1 / 28

Dr. Mircea BUGA Director general CNAM 9 octo mbrie 201 2 Chişinău

Ședința Consiliului Sectorial de Sănătate din Domeniul Asistenței Externe. O strategie pentru asigurarea obligatorie de asisten ță medicală din R. Moldova: necesitate, planuri şi provocări. Dr. Mircea BUGA Director general CNAM 9 octo mbrie 201 2 Chişinău. Context istoric.

jemma
Download Presentation

Dr. Mircea BUGA Director general CNAM 9 octo mbrie 201 2 Chişinău

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Ședința Consiliului Sectorial de Sănătate din Domeniul Asistenței Externe O strategie pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală din R.Moldova: necesitate, planuri şi provocări Dr. Mircea BUGADirector general CNAM9octombrie2012Chişinău

  2. Context istoric 1991 – independenţa Republicii Moldova şi trecerea la noile relaţii economice Anii ’90– studierea experienţei internaţionale şi modelelor finanţării în sănătate; testarea unor mecanisme de asigurări 1998 – aprobarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală 2001 – fondarea Companiei Naţionale de Asigurare în Medicină (CNAM) 2004 - implementarea AOAM în R. Moldova

  3. Rolul Asigurarea obligatorie de asistență medicală - instrument financiar pentru facilitarea atingerii acoperirii universale prin sporirea finanţării, îmbunătăţirea accesului, reducerea plăţilor directe şi utilizarea mai eficientă a fondurilor în sănătate

  4. Realizările de bază AOAM 2004-2011 • Schimbarea mecanismului de finanțare (Semashko  Bismark) • Modificarea statutului IMS publice (autonome, la autofinanțare) • Creșterea surselor financiare disponibile (de 10 ori per capita în 2003-2011); + investiții • Mai multe servicii garantate și acces mai mare a pacienților • Ameliorarea unor indicatori de sănătate • Stimularea reformelor în sistemul de sănătate

  5. Particularităţile sistemului AOAM • Un singur fond pentru acumularea tuturor contribuţiilor (fondul AOAM gestionat de CNAM) • Contribuţii (prime) de asigurare achitate din salariu pentru cei angajaţi (7%=3,5%+3,5%) • Ponderea mare a contribuţiilor din bugetul de statpersoane socialmente vulnerabile (>50%, 14 categ.) • Pachet unic de servicii medicale garantate pentru asiguraţi (Programul Unic aprobat de Guvern) • Pachet minim de servicii medicale de bază pentru neasiguraţi (AMP, AMU, unele medicamente compensate şi unele spitalizări) • Procurarea pe bază de contract a serviciilor de la prestatori, balansat cu acumulările reale

  6. Provocări (I) După implementarea AOAM fondurile au crescut de 5 ori (2004-2012). Calitatea și eficiența serviciilor medicale prestate încă nu atinge nivelul cerut. Cu toate că politica în domeniul ocrotirii sănătății și-a concentrat forțele spre fortificarea AMP (30% din fondul de bază al AOAM), rezultatele lasă de dorit - 2,9 vizite/persoană la medicul de familie, în timp ce vizitele la specialiști în ambulatoriu sunt peste 3,6 vizite/persoană. Numărul de cazuri tratate în spitale este în continuă creștere – 571,1 mii. Indicatorii de eficienţă a spitalelor nu s-au schimbat semnificativ. Numărul de investigaţii moderne a crescut rapid– 354,8 mii, cu creșterea substanțială a costurilor aferente.

  7. Provocări (II) Rezultatele studiilor efectuate de Biroul Național de Statistică ”Accesul populației la serviciile de sănătate”: Fig. 1: Aprecierea calității serviciilor medicale Fig. 2: Aprecierea accesului la servicii medicale 2010

  8. Provocări (III) Transferurile din bugetul de stat ating 12,1% din totalul cheltuielilor bugetare, iar fondurile AOAM constituie 4,4% din PIB. Ponderea cheltuielilor private pentru sănătate scade treptat, fiind încă semnificativă (44%).

