Pentru a realiza dezideratul egalităţii de şanse în consiliere, noţiuni precum

1. Viitorul educaţiei constituie o prioritate a comunităţii mondiale; naţiunile au nu numai dreptul, dar şi datoria de a se sprijini reciproc pentru ca prin educaţie, cultură şi ştiinţă să ajungă la pace, progres şi prosperitate şi nu la haos, la dezumanizare, la disperarea provocată de un mediu în continuă degradare.

2. “Ceea ce ne defineşte ca femei sau bărbaţi reprezintă un lung şir de experienţe de învăţare socială, în familie, în cercul de prieteni, în şcoală sau în alte contexte. Ca instituţie socială, şcoala reprezintă un important laborator al proceselor de construcţie de gen la elevi. Din această perspectivă, modul în care sunt organizate experienţele de învăţare, atât prin conţinutul lor explicit sau implicit, cât si prin modelele de activitate cognitivă şi de interacţiune socială pe care le presupun, pot exercita influenţe semnificative asupra conştientizării şi interiorizării de gen, asupra asumării sau exercitării rolurilor de gen.

3. Pornind de la ideea că şcoala este „laborator” de învăţare, că ceea ce se învaţă la şcoală trebuie aplicat apoi acasă, în societate, în viaţa de zi cu zi,şcoala deţine un rol important în modelarea gândirii şi comportamentului elevilor, fără a minimaliza rolul familiei sau comunităţii.

4. Pentru a realiza dezideratul egalităţii de şanse în consiliere, noţiuni precum genul, rolul de gen, stereotipurile de gen, trebuie analizate şi umplute de sens, iar în acest proces, consilierul are responsabilitatea unui agent al schimbării. Este esenţial să înţelegem şi apoi să eliminăm inechitatea de gen prin educaţie.

5. Sex Gen Stereotip de gen Egalitate de gen Echitate de gen Roluri de gen Egalitate de şanse Capacitare Abordarea integratoare a egalităţii de gen Meserie nontradiţională VOCABULAR

6. Sex – se referă la diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei, universale şi determinate prin naştere. .

7. Gen – însumează roluri si responsabilităţi ale femeilor si bărbaţilor determinate socio-cultural. Conceptul include si aşteptările asupra caracteristicilor, atitudinilor şi comportamentelor femeilor si bărbaţilor (feminitate si masculinitate). Aceste roluri si aşteptări sunt învăţate, se modifică în epoci diferite şi variază între culturi.

8. Stereotip de gen – ideea sau aşteptarea ca toate femeile / bărbaţii să fie foarte asemănă tori, fără diferenţe individuale.

9. Roluri de gen – societatea asociază fiecărui sex anumite atitudini şi comportamente dominante.

10. Egalitate de gen – toate persoanele (femei si bărbaţi) beneficiază de condiţii egale pentru dezvoltarea ca fiinţe umane si pentru a contribui la şi beneficia de achiziţiile economice, sociale, culturale şi politice. Egalitate de gen presupune valorizarea, în egală măsură de către societate a diferenţelor dintre bărbaţi si femei, precum si a rolurilor pe care aceştia le îndeplinesc, bazat pe principiul care presupune ca bărbaţii şi femeile să fie parteneri în viaţa privată, în comunitate, în viaţa socială. Egalitate de şanse – Femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile.

11. Echitate de gen – presupune a avea un comportament şi o atitudine corecte/ juste / nediscriminatorii faţă de bărbaţi şi femei care trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi, obligaţii şi oportunităţi. Capacitare (empowerment) – se referă la procesul prin care persoanele (bărbaţi si femei) ajung să deţină controlul asupra propriei vieţi: îşi stabilesc propriile planuri, dobândesc abilităţi, îşi dezvoltă stima de sine, rezolvă probleme şi au încredere în forţele proprii. Nimeni nu poate capacita o altă persoană, individul este singurul responsabil. Instituţiile însă pot sprijini acest proces, atât pentru indivizi, cât şi pentru grupuri.

