Curs 25 : Evaluarea: Definiții, obiective, funcții

1. Curs 25: Evaluarea:Definiții, obiective, funcții Catedra de Psihologie Clinică

2. Agendă • Delimitări terminologice • Definiri ale evaluării • Funcțiile evaluării • Obiectivele evaluării • Tipuri de evaluare

3. Evaluarea:Delimitări terminologice Definiţie: Act de valorizare ce intervine în toate activitățile umane, se referă la sistemul de învățământ dar se află în relație strânsă cu mecanismele sistemului social, generând informații cu funcție autoreglatoare, pentru creșterea eficienței instruirii. Poate fi concepută la două niveluri (Nicola, 1992) : • Economic: eficiența – prin prisma raportului dintre resursele materiale și financiare puse la dispoziție de către societate și rezultatele învățământului • Pedagogic: prin prisma raportului dintre obiectivele propuse și rezultatele obținute

4. Evaluarea:Delimitări terminologice Eficiența învățământului: Interesează prin prisma obținerii rezultatelor promovate de sistemul educațional: • Aptitudini • Atitudini • Comportamente

5. Evaluarea:Delimitări terminologice Sensul termenului evaluare: are diverse conotații, criteriul lor fiind realitatea educațională la care se referă: evaluarea • Sistemului • A instituției de învățământ • A curriculumului • A profesorilor, a studenților Scallon (1988): trei planuri de semnificație epistemică: • A concepe o procedură de evaluare • A face practic o evaluare • A exprima o evaluare

6. Evaluarea:Delimitări terminologice Reluând o sugestie a lui H. Pieron, Gilbert de Landcheere (1971) precizează că evaluarea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul în extensie și calitate al învățării și definește: • Docimologia: știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, sistemul de notare, comportamentul examinatorilor și examinaților • Docimantica: tehnica examenelor • Doxologia: studiul sistematic al rolului pe care evaluarea îl are în educația școlară

7. Evaluarea:Delimitări terminologice Barbier (1985) face distincția între control și evaluare: • Controlul: derularea unui șir de operații ce generează informații asupra funcționării corecte a unei activități formative • Evaluarea: șir de operații ce au ca scop producerea unei judecăți axiologice asupra activității de formare: • Evaluarea implicită: judecata axiologică se explicitează doar prin efectele sale • Evaluarea spontană: judecata se explicitează doar prin enunțare și formulare

8. Evaluarea: Definiții Stufflebeam et al. (1980): trei grupe de definiții pentru evaluare: • Evaluare = măsură: • Avantaje: măsurare precisă, date tratate matematic • Dezavantaje: abordare strict instrumentală, oarecare inflexibilitate • Evaluare = congruență: • Avantaje: se raportează la o acțiune puternic integrată în sistemul de învățământ, feedback imediat furnizând date asupra procesului și a produsului • Dezavantaje: rolul prea tehnic al evaluatorului, evaluarea se transformă într-o acțiune secvențială • Evaluare = judecare: • Avantaje: concretizări practice ușoare, lărgirea variabilelor • Dezavantaje: implicărutină, i se pot contesta fideliattea și obiectivitatea

9. Evaluarea: Abordare diacronică • Prima perioadă (sf. Sec XIX – primele decenii sec. XX): • Mijloc primordial: testul • Trecerea spre standardizare • A doua perioadă: perfecționarea seturilor de teste • A treia perioadă: • Patronată de H. Pieron, părintele docimologiei • Debutează în deceniul al treilea al sec. XX • Încercarea de a descoperi elevul ca totalitate

10. Definiții: Docimologia • Studiul sistematic al examenelor • Analiza științifică a: • Modurilor de notare • Variabilelor implicate în notare • Mijloacelor apte să asigure obiectivitatea evaluării • Are în vedere mai ales două funcții ale evaluării: • Certificarea: când nota trebuie să ateste nivelul de competență în raport cu un standard • Prognosticarea: mai ales în cadrul concursurilor

11. Definiții: evaluarea academică • Procesul prin care se obțin informațiile necesare în managementul studenților • Presupune stabilirea unui obiectiv clar și aprecierea rezultatelor: • Informații de rezultat: procentul reușitei studenților la probele de evaluare • Informații de referință: trebuie definite riguros, deoarece servesc drept etalon și condiționează aprecierea informațiilor de rezultat • Setul de caracteristici individuale de care trebuie să se țină cont atunci când evaluarea vizează compararea rezultatelor cu o normă, precum și raportarea lor la mijloacele variabile care ar putea să o explice sau să o clarifice

12. Evaluarea academică Două momente distincte: • Măsurarea rezultatelor: • Cuantificarea rezultatelor academice • Implică o determinare obiectivă prin concentrarea unor achiziții • Aprecierea academică: • enunțarea unor judecăți de valoare • conferirea unor semnificații rezultatelor observabile sau măsurabile într-un cadru de referință axiologic

13. Evaluarea academică Examenul: • Evaluare de confirmare ce influențează parcursul academic • Presupune aprecierea rezultatelor sau a competențelor achiziționate pe o anumită durată de timp Concursul: • Manifestarea competenței în confruntarea cu ceilalți • Pronunțat caracter selectiv • Rol prognostic și de decizie în traseul ulterior al candidatului

14. Importanța și funcțiile evaluării • Control al cunoștințelor • Cale de perfecționare a învățământului • Mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra obiectivelor educaționale • Scopul: perfecționarea procesului instructiv – didactic Se pot stabili cel puțin trei funcții ale evaluării: • Verificarea sau identificarea achizițiilor informaționale • Perfecționarea căilor de formare a cunoștințelor prin identificarea celei mai facile căi de educație și instrucție • Recunoașterea socială a schimbărilor operate prin procesul de instrucție asupra indivizilor

15. Funcțiile evaluării În funcție de obiectivele specifice ale evaluării, se pot descrie și alte funcții ale evaluării: • Constatarea optimizării condițiilor de derulare a activității instrucționale • Prognosticarea nevoilor viitoare ale factorului uman implicat în procesul instructiv • Decizie asupra poziției într-o ierarhie sau nivel de pregătire • Comunicare didactică în cadrul binomului profesor-student • Informarea societății asupra stadiului pregătirii tineretului academic

16. Obiectivele evaluării • Conștientizarea relației obiective – rezultate • Cu cât obiectivele sunt mai clare, cu atât rezultatele sunt mai ușor de interpretat • În evaluare nu se evaluează indivizii în totalitatea personalității lor • Obiectivele cognitive sunt cel mai bine interpretate analitic • O evaluare analitică poate fi, însă, inoperantă pentru capacitatea de sinteză • Evaluarea de tip prospectiv: • Evaluarea proiectului didactic • Funcțiile evaluării se adaptează pe măsura derulării procesului instrucțional

17. Exigențele evaluării • Extinderea evaluării de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului ce a dus la acele rezultate • Evaluarea complexă a conținutului, metodelor, obiectivelor învățământului • Diversificarea tehnicilor de evaluare • Indicarea gradului de acuratețe a acestor tehnici