  9. Provocări (IV) Donatorii externi diminuează alocaţiile pentru programele naţionale determinînd CNAM să preia povara financiară a acestora (preparate antidiabetice orale, psihotrope, neurologice, vaccinurile antirabie, serviciului de hemodializă, etc.). Lărgirea spectrului şi majorarea numărului serviciilor medicale de înaltă performanţă scumpe, cu predilecţie a celor de complexitate înaltă, inclusiv datorită dezvoltării parteneriatului public- privat. Extinderea listei medicamentelor compensate, pentru acoperirea tratamentului unui spectru mai larg de patologii care vor fi tratate în cadrul asistenţei medicale primare.

  10. SUA 3076 Austria 2737 2664 $ Germania 2664 Canada 2587 Suedia 2583 Ungaria 1058 Estonia 702 Lituania 687 Letonia 603 Belarus 466 Federatia Rusă 441 Turcia 423 Bulgaria 421 363 $ Romania 363 Ucraina 240 240 $ Albania 142 113 $ RepublicaMoldova 113 Armenia 93 Uzbekistan 51 Tajikistan 18 1000 0 2000 3000 4000 Provocări (V) Alocaţiile per capita pentru sănătate sunt încăfoarte micipentru a fi considerate suficiente (~100 Euro)

  11. Provocări (VI) Prima de asigurare medicală a evoluat de la 4% la 7%, dar rămâne cea mai mică din regiune

  12. Provocări (VII) Procentul de acoperire cu asigurări medicale obligatorii a evoluat de la 63%în 2004până la 81% în 2011. Rămân totuşi circa 20% de neasiguraţi, cu acces redus la servicii medicale.

  13. Provocări (VIII) Peste 50% din populaţie (cei neangajaţi şi cu venituri reduse) sunt asiguraţi de stat. Legătura inițială dintre costul mediu pe cap de locuitor al pachetului de beneficii și valoarea contribuțiilor pentru persoanele asigurate de stat s-a exclusîn anul 2006, transferurile din bugetul de stat având o tendință pronunțată de diminuare.

  14. Provocări (IX) Partea preponderentă a cheltuielilor suportate de pacienți, o dețin medicamentele și preparatele farmaceutice mai mult de 70% din cheltuielile private în sănătate (2010- 72,3%). Fig. 1: Distribuirea plăților pe categorii Fig. 2: Cota pacienților care au efectuat plăți pentru servicii medicale

  15. Provocări (X) Cota pacienților care au efectuat plăți neoficiale din cei ce au efectuat plăți pentru sănătate după tipul de asistență

  16. Necesitatea noii strategii • După 11 ani de activitate a CNAM, provocările de moment și viitoareimpun elaboarea unei noi viziuni de dezvoltare • Este necesar un salt calitativ în sporirea satisfacției beneficiarilor de sistemul de sănătate • Acoperirea universală cu servicii de sănătate presupune noi abordări și perspective • Fortificarea rolului AOAM ca instrument financiar pentru promovarea politicilor Guvernului în domeniul sănătății

  17. Procesul de elaborare • Inițiat la începutul anului 2012, cu susținerea OMS, în scopul: • identificăriipriorităților strategice ale CNAM pentru următorii ani; • fortificarea capacității CNAM în prestarea serviciilor calitative și executarea strategiei elaborate • Implicarea activă a partenerilor de bază(Parlament, Guvern, organizații internaționale, societatea civilă) • Implicarea masivă a angajaților CNAM (>10%)

  18. Documente strategice în sănătate În contextul executării cît mai reușite a: Politicii naționale de sănătate Planului de activitate al Guvernului pentru anii 2012-2015 Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada anilor 2008-2017 Foii de parcurs privind accelerarea reformelor în sănătate vine Strategia de dezvoltare a SAOAM

  19. Teme strategice 1. Asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor asigurate 2. Asigurarea accesului la servicii medicale şi îmbunătăţirea calității acestora 3. Asigurarea sustenabilității fondurilorși creştereaacoperirii populației cu asigurare obligatorie de asistență medicală 4. CNAM - administrarea eficientă a organizaţiei şi serviciilor, promotoare şi implementatoarea reformelor în sistemul de sănătate a Republicii Moldova

