P roiectul eGISPAT de inventariere ş i delimitare a siturilor arheologice din jud. Cluj

1. ProiectuleGISPAT de inventariere şi delimitare a siturilor arheologice din jud. Cluj Virginia Rădeanu Consilier Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj

2. Despre proiect • Este parte a Programului naţional eGISPAT instituit prin OMCC 2408/2005 de implementare a unui GIS pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie şi monumente istorice). • Parteneri: MCC, INMI şi ESRI România • Perioada de desfăşurare: 2006-2013 • Proiectul a fost prezentat anul trecut la acest workshop de dl Laurenţiu Ichim din partea ESRI ROMANIA

3. Inventarierea şi delimitarea siturilor arheologice din jud. Cluj • A fost demarat în luna august 2007 de către DJCCPCN Cluj • prima etapă a proiectului: august-octombrie 2007 • Finanţare: MCC • Parteneri: SC Vanderlay SRL (baza de date) şi SC Arvada SRL (delimitări de situri)

4. Lipsa unui inventar complet al siturilor arheologice reperate la nivelul judeţului Lipsa unei baze de date digitale unitare care să concentreze informaţia diseminată în nenumărate surse (arhive, publicaţii de specialitate etc) Lipsa hărţilor specifice şi în general a datelor cartografice şi topografice referitoare la siturile arheologice din judeţ Lipsa unui cadastru al siturilor arheologice Riscul de distrugere mai mare în cazul siturilor arheologice în comparaţie cu al monumentelor-clădiri Necesitatea proiectului

5. Lipsurile enumerate generează un impact negativ asupra protejării patrimoniului prin: • Imposibilitatea unei evaluări rapide şi eficiente a riscurilor la care e supus acesta (spre ex. construcţii, amenajări de orice fel, etc) • Dificultatea formulării unei strategii, fie ea pe termen scurt, mediu sau lung. • Dificultatea aplicării conceptelor de conservare integrată şi dezvoltare durabilă, pentru caree nevoie ca politica deamenajare a teritoriului, precum şi cea vizând protecţia mediului, să integreze şiconservarea patrimoniului cultural astfel încât rezultatul să răspundă în acelaşi timp necesităţilor culturale, sociale şi economice alecomunităţilor umane.

6. Obiective generale • Colectarea şi transpunerea în format digital a datelor referitoare la siturile arheologice din jud. Cluj, astfel încât în final ele să poată constitui o aplicaţie GIS. • Atragerea în proiect a unor instituţii de specialitate (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Institutul de Arheologie şi Istoria Artelor, Universitatea Babeş-Bolyai), dar şi a autorităţilor locale interesate de rezultatele proiectului. • Posibilitatea accesării parţiale a acestor informaţii online, în funcţie de gradul lor de interes pentru public.

7. Obiectivele primei etape • Crearea unei baze de date digitale care să preia şi să actualizeze informaţiile conţinute de Lista Monumentelor Istorice şi a Repertoriului Arheologic al Judeţului Cluj. • Colectarea şi obţinerea de date cartografice şi topografice digitale pentru 100 de situri arheologice dintr-o zonă predefinită: municipiul Cluj-Napoca şi comunele Floreşti, Gilău, Apahida, Baciu şi Chinteni.

8. Aplicaţia REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢLUI CLUJ Constă într-o bază de date relaţională, a cărei structură este compatibilă cu cea a Repertoriului Arheologic Naţional în MS Access XP.

9. Aplicaţia REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢLUI CLUJ • Programul a fost ales atât pentru facilitatea de utilizare – introducere date, consultare etc, cât şi pentru compatibilitatea pe care o are cu alte programe de baze de date sau pentru aplicaţiile GIS. • pentru introducerea informaţiilor au fost create formulare de introducere, care să permită o utilizare corectă şi facilă a bazei de date, precum şi posibilitatea selecţiilor, atât pentru vizualizare, cât şi pentru introducerea sau modificarea datelor

10. Aplicaţia REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI CLUJ

11. Informaţiile culese din arhive, din bibliografia de specialitate, sau de pe teren se structurează pe mai multe nivele: Situri arheologice (ex. Situl arheologic Piaţa Unirii, sau Vila romană de la Chinteni) Complexe arheologice – părţi ale unui sit (ex. bordei, casă, mormânt etc) Obiecte (vas ceramic, urnă, cercel, spadă etc). informaţii referitoare la localizarea administrativă, regimul juridic, proprietatea, alte elemente de identificare, datare, informaţii bibliografice, ştiinţifice, etc până la sfârşitul primei etape baza de date va conţine 200 de fişe de sit Introducerea/verificarea datelor

13. Aplicaţia permite verificări periodice, corectură a datelor după înregistrarea ca atare, eventuale modificări, completări cu informaţii care nu erau în fişele de sit, dar care sunt necesare pentru buna funcţionare a bazei de date Verificarea datelor şi corectură

14. baza de date conţine tabele care cuprind informaţiile topografice şi cartografice obţinute pe teren, precum şi introducerea sau preluarea coordonatelor geografice Tabelele sunt relaţionate cu cele care cuprind celelalte informaţii despre siturile arheologice Introducerea coordonatelor geografice, relaţionarea informaţiilor din fişele de sit cu cele obţinute pe teren

15. Administrarea proiectului • Este asigurată de către DJCCPCN Cluj, serviciu deconcentrat al MCC • DJCCPCN asigură integritatea şi consistenţa datelor, prin verificări periodice ale structurii bazei de date, precum şi prin acordarea de asistenţă la introducerea datelor. • salvări şi copii de siguranţă, precum şi un „istoric“ al introducerii datelor, sunt livrate periodic către DJCCPCN Cluj.

