Parcul National Retezat

1. Parcul National Retezat Disciplina: Conservarea biodiversitatii Elev: Merticariu Adriana Profesor: Cartacuzencu

2. Tărâmulfermecat, cu ochialbaştri • O LUME a lacurilorpresărateprintrepiscurisemeţe...a genţianelor, smirdaruluişi a altormii de plante...a sprintenelorcaprenegrecăţăratepestânci...  a ursuluimormăitor, ascunsprinzmeuriş... a lupuluisfiosşigrijuliu cu puiilui...  a marmotelorgălăgioaseşijucăuşe...O LUME FREMĂTÂND DE VIAŢĂ!

3. ParculNaţionalRetezat,un colţ de rai care merităsă fie protejat! De cemerităsă fie protejat? • pentrucăeste un loc undenatura a avutmaipuţin de suferit din cauzaintervenţieioamenilor;  • pentrucăaici pot figăsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România; • pentrucăaiciexistă 90 de specii de planteendemice, care nu mai pot fivăzutenicăieri; • pentrucămulteplante rare sauaflateînpericol, încămai pot fiadmirateînRetezat; • pentrucăanimaleleîşigăsesccasăbunăînpădurileşijnepenişurilemuntelui; • pentrucăexistă un echilibruîntre carnivore şiierbivore, astfelîncâtînRetezat pot fivăzuţiurşi, lupişirâşidarşicaprenegre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepurişimultealtevieţuitoare ; • pentrucă 185 de specii de păsăritrăiescînRetezat; Pentrucă... • trebuie ca şiurmaşiinoştrisăpoatăvedeatoateacestea.

4. De ce este Retezatul un loc special? • fiindcă... are 80 de ochi albaştri- cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului; • fiindcă... cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului; • fiindcă... şi cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zănoaga- se găseşte tot în Retezat; • fiindcă... sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri; • fiindcă... este locul care te provoacă să descifrezi misterul care  învăluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi; • fiindcă... e ciudat ca în acelaşi masiv să găseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene; • fiindcă... locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante  despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi ... dinozauri pitici

5. Flora şi comunităţi de plante Retezatulesterenumitprindiversitateafloristică, adăpostindaproape 1190 specii de plantesuperioare din celepeste 3450 cunoscuteîn Romania. Existenţaaici a maibine de o treime din flora Românieiesteunul din motivelepentru care a fostdeclaratParcNaţional. La acestea se adaugă un număraproximativegal de speciiinferioare. O mare importanţă o au şicele 130 de plante rare sauvulnerabile din „Listaroşie a plantelorsuperioare din România” publicatăîn1994 (Oltean et al). De asemenea 2 specii, ghinţuragalbenă (Gentianalutea) şighiocelul (Galanthusnivalis) sunttrecuteînlistaspeciilorpentru a cărorexploatareşiprelevarenecesitămăsuri de management.

6. Alte zone de interesdeosebitsuntcele de limităîntrezonastâncoasăşipajiştile alpine, în care se întâlnescrododendronul (Rhododendron kotschii) şijneapănul (Pinusmugo). Jneapănul (specie protejatăînRomânia) are o distribuţie mare pepanteleabrupte ale Retezatului, contribuind la susţinereagrohotişului. Zâmbrul (Pinuscembra), specie rară de arbori, apareîngrupemaimarişimaicompactedecâtînaltemasive. • Ceamai mare ameninţarepentru flora ParculuiNaţionalRetezat o reprezintăpăşunatul cu ovine, pestecapacitatea de suport a păşunilor. Speciilecaracteristicepajiştilornaturalesuntînlocuitetreptat, în special ca urmare a suprapăşunatului, cu speciiadventive, respectiv de speciimaipuţinsensibile (ex. Nardusstricta). • Localniciicolecteazăflori de Rhododendron, muguri de jneapăn, flori de colţ, diferitespecii de ciuperci, etc. • Turiştiiculegdiferitespecii de planteînfuncţie de sezon. • Înzonele tampon ale Parcului se desfăşoarăexploatăriforestiere, cu respectareaprevederilorlegaleînvigoare. • Un potenţialpericolpentru flora RetezatuluiMicîlconstituiemodernizareadrumului de accesspreHerculane (DN 66A), mai ales prinfacilitareadezvoltăriiînaceastăzonă a turismuluimotorizat, dacăsistemul de supraveghere/control al moduluiîn care se desfăşoarăturismul nu vafibinefundamentatşiaplicatînteren.

7. Fauna Primelestudii ale faunei de vertebrate şi de nevertebrate din Retezat au fostefectuate de BielzşiCsato, în a douajumătate a secolului XIX. Însecolulurmător, numeroşicercetători au studiat fauna masivului. Parcul National Retezat, datorităhabitatelor sale foarte diverse, naturale, saupuţinmodificate de intervenţiaumană, adăposteşte o faunădeosebit de bogatăatâtînceeacepriveştenumărul de speciicâtşiînnumărul mare de exemplare care alcătuiescpopulaţiileacestorspecii. Nevertebratele, reprezentateprinmii de speciiîncadrateîntoategrupeletaxonomicecaracteristicehabitatelorcarpatice, cu toatecă au fostmultstudiatesuntîncăpuţincunoscute.

