Teodora-Maria Onciu Constanţa, 2006 Ciprian Samoila

1. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negre în vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Teodora-Maria Onciu Constanţa, 2006 Ciprian Samoila

2. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar • Lucrarea face obiectul contractului de cercetare LIDAR cu Institutul Naţional pentru Cercetare-dezvoltare în optoelectronică – INOE – Bucureşti ce-şi propune detectarea cu ajutorul unui dispozitiv pe bază de laser a petelor de hidrocarburi de la suprafaţa mării; • Sistemul de detectare laser trebuie calibrat astfel încât suspensiile (organice şi anorganice) să nu modifice determinările; • În Marea Neagră, unde a existat din totdeauna un aport de nutrienţi, biomasa fitoplanctonică este mare şi constituie un însemnat suport trofic pentru zooplancton, dar, în acelaşi timp, şi sursă de material organic în coloana de apă.; consumatorii primari zooplanctonici realizează, în orice anotimp, cantităţi remarcabile, densitatea acestora fiind o reflectare a materialului viu şi neviu suspendat în apă; • Studiul zooplanctonului în apele neritice ale Mării Negre, în coloana de 10-0 m, se bazează pe două seturi de probe cantitative, colectate aproape în acelaşi timp, cu fileu cu tracţiune pe verticală, cu diametrul sitei filtratoare de 90μ, în zona de vărsare a Dunării, în zona porturilor Constanţa şi Constanţa Sud-Agigea, Eforie Nord şi Costineşti; • În laborator, probele de zooplancton au fost triate cu ajutorul unui microscop stereoscopic Nikon SMZ-2T, determinările fiind confirmate prin examinare la microscop Alphaphot-2YS2, iar imaginile au fost realizate cu echipament de captură imagine Nikon. Datele de densitate ale organismelor zooplanctonice sunt exprimate în număr de exemplare raportate la metru cub de apă (ex•m-3).

3. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Parametri fizico-chimici s-au încadrat în valori normale pentru sezonul vernal (Cociaşu, Popa, 1980, Şerpoianu, Nae, 1982). • Cu excepţia zonei Zăton (adâncime de peste 40 m), staţiile s-au aflat în general, deasupra izobatei de 20 m, salinitatea a crescut de la 7,71 psu la Bara Sulina, la 16,74 psu la Costineşti. • Temperatura apei de suprafaţă scăzut treptat de la nord (12,5 °C, la Bara Sulina) spere sud (7,5 °C la Costineşti). Variaţia parametrilor fizico-chimici ai apei din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negre în aprilie 2006 • În zona neritică a litoralului românesc cuprins între Sulina şi Costineşti au fost identificate 24 organisme dintre care, 12,5 % meroplanctonice şi 87,5 % holoplanctonice, aparţinând la 6 unităţi sistematice majore. (următorul cadru)

4. Compoziţia calitativă a zooplanctonului (coloana 10-0 m) din apele neritice ale litoralului românesc al Mării Negre în aprilie 2006

5. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Rotiferul Synchaeta pontica Ponderea (%) organismelor zooplanctonice din coloana 10-0 m din bazinul cu conteinere de la Agigea (15.04.2006)

6. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Bacillariophyta: Dityllum sp în apa portului Constanţa, dana PETROMAR Aspect de ansamblu al probei LIED06-A001 (dana PETROMAR a portului Constanţa) (agregate organo-bacteriene sunt marcate)

7. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Variaţia diversităţii specifice şi a densităţii zooplanctonului totalîn apele neritice ale litoralului românesc al Mării Negre (aprilie 2006)

8. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Distribuţia valorilor de densitate a zooplanctonului în apele de suprafaţă (10-0 m) la ţărmul românesc al Mării Negre (aprilie 2006)

9. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Distribuţia valorilor de densitate a zooplanctonului în apele de suprafaţă (10-0 m) la ţărmul românesc al Mării Negre (aprilie 2006)

10. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar Structura calitativă şi cantitativă a zooplanctonului la Eforie Nord (staţia LIED06-C008, coloana 10-0 m, 15.04.2006)

11. Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negreîn vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar • În primăvara anului 2006, în apele neritice ale ţărmului românesc al Mării Negre zooplanctonul a evoluat în condiţii de mediu ce se încadrează în valorile mediilor multianuale, valoarea neaşteptat de mare a concentraţiei de oxigen în incinta Portului Constanţa(17.24 mg•l-1) provenind în urma activităţii fiziologice a fitoplanctonului abundent existent în zonă. • Paleta calitativă a zooplanctonului este realizată de 24 taxoni, 21 organisme holoplanctonice, trei larve ale unor organisme bentale (meroplancton). A fost identificat pentru prima dată la litoralul românesc rotiferul Synchaeta pontica. Numărul de specii variază între 3 în orizontul de suprafaţă de la Sfântu Gheorghe şi 13 la Eforie Nord; • În sectorul nordic, domină copepodele între care s-au identificat şi specii tipic de apă dulce (39,01% în larg de Zăton şi 89,86% la Sulina, deasupra izobatei de 20 m), în sud, unde se identifică şi cele mai mari valori de densitate (101 024 ex•m-3 la Est de Eforie Nord), ponderea o deţin rotiferele (până la 81,09 % din totalul organismelor). Concluzii • Se poate conchide că reţeaua de testare Lidar trebuie să fie amplasată în sectorul sudic al litoralului, cu cel puţin două sectoare: zona Costineşti - martor cu încărcătură organică mai mică şi zona portuară unde există şi pete de hidrocarburi, dar şi un volum însemnat de suspensii.