12. Abordarea integratoare a egalităţii de gen (gender mainstreaming) –procesul de evaluare a implicării femeilor şi bărbaţilor în orice tip de acţiuni planificate, incluzând legislaţia, politicile sau programele, în toate ariile şi la toate nivelurile. Este o strategie prin care preocupările şi aşteptările femeilor şi bărbaţilor devin parte integrantă a procesului de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor şi programelor în toate dimensiunile sferelor politice, economice şi sociale, astfel încât femeile şi bărbaţii să aibă beneficii egale, iar inegalitatea să nu fie perpetuată. Scopul final este asigurarea egalităţii de gen .

13. (Sursa: United Nations, EcoSoc Resolution 1997/2). Meserie nontradiţională – meserie desfăşurată de o femeie sau de un bărbat şi care, în mod obişnuit, este realizată de o persoană din categoria de gen opusă. Se consideră ca nontradiţională o meserie în care 75% dintre angajaţi aparţin categoriei de gen neconsacrate.

14. Analiza profesiilor trebuie făcută pe baza competenţelorprofesionale, a sarcinilor care trebuie îndeplinite pentru a fi un bun meseriaş. → Profesorii trebuie să aibă grijă şi chiar să accentueze faptul căsexul nu are de ce să influenţeze practicarea unei meserii.

15. Apartenenţa la un anumit sex ca atu sau piedică în alegerea viitoarei profesii La uzinele de utilaj chimic, secţia de cazangerie, unde se fac recipiente de diametre foarte mari de 5-6 m, sunt angajaţi sudori bărbaţi, dar si femei. La fel pentru conducerea/manevrarea macaralei care transportă piese cu greutate măsurată în tone sunt angajaţi atât femei cât şi bărbaţi. Calitatea muncii prestate nu este influenţată de sex. Genul si succesul în carieră Este bine ca meseria: • să fie aleasă în funcţie de aptitudini, dorinţe, vocaţie; • să fie practicată cu încredere, perseverenţă, conştiinciozitate,plăcere, chiar dragoste, cudorinţa de a realiza ceva bun,neluând în calcul că eşti fată sau băiat!

16. ÎN CONCLUZIE „Identitatea de gen însumează atributele, caracteristicile fizice, psihice şi intelectuale ale unei persoane, reprezentând o asumare şi internalizare psihologică a trăsăturilor feminine şi masculine. Contrar intuiţiei comune, aceasta nu este un dat, o etichetă personală pe care o descoperim într-un anume moment al dezvoltării noastre, ci este construită, printr-un proces continuu de interacţiune cu mediul. Cu alte cuvinte, deşi important, sexul nu determină genul: orice persoană (deci şi elevii şi elevele) se reprezintă ca femeie sau bărbat prin asocierea sensului de sine cu definiţiile masculinităţii şi feminităţii si cu trăsăturile de gen instituite la nivel social.“ (Compendiu pentru valorificarea dimensiunii de gen în educaţie, Bucuresti, 2006, p. 24)

17. O fetiţă care are probleme se aruncă în general în braţele mamei şi dintr-o suflare i-a şi povestit ceea ce o supără, dar cu băieţii lucrurile nu sunt decât rareori aşa. • Băieţii încearcă să “ţină totul în ei” ca să nu fie consideraţi slabi şi trataţi ca nişte copii mici. Dacă vreţi săştiţi ce-i cu un băiat , psihologii recomandă să o aflaţi în mod indirect. În perioada şcolarităţii, diferenţele de gen se adâncesc dacă nu se acordă atenţie acestei dimensiuni. Fetele se vor perfecţiona în interpretarea semnelor emoţionale verbale si nonverbale, în exprimarea si comunicarea sentimentelor, iar băieţii vor învăţa să-şi minimalizeze emoţiile care duc la vulnerabilitate, sentimente de vinovăţie, teamă sau durere.

18. Unii părinţi se arată îngrijoraţi şi când copilul desenează tancuri, bombe care explodează etc. sau când “îşi torturează” soldaţii de jucărie. Însă, în opinia majorităţii psihologilor părinţii nu ar trebui să-şi facă prea multe griji în privinţa asta, căci “dacă toţi copiii care s-au jucat cu pistoale de plastic ar deveni adulţi violenţi atunci ar trebui să purtăm veste antiglonţ zi şi noapte”. În plus, fanteziile, chiar şi violente îşi au rolul lor în viaţa copiilor, care învaţă să stabilească în mod clar diferenţa între realitate şi fantezie. Joaca cu alţi copii, chiar şi de-a “cowboy-ii şi indienii”, de-a războiul etc., le dezvoltă copiilor capacitatea de cooperare, de a crea împreună cu alţii o poveste/fantezie şi de a înţelege/dezvolta valori umane cum ar fi curajul, bunătatea, generozitatea, dreptatea, etc.