8. Ca o recunoaştere a importanţeipe care o are Retezatulpentruconservareafluturilor, LuncaBerhina a fostdeclaratăArie de ImportanţaLepidopterologicaEuropeană. • Adăugându-se eforturilorfăcute de decătrecercetătoriînaniitrecuţi, programul de inventariere a fauneişiflorei din cadrulproiectului „ConservareaşiManagementulBiodiversităţii din România” începutînanul 2000 aduceînfiecare an date noidesprenevertebrateleparcului, inclusivdescoperiri de speciinoipentruRomânia. • Vertebratele au înparcreprezentanţi din toateclaseleîntâlniteînRomânia. • Dintreciclostomi, înrâuriîntâlnimcicarul, Eudontomyzondanfordi, unuldintreceletreispecii de agnate din România, a căruiprezenţăreprezintăîncă o dovadă a calităţiiapelorRetezatului. Specia a devenitrarăfiindtrecutăpeanexa II, a Directivei 92/43/EECprivindconservareahabitatelornaturale, a floreişifauneisălbaticeşiîn OUG 57/20007 privindregimulariilornaturaleprotejate, conservareahabitatelornaturale, a floreişifauneisălbatice, anexe care conţinspecii de planteşianimale a cărorconservarenecesitădesemnareaariilorspeciale de conservare.

9. Peştiisuntreprezentaţiprin 11 specii, între care şinisipariţa (Sabanajewiaaurata). Înanii ‘60-’70 aisecoluluitrecut au fostintroduşiîncâtevalacuri din ParculNaţionalRetezatpăstrăvii de lac, Salmotruttalacustris, subspecieneindigenăadusă din Alpi. Se facstudiipentru a se vedeadacăaceastăsubspecie a fostunuldintrefactorii care au cauzatscădereapopulaţiilor de amfibieni care utilizează ca locuri de înmulţirelacurileglaciare. • Reptilelesuntreprezentateînparcprin 9 specii, aproape 40% din reptileleterestre ale României. Cu toatecădoar o specie esteconsideratărară la nivelnaţional, şasesunt considerate vulnerabile. Convenţia de la Bernacuprindetoatereptilele din Retezatpeanexele sale II (4 specii) şi III (5 specii) iardirectiva 92/43/EEC asigurăstatut de specii care necesită o protecţiestrictăpentru 5 specii din Retezat, integrându-le înanexa IV. • Cu toatecă s-au semnalatfoartepuţinecazuri de muşcături de viperăînzonă, acesteasunt de multeoriomorâte de turiştişilocalnici. • Numărulspeciilor de păsăriîntâlniteînparcşiînzoneleapropiate, pevăilemari ale masivuluişiînzonalacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonămontană. Acesteaînsumează185 de specii, reprezentândaproximativjumătate din speciile de păsări ale României. Din acestea 122 suntspeciicuibăritoareînparcşiînzoneleapropiate.

10. Habitate • Celemaiimportantehabitatepentruconservaresuntreprezentate de păşunile alpine şi subalpine, stâncăriile, jnepenişurile, aninişurile, pădurile de conifereborealeşi subalpine, respectivpădurile de foioasemontane, habitateleacvaticeşitufărişurile de pevăilerâurilor. • Pădurileacoperăaproximativ 49% din suprafaţă. Celemairăspânditespeciisuntfagul (Fagussylvatica), molidul (Piceaabies), jneapanul (Pinusmugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacanul (Betulapendula), aninul (Alnusviridis), ulmul (Ulmusglabra), scoruşul de munte (Sorbusaucuparia). • Populaţia de zâmbru (Pinuscembra) esteprobabilceamaireprezentativă din MunţiiCarpaţi. • Celemairăspânditepădurisuntcele de răşinoase, făgetele, şiamestecurile de răşinoase cu fag. Pădurile de fag se găsescîntre 800-1200 m, cele de amestecîntre 1200-1400 m, iarmolidişurileîntre 1400-1800 m. Pădurilevirgineşicvasivirgineînsumează o suprafaţă de peste 4800ha şireprezintă 26% din suprafaţa de pădurearondatăînprezentParcului (Dr.ing. RaduStelian, Inventarpreliminar al pădurilorvirgineşicvasivirgine din teritoriularondatşiînvecinatParculuiNaţionalRetezat, APNR, 2002).

11. În Parcul Naţional Retezat se pot distinge trei categorii de habitate acvatice: • lacuri, bălţi şi pâraie, în care trăiesc populaţii importante de nevertebrate acvatice, peşti şi amfibieni. În cadrul unor grupe de nevertebrate (tricoptere şi plecoptere) există specii endemice. Ultimele studii indică o biodiversitate mai ridicată în pâraiele Stânişoara şi Galeşu, comparativ cu celelalte văi. • mlaştinile de turbă; cele de la Zănoaga-Judele au fost mai mult studiate şi prezintă interes special din punct de vedere palinologic. • lacul de acumulare Gura Apei, pe limita de vest a Parcului, este un habitat acvatic artificial, existând din 1984. Nu există studii referitoare la impactul lacului asupra zonelor adiacente, nici despre flora şi fauna existente în lac.

12. Parcul National Retezat

15. Va multumesc pentru atentie ! ANDREEA TIU