  20. Misiune Oferirea siguranţei şi protecţiei financiare persoanelor asiguratela accesareaserviciilor medicale calitative

  21. Harta integrată Creștereasatisfacțieipersoanelorasigurate cu AOAM Asigurareaaccesului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale Sustenabilitatea fondurilorşicreșetrea acopeririipopulației cu AOAM Asigurarea protecției drepturilor persoanelor asigurate Îmbunătățirea calității și eficienței CNAM Atragerea persoanelorşi grupurilorțintă în sistemul AOAM Dezvoltarea managementului proceselor și al calității Eficientizareaalocațiilorpentrumedicamente compensate Îmbunătățirea serviciillor pentru clienți și asigurarea cu asistență a persoanelor asigurate Creșterea mărimiiFondurilor AOAM Eficientizarea contractării şi a metodelor de plată Susținerea reformelor din domeniul sănătăţii (descentralizarea AMP, regionalizare AMS, etc) Îmbunătățirea comunicării interne și externe Diminuarea OOP’s și plăţilor neformale Îmbunătăţirea controlului calităţii serviciilor medicale Aliniereastructurii CNAM înconformitate cu strategia Dezvoltareacompetențelorpersonalului CNAM Îmbunătăţirea calităţii datelor şi a analizei şi consolidarea planificarii strategice și operaționale Îmbunătățirea și elaborarea noilor sisteme IT

  22. Obiectiv strategic Obiectul strategic general– Asigurarea satisfacției persoanelor asigurate cu sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală

  23. Obiectiv strategic Asigurarea protecției drepturilor asigurate Îmbunătățirea serviciilor pentru clienți și asigurarea cu asistență a persoanelor asigurate

  24. Inițiative strategice Acțiunea 1 Dezvoltarea conceptului de management al petițiilor și a gestiunii procedurilor de protecție a drepturilor persoanelor asigurate, formarea serviciului central de protecție a beneficiarului, iulie 2013. Acțiunea 2 Dezvoltarea canalelor și instrumentelor IT pentru gestionarea listelor persoanelor asigurate și neasigurate, petițiile și informarea, septembrie 2013. Acțiunea 3 Introducerea liniei fierbinți – call center, septembrie 2013. Acțiunea 4 Lansarea sistemului de feed-back a protecției beneficiarului, septembrie 2013. Acțiunea 5 Schimbarea cadrului legislativ necesar pentru eficientizarea serviciilor beneficiarilor și a managemetului acestora, decembrie 2013.

  25. Obiectiv Diminuarea plăților din buzunar, atît a celor formale, cît și neformale

  26. Inițiative Acțiunea 1 Organizarea campaniilor de comunicareîn scopul eliminării plăților neformale, octombire –noiembrie anual. Acțiunea 2 Introducerea raportării plăților neformale efectuate în IMS, în scopul evalării și transparenței acestora, septembrie 2013. Acțiunea 3 Dezvoltarea cooperării cu alte structuripentru a reduce plățile neformale (MS, CNA, Curtea de Conturi, Departamentul de revizie și control,etc). Acțiunea 3 Efectuarea unei analize detaliate a plăților de buzunar în colaborare cu Biroul Național de Statistică pentru identificarea cauzelor primordiale, iulie 2013. Acțiunea 4 Dezvoltarea și înaintarea către Ministerul Sănătății și Guvern a conceptului strategic de diminuare a plăților din buzunar, octombrie 2013.

  27. Pașii următori • Aprobarea și implementarea cu succes a Strategiei de dezvoltare a SAOAM • Utilizarea metodelor de finanțare cost-eficientă, cu impact asupra calității serviciilor medicale • Fortificarea disponibilității și automatizării informației • Fortificarea cunoștințelor beneficiarilor asupra drepturilor și obligațiilor lor

  28. MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !

More Related