1 / 11

Analizatorul Vizual

Analizatorul Vizual. OCHIUL. Prezentare. Este reprezentat de globul ocular şi organele anexe Organe anexe: 1. muşchii escrinseci (striaţi) ai globilor oculari au rolul de a menţine globii oculari în orbită

jemma
Download Presentation

Analizatorul Vizual

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Analizatorul Vizual OCHIUL

  2. Prezentare • Este reprezentat de globul ocular şi organele anexe • Organe anexe: • 1. muşchii escrinseci (striaţi) ai globilor oculari au rolul de a menţine globii oculari în orbită • 2. glandele lacrimale se găsesc în unghiul superior extern al ochiului la nivelul sprâncenelor; secretă continuu lacrimile, care prin mişcarea pleoapelor, sunt răspândite pe suprafaţa corneei, menţinând transparenţa acesteia şi protejând-o de agneţii patogeni (conţine o substanţă anti–bacteriană numită lizozim) • 3. sptrâncenele, pleoapele prezintă pe margini genele şi sunt acoperite în interior de o membrană conjunctivă.

  3. Învelişurile globului ocular • 1. Sclerotica (albul ochilor) este învelişul extern al globului ocular; are rol protector şi prezintă anterior corneea trasparentă • 2. Coroida este bogat vascularizată, asigură nutriţia globului ocular şi prezintă anterior irisul cu pupila. Irisul este format din muşchi neteză circulari şi radiari prin contracţia cărora se măreşte / micşorează diametrul pupilei în funcţie de intensitatea luminii • 3. Retina este învelişul extern al globului ocular. La nivelul ei se găsesc celulele fotoreceptoare şi prezintă anterior cristalinul.

  4. Pe retină se găseşte pata galbenă cu o depresiune în mijlocul ei numită fovea centralis unde se formează o imagine mai mică şi inversată a obiectului privit . • Mediile transparente = aparatul optic al globului ocular • a) Corneea este primul mediu refringerent (străbătut de lumină), este avasculară (fără vase de sânge) şi bogat inervată. La nivelul ei se găsesc receptori tactili, termici şi dureroşi. • b) umoarea apoasă este produsă de procesele ciliare (vase de sânge modificate cu rol secretor) • c) cristalinul este o lentilă biconvexă transparentă, protejată de o membrană numită cristaloidă . Nu este vascularizat şi inervat, şi se leagă de corpul ciliar (format din muşchi ciliari şi procese ciliare) prin ligamentul suspensor • Umoarea sticloasă / corpul vitros este produsă de procesele ciliare şi se găseşte în camera posterioară a globului ocular

  5. Sistemul receptor este situat la nivelul retinei şi este reprezentat de celulele fotoreceptoare, cu bastonaşe şi conuri. Celulele cu bastonaşe (în număr de aproximativ 125000000) sunt responsabile de vederea nocturnă, nu permit trecerea culorilor şi conţin un pigment numit rodopsină. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurnă şi perceperea culorilor. Conţin un pigment numit iodopsină. Există 3 tipuri de celule cu conuri: pentru roşu, verde şi albastru.

  6. MECANISMUL FORMĂRII IMAGINILOR De la obiectul privit pleacă un fascicul de raze paralele care suferă o triplă refracţie: pe suprafaţa corneei, pe faţa anterioară şi posterioară a cristalinului. Fasciculul străbate umoarea sticloasă şi ajunge prin retină în fovea centralis, unde se formează o imagine mai mică şi inversată a obiectului privit. Lumina descompune pigmentul celulelor cu conuri şi bastonaşe, generând un impuls nervos. Celulele cu conuri şi bastonaşe fac sinapsă cu neuronii bipolari, iar aceştia cu neuronii multipolari. Axonii neuronilor multipolari formează nervul optic, care părăseşte globul ocular prin pata oarbă (lipsită de celule fotoreceptoare). Nervii optici conţin fibre din jumătatea nazală şi temporală a retinei. Fibrele din jumătatea nazală a retinei se încrucişează şi formează chiasma optică. De aici pornesc tracturile optice care conţin fibre din jumătatea temporală a retinei de aceeaşi parte şi din jumătatea nazală de partea opusă. După ce fac sinapsă cu cel de-al treilea neuron al căii optice , fibrele tracturilor optice ajung în scoarţa cerebrală, în lobii occipitali (în centrul văzului). Aici se formează imaginea corectă a obiectului privit.

  7. Chiasma Optică

  8. DEFECTE DE VEDERE Defectele vederii sunt datorate modificării curburii cristalinului şi a diametrului anteroposterior al globului ocular. Ochiul sănătos = ochi emetrop, iar cel în care imaginea se formează înaintea / înapoia retinei = ochi ametrop. • MIOPIA : globul ocular este alungit, imaginea se formează înaintea retinei, iar corectarea se face cu lentile biconcave. • HIPERMETROPIA: globul ocular este mai scurt, imaginea se formează înapoia retinei. Corectarea se face cu lentile biconvexe • ASTIGMATISMUL: atunci când corneea şi cristalinul nu sunt uniforme, imaginea se formează în puncte diferite pe retină, iar corectarea se face cu lntile colindrice • PREZBITISMUL se manifestă şi se corectează la fel ca astigmatismul, dar este cauzat de diminuarea elasticităţii cristalinului odată cu înaintarea în vârstă • DALTONISMUL este un defect genetic, moştenit de la mamă la băiat şi constă în imposibilitatea de a deosebi roşu şi verdele • CATARACTA este cauzată de opacifierea cristalinului / cristaloidei • GLAUCONUL este cauzat de creşterea tensiunii intraoculare ca urmare a acumulării umorii apoase în camera anterioară a globului ocular

  9. ACOMODAREA Acomodarea reprezintă vederea clară a obiectelor situate la o distanţă mai mică de 6 meitri

  10. REALIZAT DE • ANTAL ALEXANDRU • VII A • C. N. M. E. BOTOSANI

More Related