Modele teoretice explicative

1. Modele teoretice explicative Stabilesc explicaţii privind factorii care declanşează un fenomen

2. Concepţii de factură sociologică • Explicaţiile de acest tip pun în evidenţă primordialitatea factorilor sociali în producerea relelor tratamente. • Subliniază gradul sporit de generalitate al factorilor sociali faţă de factorii explicativi individuali.

3. Sărăcia • Este factorul de natură socială cel mai des invocat în literatura de specialitate • Mediile sărace sporesc stresul social, conducând la nivele crescute de neglijare sau abuz împotriva copilului. • Striefel, Robinson şi Truhn (1998) arată că familiile sărace prezintă un risc crescut de abuz împotriva copiilor, datorită numeroaselor stresuri asociate cu sărăcia: • nivelul scăzut de şcolarizare al părinţilor, • şomajul, • venitul insuficient pentru a asigura o calitate a vieţii la un nivel decent • capacitatea scăzută de a solicita ajutor • deprinderile inadecvate de administrare a venitului • dificultăţile de comunicare între soţi şi altele.

4. Mecanismul de acţiune al sărăciei • Gil (1981): sărăcia, ca factor declanşator al abuzului, este un factor major de insecuritate, frustrare şi stres. • Părinţii mai săraci pot să facă faţă în mai mică măsură decât cei cu mai multe resurse materiale, care au şi mai multe posibilităţi de a recurge la ajutorul serviciilor specializate. • Cei cu mai multe resurse, in situaţie de stres pot recurge la servicii specializate, la terapeut

5. Frecvenţa relelor tratamente împotriva copiluluiîn funcţie de sărăcie(Costin, 1991)

6. Riscul de abuz în funcţie de numărul minorilor din familie(Rotaru, et al. 1996)

7. Procentul copiilor expuşi maltratării în familiile cu nivel socio-economic scăzut este de aproape trei ori mai mare decât în familiile cu nivel socio-economic ridicat

8. Excluderea socială Importanţa izolării sociale, a marginalizării, a stării de excludere a unei familii se exprimă prin gradul mai scăzut în care familia poate mobiliza resurse care să o ajute la creşterea copiilor Familii in pericol de excluziune, cu mai puţine resurse: • nucleare faţă de cele tradiţionale • monoparentale faţă de cele biparentale • minoritare faţă de cele majoritare

9. Acţiunea factorilor societali • Factorii acţionează cumulativ (sunt prezenţi mai mulţi factori concomitent) • Sărăcia, nivelul redus de educaţie, cultura comunitară, numărul mare de copii, şomajul părinţilor • Aşa se explică, de exemplu, nivelul crescut de neglijare şi de agresiune fizică a copiilor din comunităţile sărace de romi

10. Garbarino şi Sherman (după Costin 1991) au studiat două comunităţi similare din punctul de vedere al profilelor socio-economice. în În fiecare dintre aceste comunităţi, aproximativ 70% din familii aveau venituri scăzute şi ambele comunităţi erau, în totalitate, de rasă albă. rate foarte diferite de maltratatre: de 130, faţă de 16 cazuri la 1000 de locuitori) Cercetătorii au intervievat rezidenţii privind coeziunea socială din cele 2 comunităţi. Au găsit că: în comunitatea cu risc crescut membrii aveau resurse mult mai slabe pentru a-şi oferi reciproc sprijin, prin relaţii sociale informale dintre vecini. În comunitatea cu risc scăzut de maltratare, familiile se ajutau reciproc să îi îngrijească pe copii, să îşi întreţină locuinţele. Această a doua comunitate a avut o mai bună coeziune. Coeziunea socială reduce riscul de rele tratamente

11. Modelul sistemelor ecologice • Modelul ecologic aplicat în protecţia copilului este o prelungire a teoriei sistemelor • Factorii care influenţează apariţia unor probleme sociale – cum sunt relele tratamente împ. cop –nu acţionează izolat de alţi factori din sistem ci în interacţiune cu aceştia: factorii de risc sunt alături de cei protectivi, compensatori • Factorii de risc şi compensatori care acţionează la nivelul unui caz, îşi au originea la diferite nivele sistemice: • micro, mezo, exo şi macro • Facem distincţia dintre factorii situaţionali şi cei stabili

12. Factori de risc insatisfacţiile, conflictele maritale violenţa domestică lipsa mamei sau a tatălui natural din familie plasarea copiilor într-o familie numărul mare de copii în familie lipsa tatălui de lângă copil în primii ani de viaţă agresorul crescut în afara propriei familii Agresorul a fost el însuşi victima unor abuzuri. Factori protectori, care pot îndepărta riscul abuzului sexual. apropierea dintre mamă şi copil, existenţa unei largi reţele externe de suport (număr mare de prieteni, relaţii bune cu rudele), implicarea tatălui în îngrijirea copilului de la vârsta fragedă a acestuia, Factori de riscşi de suport în cazul abuzului sexual

13. Mama, 36 ani: îndemnatică, iute, comunicativă, atractivă, calificată în vopsit manual sticlă, pricepută în grădinărit, caută ajutor pentru familia ei, doreşte ca fiul ei mai mic să înveţe, să obţină rezultate şcolare mai bune, e dispusă să îl ajute la lecţii. Fiu, 18 ani: are o statură atletică, forţă, este bun fotbalist, menţine contactul cu familia, doreşte să fie angajat în armată, sugestibil. Fiică, 14 ani: se împrieteneşte uşor, este comunicativă, sinceră, adesea receptivă, de obicei exuberantă şi cu multă energie, se ocupă uneori de fratele ei mai mic, doreşte relaţii mai bune cu mama ei. Fiu, 8 ani: coeficient de inteligenţă de 110, prietenos, încrezător, are control emoţional, ţine mult la sora lui, dornic să-şi îmbunătăţească performanţa şcolară Mama, 36 ani: şomeră, fire irascibilă, impulsivă, adesea bolnavă, ameninţată cu evacuarea din apartament pentru neplata datoriilor, inclusiv pt telefon, trăieşte din ajutorul de şomaj şi împrumuturi,, nu-i poate controla pe copii, îşi iese din fire cu ei, pe cel mic îl bate adesea cu cureaua când fac lecţii împreună. Fiu, 18 ani: bătăuş, nestăpânit, a părăsit şcoala de la 15 ani, are o statură atletică, nestatornic, a fost atras într-o bandă de tineri, are dosar la centrul de minori. Fiică, 14 ani: corigentă, lipseşte nemotivat de la şcoală, lipseşte adesea de acasă până seara târziu, a avut deja contacte sexuale cu un băiat, se ceartă adesea cu colegele de clasă, la şcoală este obraznică, nu recunoaşte autoritatea mamei. Fiu, 8 ani: dislexic şi disgrafic, se concentrează cu dificultate la ore, este hiperactiv, plânge uşor, îi este frică de mama lui, a început să lipsească de la şcoală. 2 familii: aspecte +,-