19. EXEMPLE-STEREOTIPURI DE GEN a.Mediul educaţional este astăzi unul predominant feminin: în ansamblu, lumea şcolii este populată predominant de cadre didactice femei, iar, în domeniul disciplinelor umaniste, ponderea acestora este covârşitoare.

20. b. Disciplinele umaniste sunt, în mod stereotip, asociate cu sensibilitatea, cu inteligenţa lingvistică, considerate ca aparţinând genului feminin, prin opoziţie cu raţiunea sau cu inteligenţa matematică, văzute ca apanaj al genului masculin. În realitate, studiul fiecărei discipline presupune activarea cât mai multor resurse ale potenţialului elevilor, tocmai pentru a le oferi acestora oportunităţi de a se apropia de miezul cunoaşterii autentice şi de a-şi putea exprima punctele de vedere privind propria înţelegere.

21. Ca un amănunt interesant, o căutare în lucrările pictorilor celebri a imaginilor care prezintă activitatea de lectură relevă şi o dimensiune vizuală a unui clişeu: cele mai multe imagini prezintă fete sau femei citind (sau alte îndeletniciri casnice) şi mult mai puţine ,băieţi sau bărbaţi care se ocupă cu această îndeletnicire.

24. În schimb, activităţile din domeniul ştiinţei sunt exemplificate în ipostaze masculine.

27. În studiul ”Perspective asupra dimensiunii de gen în educaţie” tipărit de UNICEF si ISE, manualele pentru Civica şi Educaţie tehnologică sunt apreciate în comparaţie cu manualele tipărite pentru alte discipline. Prin meseriile prezentate, elevului i se oferă pregătirea de perspectivă, facilitându-i opţiunea,inserţia şi flexibilitatea socio-profesională într-un univers tehnologic ,dinamic, în expansiune, diversificare şi schimbare permanentă. - Informaţiile şi cerinţele din manual permit adaptarea creatoare la cerinţele societăţii noastre. Pe tot parcursul cărţilor nu apar nici un fel de discriminări, din contră elevii sunt îndemnaţi să formeze echipe de lucru indiferent de gen, de naţionalitate, apartenenţă socială.

28. Şi profesorii sunt influenţaţi de diverse stereotipuri de gen, ceea ce poate avea efecte negative asupra procesului didactic sau asupra relaţiei cu elevii lor. Un posibil efect al stereotipurilor de gen este acela că, în şcoală, mulţi profesori sunt tentaţi să încurajeze în mod prioritar performanţa de tip ştiinţific a elevilor, obţinută la discipline precum matematică, fizică, informatică, ştiinţe în general. Atunci când un elev sau o elevă are rezultate deosebite la limbi străine sau la limba şi literatura română, aceste performanţe nu sunt valorizate în aceeaşi măsură.

29. Cum ar trebui să se comporte profesorii care conştientizează problematica de gen? • stimularea dialogurilor despre gen în cadrul lecţiilor; • implicarea activă a elevilor în procesul de învaţare cu accent pe interesele şi experienţa anterioară a elevilor: ce vor să înveţe, ce ar vrea să citească, la ce visează, despre ce vorbesc etc. • realizarea unei legături între mediul de învăţare din şcoală şi mediul obişnuit în care trăiesc în afara ei; • diversificarea surselor de învăţare, recomandarea de bibliografie sau alte surse care să cuprindă perspective diverse: femei şi bărbaţi, minorităţi etnice, religioase, perioade istorice diferite; • organizarea unor cercuri sau activităţi voluntare, care să ofere şansa elevilor de a exercita activităţi tradiţionale asociate atât genului feminin, cât şi celui masculin;

