1 / 27

Pesticidele din citrice

Iasi, aprilie 2012. Pesticidele din citrice. Autori elevii participanti la ”Cercul de inovare si creativitate MAST ” de la COLEGIUL NATIONAL ”MIHAI EMINESCU ” IASI reprezentati prin : Palimaru Iolanda , clasa a X I IA, D îm Andreea, clasa a X I IC, Discipline MAST

bijan
Download Presentation

Pesticidele din citrice

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Iasi, aprilie 2012 Pesticideledin citrice Autori elevii participanti la ”Cercul de inovare si creativitate MAST ” de la COLEGIUL NATIONAL ”MIHAI EMINESCU ” IASI reprezentati prin: Palimaru Iolanda, clasa a XIIA, Dîm Andreea,clasa a XIIC, Discipline MAST CHIMIE coordonator prof. Cecilia Foia BIOLOGIE prof. Nița Nedea MATEMATICA & INFORMATICA prof. Ana Apetrii FIZICA prof. Belei Cristian Acest proiect de cercetare a fost realizat în cadrul Proiectului ”MaST Networking, calitate în dezvoltarea competențelor cheie de matematică, științe și tehnologii”,

  2. Vă plac citricele? Obişnuiţi să folosiţi coaja lor la diverse prăjituri sau gemuri? • Credem că ai observat si dvs că citricele rezista foarte bine, timp îndelungat, se deshidratează, dar nu prind mucegai • Supermarketurile abundă în fructe exotice, precum portocale, lămâi, minole și mandarine. Acestea sunt delicioase dar, mai ales, ieftine. Datorită aportului lor de vitamine, citricele ocupă un loc important în alimentaţie, • Credem că aţi auzit/ citit despre calitatea scăzută a unor produse alimentare importate în România • Aproape toate gospodinele, folosesc coaja citricelor ca sursă de ”esențe naturale” la prepararea aluaturilor, la prepararea limonadei în casa, etc. Introducere în problematica cercetării

  3. 1. La întrebarea ”Folosiți coaja citricelor pe post de “aromă naturală” pentru prăjituri și /sau limonade?” s-au obtinut informațiile: 2. La întrebarea ”Știați că citricele sunt stropite cu pesticide, uneori cu o cantitate care depășește de câteva ori limita admisă ?” s-au obtinut informațiile: Rezultate obținute prin aplicarea chestionarului

  4. 3. La întrebarea ”Știați că substanțele folosite la tratarea citricelor vă afectează grav sănătatea dacă ajung în organismul dvs.?” am obținut: 4. La aprecierea măsurii în care se cunosc efectele nocive ale substanțelor folosite la tratarea citricelor. (1-în foarte mică măsură,.. 5 -în foarte mare măsură) s-au obținut rezultatele:

  5. Prezenta lucrare are ca scop identificarea substanţelor utilizate pentru conservarea citricelor şi stabilirea influenţei acestor substanţe asupra sănătăţii oamenilor. Lucrarea noastră şi-a propus să răspundă următoarelor întrebări: • Sunt stropite citricele? Ce substanţe chimice sunt utilizate pentru ”conservarea prospeţimii ” citricelor? • Substanţele utilizate sunt toxice pentru oameni? • Prin spălarea fructelor cu apă se pot îndepărta conservanţii? • Poate fi utilizată coaja citricelor în alimentaţie? Scopullucrăriișiexpunereaîntrebărilorproblemă

  6. Pentru a rezista pe parcursul transportului din ţările de origine, dar şi pentru a fi protejate de boli şi de dăunători, citricele precum portocalele, lămâile, mandarinele, grape-fruits sau pomelo sunt tratate cu substanţe precum: • E230 (difenil), • E231 (o-fenil fenol) • E232 (o-fenil fenolat de sodiu) • E233 (tiabendazol) Până în 2004, aceste substanțe au fost considerate aditivi alimentari, deşi sunt foarte toxice pentru organismul nostru. Astăzi sunt considerate pesticide. Cap. I Aspecte teoretice

  7. E230 sau difenil este o hidrocarbură aromatică , insolubilă în apă, este solidă la temperatura camerei. Datorită toxicităţii sale este utilizată drept pesticid împotriva mucegaiului Penicillium. Doza maximă admisă pentru E230 (Bifenil) este de 0.1 mg/kg fruct. Consumul de astfel de pesticide poate produce intoxicaţii, alergii, creşterea riscului de cancer. Difenil sau E 230

  8. sunt conservanţi de suprafaţă. • pot produce alergii la contactul cu pielea, îndeosebi la copii. • doza maximă admisă prin lege este tot de 0,2 mg / kg citrice. E 233 sauTiabendazol E 231 sau o-fenilfenol și E232 sau o-fenil fenolat de sodiu • fungicid utilizat pentru suprafaţa fructelor. • Doza maximă admisă prin lege este de 0,1 mg / kg corp.

