1 / 15

CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE

CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE . Complexitatea serviciilor reflectată în domeniul turismului determină o abordare mai amplă a conceptului de marketing în activitatea turistică. . Definiţia Organizaţiei Mondiale a Turismului.

avalon
Download Presentation

CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE Complexitatea serviciilor reflectată în domeniul turismului determină o abordare mai amplă a conceptului de marketing în activitatea turistică.

  2. Definiţia Organizaţiei Mondiale a Turismului • Conceptul de marketing turistic, în concepţia OMT, desemnează o serie de metode şi tehnici care vizează satisfacerea în cele mai bune condiţii (psihosociale, tehnice, financiare etc.) a nevoilor de servicii turistice ale populaţiei (exprimate sau latente), fără ca populaţia de primire să aibă de suferit. Această definiţie ignoră interesul firmei de turism concretizat în obţinerea profitului. • O definiţie mai cuprinzătoare este cea a lui Jost Krippedorf, care consideră că marketingul turistic „este o adaptare sistematică şi coordonată a întreprinderilor turistice, private sau de stat, pe plan local, regional, naţional şi internaţional, în vederea satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de consumatori, în scopul obţinerii unui profit”

  3. Aplicaţiile practice ale marketingului turistic (care presupune anumite particularizări) au determinat desprinderea acestuia din marketingul general şi constituirea lui ca o ramură de sine stătătoare. La acest lucru au contribuit o serie de caracteristici care privesc: natura cererii de servicii turistice, natura ofertei, natura produsului turistic şi a preţurilor aferente, particularităţile acţiunilor promoţionale din turism, particularităţile distribuţiei etc.

  4. Definiţia produsului turistic • Conceptul de produs turistic se referă la un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabile să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul sosirii în locul de plecare

  5. Bunurile materiale ale produsului turistic • Bunurile materiale la care se face referire sunt concretizate în: • • patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale etc., care formează cadrul fizic de bază şi care vor manifesta o atracţie pentru turişti; • • anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia sau cererea de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau săli de sport, de spectacol, de conferinţe etc.); • • unele facilităţi de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule şi căi de comunicaţii) alese de turişti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

  6. Produsul turistic nu este definit prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaţiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul – ci cazarea, nu plaja – ci agrementul pe care îl oferă).

  7. Serviciile care dau conţinut produsului turistic – denumite servicii turistice – se constituie într-un ansamblu de cel puţin patru tipuri de bază, total diferite ca natură, cum ar fi: servicii de transport, de cazare, de alimentaţie şi de agrement. Dintre toate serviciile care dau conţinut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, în lipsa căruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

  8. În afara serviciilor amintite – numite servicii de bază – produsul turistic se distribuie prin viu grai sau cu ajutorul hărţilor, pliantelor, ghidurilor, broşurilor etc. • Serviciile de intermediere, de genul rezervărilor de locuri în mijloace de transport, în hoteluri şi restaurante, la manifestările cultural – artistice şi sportive etc., închirierilor (de mijloace de transport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi şi jocuri), asigurărilor pe timpul călătoriilor etc. sunt, de asemenea, componente ale produsului turistic. • Alte servicii cu caracter special cum sunt cele de secretariat (în timpul congreselor), de traduceri (în timpul sejurului în străinătate), de supraveghere a copiilor etc. pot fi găsite în componenţa multor oferte turistice.

  9. Serviciile cuprinse în produsul turistic • Serviciile cuprinse în produsul turistic • Oferta de servicii ţine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea apărând sub forma: • • servicii aferente unor preocupări pasive, manifestate, de regulă, în spaţiile de cazare: lectura, urmărirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena; • • servicii aferente unor preocupări semipasive, cum ar fi cele oferite în restaurante, baruri, săli de tratamente etc.; • • servicii aferente unor preocupări semiactive: vizionări de spectacole sau de manifestări sportive, vizite la muzeu sau expoziţii, promenada; • • servicii aferente unor preocupări active cum ar fi: sportul, excursiile şi drumeţiile, vânătoarea sau pescuitul etc.

  10. Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfacţie, ceea ce nu este un lucru uşor de realizat. Pentru a crea aşa ceva, acesta trebuie să corespundă motivaţiilor turiştilor, care sunt extrem de eterogene. • Diversitatea componentelor care dau conţinut produsului turistic poate avea repercusiuni asupra coerenţei şi integrităţii sale.

  11. Numeroase firme de turism realizează produse turistice • Multitudinea firmelor care participă la realizarea unui produs turistic este un alt element de luat în seamă. De regulă, aceste firme, ale căror interese sunt, deseori, divergente, nu sunt integrate nici pe verticală, nici pe orizontală într-o organizaţie unică, între ele existând cel mult acorduri sau înţelegeri mai mult sau mai puţin formalizate. În vederea prevenirii eventualelor stări conflictuale între firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea cât mai armonioasă a elementelor sale componente este esenţială, ceea ce impune cooperarea între toate firmele şi organismele implicate (transportatori, proprietari de hoteluri şi restaurante, comercianţi, proprietari funciari). Pachetele turistice ale tour-operatorilor şi comercializarea produselor turistice trebuie să reprezinte imaginea calităţii şi să se bucure de o reputaţie bună. Succesul depinde de cunoştinţele de marketing ale experţilor, de utilitatea pachetului turistic şi abilitatea de comercializare pe piaţă a produsului turistic.

  12. Piaţa produsului turistic este compusă din bunuri şi servicii concepute să satisfacă cererea de vacanţe şi călătorii de afaceri. Tour-operatorii lansează pachete turistice care sunt vândute direct, prin propria reţea de distribuţie sau prin agenţiile de voiaj detailiste pe baza unui comision. • Deci, pachetele turistice sunt călătorii organizate pe baza unor programe prestabilite şi detaliate pe servicii turistice. Pachetele sunt vândute în avans la un preţ fix.

  13. Etapele comercializării produsului turistic • Comercializarea produsului turistic presupune următoarele etape: • 􀂾 organizarea preliminară, când produsele sunt concepute şi asamblate cu mult înainte de exprimarea cererii clientului. Tour-operatorul va alege destinaţia, mijloacele de transport, cazarea şi modalitatea de însoţire, incluse în pachet, înainte să ofere produsul turistic pieţei. Tour-urile se desfăşoară însoţite de ghid sau de conducătorul de grup pe tot parcursul călătoriei; aceştia se pot limita la asistarea întâlnirilor dintre clienţi cu reprezentanţii companiilor (în cazul întâlnirilor de afaceri) sau îi pot însoţi tot timpul; • 􀂾 conceperea serviciilor oferite, pornind de la nivelul de bază; serviciul oferit poate fi doar o şedere în vacanţă sau servicii mult mai complexe: transport dus/întors, însoţire, transfer, cazare, masă, divertisment, asigurare etc; 􀂾 • stabilirea preţurilor – preţul produsului este stabilit anticipat şi, de obicei, se achită înainte de începerea călătoriei; pentru unele produse (cazul cluburilor de vacanţă, unde se oferă anumite părţi din pachetele turistice) devine tot mai utilizată plata în sistem credit.

More Related