30. · diversificarea ofertei educaţionale prin activităţi nonformale şi informale care să valorifice diversele aptitudini speciale, talente ale copiilor, indiferent de gen; · stimularea discuţiilor critice asupra mesajelor mass-media (reclame, articole imagini promovate), inclusiv a celor cu referire la problematica de gen; · dezvoltarea unei politici de evitare a conflictelor între fete, între băieţi, între fete şi băieţi; • · evitarea limbajului care introduce prejudecăţi de gen (biased language); • · stimularea atitudinii critice a elevilor în analiza mesajelor ascunse ale textelor; • · stimularea elevilor pentru a participa la amenajarea mediului vizual al clasei şi al şcolii cu imagini echilbrate pe gen, privind activităţile derulate în procesul didactic; • · recomandarea către colegi şi părinţi a unor surse bibliografice privind problematica de gen în educaţie • · organizarea unor activităţi cu părinţii, centrate pe diferite aspecte privind problematica de gen;

31. Conform principiului egalităţii de şanse în educaţie, este necesar ca strategiile didactice utilizate în clasă să promoveze valori, practici sau tratamente care să nu introducă discriminări de gen (asupra fetelor, pentru că sunt fete, sau asupra băieţilor pentru că sunt băieţi). În acest sens, strategiile didactice de predare-învăţare-evaluare care utilizează în aceeaşi măsură modele, practici si experienţe de viaţă atât masculine, cât şi feminine, au un potenţial mai ridicat de respectare a principiului egalităţii de şanse în educaţie din perspectiva gen.

32. Ce înseamnă strategii didactice care oferă oportunităţi egale de învaţare pentru ambele genuri? · a utiliza criterii comune în evaluare • a oferi tuturor elevilor o cantitate egală de atenţie, încurajare si consideraţie · a crea aşteptări egale pentru fete şi băieţi în ceea ce priveşte succesul activităţii de învăţare · a alege metodele didactice care să ia în considerare aptitudinile, nevoile, interesele individuale şi genul elevilor

33. Ce înseamnăînvăţare prin cooperare şi cum poate fi stimulat parteneriatul între genuri? · împărţirea responsabilităţilor, a resurselor şi a efortului către scopuri şi obiective comune · crearea unui mediu favorabil astfel încât fiecare elev să se simtă în siguranţă, liber de a-şi exprima propriile opinii si valori · fiecare elev trebuie să experimenteze sarcini şi roluri cât mai variate, evitând separarea rolului în raport de gen

34. Cum recunoaştem un mediu de învăţare constructiv?

35. Posibilitatea diversificării de către consilier a metodelor folosite

36. PARTENERI ŞCOALA FAMILIA ELEVUL POLIŢIA POLICLINICA (MEDICUL DE FAMILIE) INTREPRINDERI ECONOMICE CABINETUL MEDICAL ŞCOLAR CAFENEA PENTRU COPII CABINETUL PSIHOLOGIC GRĂDNIŢA BISERICA BIBLIOTECA ŞCOLARĂ ORĂŞENEASCĂ PRIMĂRIA CASA DE CULTURĂ CLUBUL ELEVILOR CLUBUL SPORTIV INTERNET CLUB

37. Consilierul are posibilitatea organizării a numeroase activităţi extracurriculare Vizite la Spectacole de Excursii Concursuri Simpozioane Audiţii muzicale Editări de reviste Muzee Biblioteci Alte înstituţii Film Teatru Balet Operă şi operetă

38. Implicarea directă, activă, a consilierului şi a elevilor în pregătirea şi desfăşurarea activităţii Culegerea materialelor din Întocmirea unor materiale, precum Foto- montaje Colaje de versuri Dicţionare Alte surse Reviste Expoziţii Ele devin în cadrul orei Produse ale activităţii e l e v i l o r Mijloace de învăţământ

39. Toate temele alese sunt gândite şi adaptate la nivelul de vârstă al elevilor, iar evaluarea rezultatelor activităţii educaţionale a păstrat caracteristicile evaluării didactice. FORMA DE ORGANIZARE A CONŢinUTURILOR ESTE AXATĂ PE DEMERSURILE ELEVULUI

