1 / 22

Asistenţă pentru export Training Exportul în contextul globalizării

Phare BUSINESS DEVELOPMENT SUPPORT SERVICES. Asistenţă pentru export Training Exportul în contextul globalizării. Exportul în contextul globalizării. Factori care determină decizia de a exporta Factori i nterni piaţa internă este saturată

eliza
Download Presentation

Asistenţă pentru export Training Exportul în contextul globalizării

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Phare BUSINESS DEVELOPMENT SUPPORT SERVICES Asistenţă pentru exportTrainingExportul în contextul globalizării

  2. Exportul în contextul globalizării Factori care determină decizia de a exporta • Factori interni • piaţa internă este saturată • firma are un produs specializat, cu o piaţă sub capacitatea de producţie/dezvoltare în România • diversificarea portofoliului de clienţi • produsele pot fi mai bine dezvoltate în relaţia cu pieţele externe • asigurarea unei surse de valută pentru plata produselor importate

  3. Exportul în contextul globalizării Factori care determină decizia de a exporta, cont. • Factori externi • existenţa unui avantaj competitiv • pe alte pieţe poate fi obţinută o profitabilitate mai bună • conjunctură externă favorabilă

  4. Exportul în contextul globalizării Factori care determină decizia de a exporta • Avantaje • creşterea competitivităţii pe piaţa internă • creşterea volumului vânzărilor • reducerea dependenţei de portofoliul iniţial de clienţi • reducerea fluctuaţiilor sezoniere • creşterea productivităţii

  5. Exportul în contextul globalizării Factori care determină decizia de a exporta • Dezavantaje • costuri suplimentare: de personal, administrative, financiare, ambalare, promovare • termene de plată mai lungi şi risc de neplată mai mare • subordonarea profiturilor pe termen scurt obţinerii de câştiguri pe termen lung

  6. Exportul în contextul globalizării Factori care determină decizia de a exporta • Globalizarea Globalizarea “premiază” firmele care sunt inovative şi competitive, fie ele multinaţionale sau mici întreprinderi. Pe măsură ce firmele internaţionale pătrund pe piaţele locale, firmele locale pătrund pe piaţa globală. Competiţia crescută îmbunătăţeşte calitatea produselor, lărgeşte gama de produse şi menţine preţurile la un nivel scăzut. Consumatorii de pretutindeni sunt cîştigătorii procesului de globalizare. Camera de Comerţ Internaţională

  7. Exportul în contextul globalizării Factori care determină decizia de a exporta • Riscuri • economice • insolvabilitatea cumpărătorului • reclamaţie / neacceptare a mărfii • financiar-valutare • politice • revocarea sistemului de acordare a licenţelor • expropriere, blocarea importului • război

  8. Exportul în contextul globalizării Politici comerciale La nivel naţional, cu implicarea: • organizaţiilor guvernamentale • camere de comerţ • asociaţii profesionale • autorităţi şiorganizaţii regionale • ONG-uri La nivel internaţional - organizaţii internaţionale

  9. Exportul în contextul globalizării Politici comerciale Strategia Naţională de Export 2005 - 2009

  10. Exportul în contextul globalizării Politici comerciale Uniunea Europeană - Piaţa internă • Crearea pieţei unice s-a bazat pe libera concurenţă şi autorităţile de reglementare pentru a asigura libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor la un nivel corespunzator. • O direcţie de protejare a pieţei interne este prevenirea pirateriei şi contrafacerii produselor europene. • 5 direcţii de acţiune / priorităţile pentru viitoarea politică în domeniul Pieţei Interne: 1.      un accent mai puternic pe dinamismul pieţei şi inovare 2.      o mai bună reglementare 3.      o mai bună implementare şi aplicare a reglementărilor; 4.      mai multă atenţie acordată contextului internaţional; 5.      mai multe investiţii în informare  şi comunicare.