  9. Tabelul 1 Caracteristici ale substantelor E230-E233

  10. Organismul uman nu deţine capacitatea de a diferenţia hormonii estrogenici de aditivi. Pătrunderea aditivilor în interiorul celulei determină o serie de procese precum: modificări ireversibile asupra genomului uman, a tractului genital, hiperactivitate, măriri ale prostatei, insuficienţa hormonului testosteron. De asemenea, în celule se pot desfăşura o serie de procese înlanţuite, ce vor dezvolta tumori cancerigene. Aditivii E230-233productulburăriale echilibrului hormonal

  11. Materiale, aparatură necesară și mod de lucru: • Analiza pesticidelor din citrice a debutat cu solubilizarea probei prin spălarea citricelor în n-hexan. • După solubilizare, amestecul obţinut s-a filtrat. • S-a realizat identificarea grupării fenolice pentru o-fenil-fenol, dar testul a ieşit negativ. • Amestecul obținut a fost supus distilării sub vacuum, pe un Rotavapor Heidolph în vederea îndepărtării solventului. • Analizele s-au efectuat pe un Spectrometru FTIR –PRESTIGE 21 Shimadzu configurat pentru măsurători de absorbanță, transmitanță,reflexie, pentru analize calitative sau cantitative, domeniul de măsurare fiind 7.800-350 cm-1. • Analizele au fost efectuate pe aparatură furnizată de UMF Iaşi DATE EXPERIMENTALE

  12. Solubilizarea probei

  13. Filtrarea

  14. To be, or not to be?

  15. Distilarea la rotavapor To be, or not to be?

  16. Avem confirmarea că există

  17. Pentru înregistrarea spectrului IR, cele 2 probe solide obținute au fost amestecate cu KBr și mojarate separat. După omogenizare, amestecul solid a fost pastilat. Pentru siguranța rezultatelor, s-au înregistrat 2 spectre IR pe două probe separate si purificate prin metode diferite. • Spectroscopia este o metodă analitică importantă care furnizează date, pe cantităţi mici de probă, prin analiză directă complet nedistructivă. • Spectrele au fost prelucrate în aplicaţia software OPUS versiunea 6.0 furnizată de producătorul echipamentului prin selectarea domeniul spectral în care existau picurile şi corecţia liniei de bază. Spectrele FTIR au fost prelucrate prin eliminarea semnalului CO2 din atmosferă, normare vectorială şi corecţia liniei de baza. Spectroscopia IR

  18. Paslilarea

  19. Bucuria reușitei!

  20. Cele 2 spectre înregistrate sunt identice, dovedind că substanța de analizat a fost separată în mod corespunzător. • Analizând spectrul înregistrat observăm ca apar maxime (picuri) pentru următoarele valori ale transmitanţei: Rezultate obținute

  21. Valori ale transmitanței identificate experimental

  22. Substanţa identificată este E 233 sau Tiabendazol

  23. Din datele prezentate reiese că citricele sunt stropite cu pesticidul tiabendazol (E233). • Substanța chimică utilizată pentru ”conservarea prospeţimii ” citricelor din Turcia este tiabendazol • Substanța utilizată este toxică pentru oameni • Prin spălarea fructelor cu apă nu se pot îndepărta conservanții • coaja citricelor nu poate fi utilizată în alimentație Concluzii:

  24. Având în vedere că aceşti compuşi chimici nu au gust, culoare sau miros şi sunt greu de depistat la cumpărare. Pentru a vă feri de ei şi pentru a vă proteja, este indicat: • să cumpăraţi numai citrice ambalate şi cu etichetă pe care scrie ţara de provenienţă. Alegeţi-le pe cele care sunt aduse din UE; • să vă spălaţi bine pe mâini după decojire pentru a evita o eventuală contaminare cu substanţele chimice; • să nu folosiţi coaja rasă în scop alimentar, chiar dacă vânzătorul v-a asigurat că nu au fost tratate chimic. Recomandări:

  25. R. Ciucureanu, M. Voitcu “Chimie Sanitara” curs litografiat, Univ. “Gr. T. Popa”, Fac. De Farmacie, Iaşi, 1996 • R. Ciucureanu, M. Voitcu “Chimie Sanitara” lucrări practice, Univ. “Gr. T. Popa”, Fac. De Farmacie, Iaşi, 1996 • C. Banu ”Tratat de chimia alimentară”, Ed. AGIR, Bucureşti, 2002. • M. Şerban ş.a. ”Îndrumar de lucrări practice pentru biochimia produselor alimentare”, Editura Universităţii “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2000. • C. Banu, ş.a. ”Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară”, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. Bibliografie selectivă

  26. Vă mulțumesc pentru atenție!PălimaruIolandași Dîm Andreea de laColegiulNaţional „MihaiEminescu” Iaşi

More Related