40. D”HAînAUT Elevul REACŢIONEAZĂLA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR DOVEDEŞTE TRADUCE EXPLICĂ SE ADAPTEAZĂ ORGANIZEAZĂ PREVEDE TRANSFORMĂ înVAŢĂ CREAZĂ DECIDE REZOLVA PROBLEME APRECIAZĂ APLICĂ ALEGE ACŢIONEAZĂ EXAMInEAZĂ ACŢIUNEA

41. Proiecte la nivel naţional care abordează dimensiunea gen în educaţie · Formarea elevilor pentru o viaţăpersonală din perspectiva privatităţii Dragomir, O., Balan, E., Stefan, C. În: Vlasceanu, L. (coord.), Scoala la rascruce. Schimbare si continuitate în curriculum-ul învatamântului obligatoriu. Studiu de impact, Iasi, Ed. Polirom, 2002. Obiectivul cercetării l-a constituit analiza aspectelor de viaţa cotidiană prezente în cadrul programelor şimanualelor şcolare. Metoda de cercetare a constat în aplicarea analizei de conţinut asupraprogramelor şi manualelor şcolare din ciclul primar şi cel gimnazial, pentru ariile curriculare: Limbă şi comunicare, Matematica şi ştiinte, Om şi societate.

42. Proiectul O alternativădemocraticăpentru promovarea modelului de parteneriat pentru viaţa publică şi privatăa adolescenţilor • a fost desfăsurat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate în perioada 2002-2003. Această iniţiativă face parte dintr-un program mai larg -Fete si băieţi - Parteneri în viaţa publică şi privată. Educaţia pentru egalitatea de gen. • Scopul principal al acestui proiect a fost elaborarea unui ghid pentru elevi şi profesori,care să prezinte alternativa unui comportament democratic în ceea ce priveşte relaţiile dintre fete si băieţi, dintre femei şi bărbaţi, atât în viaţa publică, cât şi în cea privată. • Cele două teme majore ale ghidului sunt: parteneriat în viaţa privată; parteneriat în grup, în cariera şi în societate.

43. Proiectul Tineri voluntari promovează egalitatea de gen • a fost lansat în anul 2003 de Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Scopul proiectului este de a ajuta liceenii ca, împreună cu profesorii lor, să se implice ca voluntari în activitaţi de promovare a egalităţii de gen. Activităţile principale ale acestui proiect sunt de promovare a principiului oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi în rândul liceenilor, al profesorilor şi al părinţilor.

44. în loc de încheiere... Dacă vrei fructe, nu rupe florile…Proverb indian

46. Avem nevoie de STEREOTIPIE ???

47. Nu !!!! Avem nevoie de parteneriate egale şi bazate pe respect între bărbaţi si femei pentru a avea familii şi comunităţi sănătoase

48. Material realizat de Vizitiu Mariana,SAM “ION PETROVICI”, TECUCIPrezentat în cadrul CERCULUI DIRECTORILOR EDUCATIVI7 NOV 2008Referinte bibliografice si resurseBălan, E. et alii. Fete si băieti. Parteneri în viata publică si privată – perspectivede gen. Editura Nemira, Bucuresti, 2003.Bocioc, F., Dimitriu, D., Tesiu, R., Văileanu, C. Gender Mainstreaming. Metode siinstrumente. Ghid practic pentru abordarea integratoare a egalitătii de gen.Editura Neva, CPE, 2004.Dragomir, O., Miroiu, M. (ed.), Lexicon feminist. Editura Polirom, Iasi, 2002.Grunberg, L., Miroiu, M. (ed.) Gen si educatie. Editura AnA, Bucuresti, 1997.Jigău, M. Consilierea carierei. Editura Sigma, Bucuresti, 2001.Miroiu, A. (coord.) Învătământul românesc azi. Studiu de diagnoză. EdituraPolirom, Iasi, 1998.Petrovai, D, Bursuc, B. et alii. Diferente de gen în cresterea si educarea copiilor.Instrument pentru consilieri scolari, psihologi si asistenti sociali în lucrul cupărintii. CPE, 2004,Stefănescu, D. O. Dilema de gen a educatiei. Editura Polirom, Iasi, 2004.***Perspective asupra dimensiunii de gen în educatie. Institutul de Stiinte aleEducatiei, UNICEF – Reprezentanta în România, Editura MarLink, Bucuresti,2004.