata de sex, forma dominanta se caracterizeaza, in primul rand, prin aceea ca trasatura este foarte rara si exceptionala in clinica umana, fiind foarte grava.Barbatul manifesta boala in forma completa. Nici unul din fiii bolnavului nu va fi afectat, dar toate fiicele vor fi afectate, dar vor face forme medii de boala (ereditate incrucisata).Femeia homozigota va avea o boala foarte severa si toti copiii ei vor fi afectati.Femeia heterozigota va face o forma moderata de boala si riscul prezentei bolii la copiii ei este de 50% (25% fiice bolnave, 25% baieti bolnavi). Boli X-linkate dominante-Hematuria ereditara-Rahitismul vitamino-D rezistent (unele forme)-Ichtioza ereditaraEreditatea legata de sex, forma recesiva se caracterizeaza prin urmatoarele:-Boala este compatibila cu viata, formele de boala fiind, uneori, mai putin grave. boli genetice

  9. -Afecteazabaietii aproape constant, acestia fiind hemizigoti; la femei boala apare numai daca ele sunt homozigote.-Mamele sunt purtatoarele defectului.-Femeilepurtatoare transmit boala la 50% din baietii lor; 50% din fiicele mamelor purtatoare vor fi si ele purtatoare. Boli X-linkate recesiveBoala Frecventa ComentariiHemofilia A si B 1:10.000 Agammaglobulinemia 1:1x105 Infectii recurenteBoala granulomatoasa cronica 1:1x106 Infectii recurenteDistrofia musculara Duchene 1:5.000 Deficitul in G6PDH 10% din Hemoliza americanii negri Schema patogenetica a bolilor genetice boli genetice

  10. Mecanism: I. Alterarea structurala a ADNTipul de dezordine: Mutatii¬ aTalasemie;¬ ßTalasemie;¬ Hemoglobinopatii. Mecanism: II. Perturbarea unor functii proteiceTipul de dezordine: Enzime-Absenta activitatii enzimatice: boli genetice

  11. ¬Galactozemie¬ Homocistinurie-Reducerea activitatii enzimatice:1. Scaderea afinitatii pentru substrat¬ Deficitul in G6PDH (varianta Freiburg)¬ Citrulinuria (variante rare)2. Scaderea afinitatii pentrucofactor¬ Homocistinuria3. Structura instabila¬ Deficitul in G6PDH (cele mai multe variante)-Proteine non-enzimatice¬ Deficitul in a1antitripsina (varianta ZZ) boli genetice

  12. Mecanism: III. Dezorganizarea functionala a unor celule si organeTipul de dezordine: 1. Alterarea fluxului unor cicluri metabolice-Acumularea unor precursori toxici¬ Fenilcetonuria¬ Alcaptonuria¬ Bolile de stocaj lizozomal-Deficit in productie¬ Gusa familiala¬ Sindroamele adrenogenitale¬AlbinismulTipul de dezordine: 2. Dezordini ale reglarii feedback boli genetice

  13. -Exces de productie a unei substante “finale” datorita scaderii sintezei reglatorului feedback¬ Porfiria acuta intermitenta¬ HIpercolesterolemia familialaTipul de dezordine: 3. Dezordini ale functiei membranare-Transport deficient transmembranar¬ Cistinuria¬ Boala Hartnup-Deficit al receptorilor care mediaza endocitoza¬ Hipercolesterolemia familialaTipul de dezordine: 4. Modificari arhitecturale ale celulei¬ Sferocitoza ereditaraSfatul genetic are o importanta deosebita si el va rezulta din toata problematica abordata in cadrul patologiei induse prenatal. boli genetice

  14. Diagnosticul prenatal- Analize ADN:- deficitul in a1antitripsina- talasemia- distrofia musculara progresiva- hemofilia A- hiperplazia congenitala a suprarenalelor- fenilcetonuria Ø Studii enzimatice:- galactozemia- sindrom Hunter boli genetice

  15. - boala urinilor cu miros de sirop de artar- boala Gaucher - Dezordini cromozomiale- trisomia 13, 18, 21- deletii cromozomiale- sindromul Turner (XO)- sindromul Klinefelter (XXY) -a-fetoproteina:- crescuta-defecte ale tubului neural- obstructie intestinala- hepatita congenitala- nefroza congenitala boli genetice

  16. -omfalocel- scazuta- trisomia 21- alte trisomii, posibil- Ultrasonografia- hidrops fetalis- hydronefrosis- defecte ale tubului neural- obstructii intestinale- boala congenitala de cord- hernie diafragmatica- omfalocel boli genetice

  17. - gastroschisis- Cordonocenteza:- anemie fetala- hipoalbuminemie fetala- trombocitopenie- deficitul in a1antitripsina - Biopsie cutanata la fat:- albinism- epidermoliza buloasa- xeroderma pigmentosumTot in cadrul sfatului genetic, se fac mari eforturi, in continuare, pentru punerea la punct a unor metode precise de depistare a heterozigotilor.Importanta depistarii precoce a erorilor innascute de metabolism rezulta si din aceea ca o mare parte a acestor boli pot fi tratate sau mult ameliorate, pana nu apar modificari ireversibile sau agravarea evolutiei. boli genetice

  18. Exemple de boli metabolice tratabileMetode terapeutice Boli metaboliceO Restrictie dietetica a substratului Lactoza Deficitul de lactazaGalactoza Galactozemia si deficitul de galactokinazaFructoza Intoleranta ereditara la fructozaGrasimi animale Deficitul familial in lipoproteinlipazaFenilalaninaFenilcetonuriaProteine Citrulinuria si alte dezordini ale ciclului ureei O Tratament substitutiv al deficitului produsului final Cupru Sindrom Menkes boli genetice