  11. Exportul în contextul globalizării Politici comerciale Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)- 1995 • Singura organizaţie mondialăcare are ca obiect de activitate regulile referitoare la schimburile comerciale între naţiunile din lumea întreagă. Principii: - clauza naţiunii celei mai favorizate - tratament naţional egal - comerţ tot mai liber prin negocieri - asigurarea predictibilităţii prin reguli stricte şi transparenţă - promovarea competiţiei corecte - încurajarea dezvoltării şi reformelor economice • La baza activităţii OMC stau acordurile generale privind mărfurile, serviciile şi drepturile de proprietate intelectuală, care sunt semnate de guvernele ţărilor membre şi ratificate de parlamente. Ele sunt menite să creeze un climat internaţional favorabil şi previzibil circulaţiei acestora. • Mecanismul de monitorizare a politicilor comerciale naţionale

  12. Exportul în contextul globalizării Politici comerciale UNCTAD - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare Are o funcţie politică: contribuie la obţinerea consensului politic între membrii ONU privind starea economiei mondiale şi politicile de dezvoltare OECD – Organizaţi apentru Cooperare Economică şi Dezvoltare • elaborează analize şi publică date comparative • face previziuni • dezvoltă politici de dezvoltare şi stabilitate • sprijină deschiderea pieţelor • promovează investiţiile străine

  13. Exportul în contextul globalizării Politici comerciale Camera de Comerţ Internaţională – Paris • Se autointitulează vocea lumii afacerilor din întreaga lume • Curtea Internaţională de Arbitraj • Uniform Customs and Practice for Documentary Credits (UCP 500) + reguli aplicate de bănci din lumea întreagă • Incoterms - definiţii standard internaţionale pentru condiţiile de livrare în comerţul internaţional • Iniţiator al reglementărilor privind e-commerce

  14. Exportul in contextul globalizării Accesul la pieţele externe Abordarea UE • deschiderea pieţei către terţi pe măsură ce aceştia deschid şi ei propriile pieţe • deshiderea pieţei înseamnă renunţarea la barierele comerciale între ţări • un tarif unic către terţi • asigurarea compatibilităţii tuturor acordurilor comerciale încheiate cu obligaţiile asumate faţă de OMT • priorităţi: - deschiderea în continuare a pieţei interne pentru bunuri şi servicii din terţe ţări - sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare să obţină acces mai bun la pieţele dezvoltate - focus pe dezvoltare - actualizarea reglementărilor în comerţul mondial - pretecţia mediului în condiţii de dezvolatre durabilă - promovarea comerţului şi a dezvoltării sociale

  15. Exportul in contextul globalizării Accesul la pieţele externe Bariere pentru IMM • drepturile de proprietate intelectuală • riscuri politice • corupţia şi modul de aplicare a legii • procedurile vamale • sistemul de certificare şi testare Factori favorizanţi: ICT, creşterea nivelului de informare şi pregătire a managerilor, internaţionalizarea crescută a marilor firme, apariţia clusterelor şi reţelelor (networks)

  16. Rolul IMM în exportul românesc Dinamica comerţului exterior în perioada 1996 - 2005

  17. Principalele zone de export ale economiei naţionale în perioada 1996 - 2005 Rolul IMM în exportul românesc

  18. IMM-urile au realizat 35% din totalul exporturilor în 2004 Rolul IMM în exportul românesc • Economia românească se caracterizează prin deschidere şi preocuparea pentru creşterea competitivităţii precum şi menţinerea avantajelor comparative la export; • Valoarea exportului a crescut în 2004 faţă de anii anteriori, dar importurile au continuat să depăşească exporturile ceea ce a condus la o balanţă comercială negativă; • Deficitul balanţei comerciale a fost mai mare pentru sectorul IMM decât per total. Multe dintre importurile de bunuri de consum în 2004 au fost derulate de IMM-uri; • Exporturile IMM-urilor din industria prelucrătoare au crescut în 2004. Toate ramurile au contribuit la trendul crescător al exporturilor IMM.

  19. Ponderea exportului IMM în cadrul ramurilor industriale -2004 Rolul IMM în exportul românesc

  20. Rolul IMM în exportul românesc Structura exportului IMM în anii 2000-2004

  21. Rolul IMM în exportul românesc • Toate sectoarele industriale s-au caracterizat prin creşterea numărului de IMM-uri care au realizat operaţiuni PA; • Industria textilă – confecţii a avut cea mai mare cotă de operaţiuni PA (93% din totalul exporturilor acestei ramuri industriale), urmată de industria mecanică - 53,9% din exporturi au fost PA. • Ponderea PA a urmat un trend descrescător în perioada 2001-2004 23% dintreIMMau realizat operaţiuni de export înregim de procesare activă (PA)

  22. Exportul în contextul globalizării • Centrul Român pentru Promovarea Comerţului: www.traderom.ro • Comisia Europeană: www.europa.eu • Camera de Comerţ şi Industrie a României: www. ccir.ro • Organizaţia Mondială a Comerţului: www.wto.org • OECD: www.oecd.org • UNCTAD: www.unctad.org • Camera de Comerţ Internaţională: www.iccwbo.org Surse de informare

More Related