16. Colectarea de date cartografice şi topografice digitale pentru siturile arheologice dintr-o zonă predefinită • Până la sfârşitul primei etape vor fi delimitate 100 de situri arheologice din judeţul Cluj • pentru siturile arheologice alese, coordonatele pentru punctele, liniile şi poligoanele (ariile) necesare sunt înregistrate pe teren cu un dispozitiv GPS • Pentru fiecare sit sunt înregistrate minimum 5 puncte GPS

17. Colectarea de date cartografice şi topografice digitale pentru siturile arheologice dintr-o zonă predefinită • pentru transpunerea informaţiilor obţinute cu dispozitivul GPS sunt folosite ortofotograme 1:5000 obţinute de la Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj • Bazele cartografice sunt georeferenţiate, iar punctele de sprijin pentru referenţiere, precum şi a celor pentru ridicările topografice sunt înregistrate atât în sistem STEREO70, cât şi WGS84, cu specificarea tipului de aparatură GPS folosită, a parametrilor de transcalcul şi a elipsoidului folosit.

18. Colectarea de date cartografice şi topografice digitale pentru siturile arheologice dintr-o zonă predefinită • siturile sunt digitizate ca poligoane (.shp) şi asamblate în cadrul unui fişier de tip .apr sau .mxd în care vor fi figurate şi zonele de protecţie pentru siturile delimitate • toate fişierele sunt predate obligatoriu în format .shp, compatibile cu software-ul ArcView sau ArcGis; după caz se pot utiliza şi fişiere .dwg sau .dxf (georeferenţiate) dar numai în completarea celor shp.

19. Finalitatea • Pe baza informaţiilor obţinute în urma derulării proiectului, până la sfârşitul anului 2007 se va putea realiza o aplicaţie GIS (pe un suport ArcGis 9.x), care va cuprinde atât informaţiile geografice obţinute în urma identificării şi înregistrării siturilor în teren, cât şi informaţiile arheologice conţinute de baza de date. • Toate datele vor fi integrate la nivel naţional de către MCC.

20. Rezultate estimate • posibilitatea de vizualizare geografică a siturilor arheologice din judeţ. • posibilitatea de efectuare a unor operaţii statistice. • crearea unui instrument performant casuport decizional la nivel local pentru gestionareaeficientă a patrimoniului imobil care va duce la îmbunătăţire semnificativă a actului decizional • posibiliatea aplicării unei strategii bazate pe o evaluare corectă a situaţieipatrimoniului imobil, ceea ce în acest acest moment nu există. • Instrument foarte util pentru elaborararea documentaţiilor de urbanism (PUG, PUZ, PAT).

21. Rezultate estimate • administrarea informaţiilor în folosul Ministerului Culturii şi Cultelor, dar şi ale celorlate instituţii ale statului. • aplicarea mai eficientă a prevederilor Legii 422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice şi a OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice zone de interes naţional • optimizarea schimbului de date cu autorităţile publice centrale şi locale, pe de o parte, şi cu publicul larg pe de altă parte; • informarea optimă a populaţiei, în limite stabilite prin norme juridice; • asigurarea accesului pentru utilizatorii externi aiinformaţiei;

22. Rezultate estimate • Punerea în practică a principiului conservării integrate prin cuprinderea siturilor arheologiceîn politicile deamenajare a teritoriuluişi deprotecţia mediului, astfel încât să poată fi puse în valoare şi conservate în folosul comunităţilor locale. • Aplicarea principiului dezvoltării durabile.

23. Beneficiari • Ministerul Culturii şi Cultelor/DJCCPCN Cluj • Autorităţile publice centrale şi locale răspunzătoare de elaborarea şi aprobarea planurilor urbanistice (PAT, PUG, PUZ etc, cu regulamentele aferente) care trebuie să includă zonele protejate din punct de vedere arheologic. • Persoanele publice şi juridice de drept privat care doresc să facă investiţii în zone protejate şi au nevoie de avizul MCC, respectiv DJCCPCN Cluj. • Dezvoltatorii din turism care vor putea include în traseele lor şi monumentele istorice şi siturile arheologice. • Comunităţile locale interesate în valorificarea patrimoniului cultural

24. Grad de noutate • Este primul proiect de acest gen pentru judeţul Cluj.