  19. Vitamina D si fosfat Rahitismul hipofosfatemic (vitamino D rezistent) Cortizon Sindroame adreno-genitaleTiroxina Gusa familialaUridina Aciduria oroticaO Depletia substantei stocate Rasini schimbatoare de ioni Hipercolesterolemia familialaD-Penicilamina CistinurieBoala Wilson Fierul in exces seindeparteaza prin Hemocromatoza flebotomie boli genetice

  20. O Amplificarea activitatii enzimatice Piridoxina (vit.B6) HomocistinuriaVitamina B12 AciduriametilmalonicaFenobarbital Icterul Crigler-Najjar si alte hiperbilirubinemii neconjugateO Inlocuirea proteinelor deficitareGammaglobulineAgammaglobulinemieFactorul VIII Hemofilie O Transplant de organe Rinichi CistinozaSindrom Alport boli genetice

  21. Boala polichistica renala (forma adulta)Maduva osoasa Hipogammaglobulinemia allogenica limfopenicaSindrom Wisckott-AldrichBoala imunodeficientei severe combinate O Metode chirurgicale Splenectomia Sferocitoza ereditaraSunt portocav Glicogenoza tip IColectomia Polipoza familiala a colonuluiTiroidectomia Sindromul carcinomatos al medularei tiroidei boli genetice

  22. Sindromul Down (trisomie 21) reprezintă o afecțiune cromozomială (o afecțiune din naștere, care este prezentă la copil încă din momentul conceperii) cauzată de prezența unui cromozom 21 suplimentar. Cromozomii sunt structuri microscopice prezente in fiecare celulă din fiecare țesut al organismului. Ei poartă planul tuturor caracteristicilor pe care le moștenim. Acest plan este purtat sub forma un mesaj codat prezent într-o substanță chimică denumită ADN. La om, sunt 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă, 46 în total. Un set de 23 de cromozomi se moștenește de la tată iar celălalt set de 23 de la mamă. În 1959, geneticianul de origine franceză, profesorul Jérôme Lejeune, a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezența unui cromozom 21 în plus, rezultând astfel un număr total de 47 de cromozomi în loc de 46. boli genetice(niste Ex)

  23. SindromulKlinefeltereste o tulburaregeneticaceafecteazasexulmasculin. In acestsindrombaietii au unulsaumai multi cromozomi x in plus fata de normal. Sexulmasculin are urmatoarea formula genetica: un cromozom X siunul Y. Majoritateacelor cu sindromKlinefelter au inca un cromozom X. In cazuri rare, uniibarbati pot aveatreisaupatrucromozomi X, saumai multi cromozomi Y.Multi barbati cu un cromozom X in plus nu stiuacestlucrusiduc o viatanormala. Cei cu sindromKlinefelter pot fidescrisi ca barbati XXY sau ca barbati cu sindrom XXY. Acestsindrompoateaparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de masculi. Boli genetice(Niste ex)

  24. Sindromul Tourette este o tulburare neuropsihiatrică care apare în copilărie. Cercetătorii susțin că au identificat o genă care cauzează sindromul Tourette, dar că pot exista și altele implicate în procesul de apariție a bolii. Tourette afectează o persoană din 100 și se caracterizează prin ticuri vocale și musculare inclusiv repetarea neașteptată a unor mișcări sau sunete. Copiii cu Tourette adesea suferă și de sindromul atenției deficitare, boli obsesiv-compulsive și depresie. Gena SLITRK1 pare să contribuie la o parte din cazurile de Tourette. Specialiștii au căutat pacienți neobișnuiți care prezentau o anomalie genetică clară. A fost găsit un băiat, singurul membru al familiei suferind de Tourette, care avea o inversiune a genelor în cromozomul 13. O astfel de situație apare când o secțiune a cromozomului pare să se fi rupt și răsucit înainte de a fi reinserată la loc. Spre extremitățile acestei secțiuni cercetătorii au găsit gena SLITRK1, care este activă în celulele din creier și este asociată cu creșterea și interconectarea neuronilor. Boli genetice(niste ex)

  25. Sindromul Cushing este o anomalie (boala) rara care apareatuncicandorganismulesteexpus la o cantitatemultprea mare a unuihormon, numitcortizol. Sindromul Cushing este de asemeneacunoscut ca sihipercortizolism (hipercorticism). In mod normal nivelul de cortizolestecrescut in sange in urmaunorreactiifunctionalehormonale. Hipotalamusul (regiuneacentrala a diencefaluluisituata la bazacreierului, sub talamussideasuprahipofizei, care estelegata de hipofiza cu o tija, tijapituitara) secretahormonuleliberator de corticotropina (CRH) care stimuleazaglandapituitara (hipofiza) sa secrete hormonuladrenocorticotrop (ACTH). Apoi, ACTH-ulstimuleazaglandelesuprarenaleproducandcortizol.  Boli genitale (niste ex)

  26. Cortizolulactioneaza la nivelulintregului organism si in mod special intervine in reglareapresiuniisangvinesi a metabolismului. In cazul in care organismul produce o cantitateprea mare de cortizol - sau in cazuladministrariiunormedicamente cu actiuneasemanatoarecortizolului - apar o serie de simptome. Sindromul Cushing poatedeterminaobezitate, modificari ale pieliisifatigabilitate (oboseala) precumsiuneleafectiuni ca diabetulzaharat, hipertensiuneaarteriala, depresiasiosteoporoza. Dacasindromul Cushing nu estetratatpoatecauzamoartea. Boli genetice(niste ex)

  27. boli genetice

  28. boli genetice

  29. boli genetice

  30. boli genetice

  31. boli genetice

More Related