OBIECTIVE: - PowerPoint PPT Presentation

slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
OBIECTIVE: PowerPoint Presentation
play fullscreen
1 / 33
OBIECTIVE:
465 Views
Download Presentation
adanna
Download Presentation

OBIECTIVE:

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Contribuţia Bisericii Ortodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc:MITROPOLITULANDREI ŞAGUNA

  2. OBIECTIVE: • Biografia; • Activitatea bisericească; • Activitatea culturală; • Activitatea social-patriotică; • Activitatea economică

  3. Nicolae Iorga: „Puţine nume sunt aşa de populare în Ardealul românesc ca al lui Şaguna. Chipul lui, cu ochii străbătători şi larga barbă răsfirată, e în mintea tuturora şi-n conştiinţa generală a intrat faptul definitiv că acest maiestuos bătrân a fost, de pe scaunul său de arhiereu, un cârmuitor de oameni şi un îndreptător al vremurilor, cărora nu li s-a supus, ca exemplarele obişnuite ale omenirii, ci le-a întors de pe povârnişul lor spre culmea lui.”

  4. ANASTASIE ŞAGUNA, • viitorul inalt ierarh Andrei, s-a născut în 1808, la Miskolţ în nordul Ungariei, din părinţi aromâni, originari de lângă Moscopole; • în 1814 Naum Şaguna, tatăl lui Andrei, din cauza sărăciei, trece la catolicism; • în 1816, Anastasie începe şcoala de la Miskolţ; • în 1826 termină gimnaziul catolic la călugarii din Pesta. Sub influenţa mamei sale, la 29 decembrie 1826 trece la Ortodoxie printr-o declaraţie scrisă în limba latină, într-o vreme când era dificil a răzbi într-o societate catolică în calitate de ortodox.

  5. Urmează filosofia şi dreptul la Pesta. Primeşte ajutor de la unchiul mamei sale, Atanasie Grabovschi, un negustor macedoromân, în casa căruia se întâlneau fruntaşii români: Samuil Micu

  6. sau Petru Maior

  7. În 1829, pleacă la Vârşeţ şi se înscrie la teologie. În 1833, intră în monahism şi primeşte numele Andrei, este apoi hirotonit ierodiacon, numit profesor la Seminarul din Carloviţ si ulterior hiroronit ieromonah. În 1846 este numit episcop vicar al Episcopiei de la Sibiu (căci Mitropolie nu mai exista în Ardeal din 1701, de când fusese înfiinţată Biserica greco-catolică).

  8. În anul 1847 este ales ierarh al Episcopiei de la Sibiu şi ulterior recunoscut de Curtea de la Viena. • Timp de 25 de ani a fost mereu prezent în:

  9. Acţiunile bisericeşti; • Acţiunile culturale; • Acţiunile social-patriotice, dar şi în • Activităţile economice

  10. ACTIVITATEA BISERICEASCĂ • Primul sinod convocat în eparhia sa, la Sibiu, în 1850, cerea Curţii de la Viena printr-un memoriu, restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei, dar şi ieşirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania de sub jurisdicţia Mitropoliei sârbeşti din Carloviţ.

  11. Un al doilea sinod din 1860 a întocmit noi memorii. În 1864 a avut loc un al treilea sinod la Sibiu care a aprobat un regulament de organizare a eparhiei şi a fost recunoscută oficial (de către sârbi şi Curtea de la Viena) reînfiinţarea vechii Mitropolii Ortodoxe Române a Transilvaniei, Andrei Şaguna devenind arhiepiscop şi mitropolit.

  12. În 1868 a fost aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Principiile sale: - Autonomia (Biserica era ferită de amestecul statului); - Sinodalitatea (hotărârile Bisericii: administrative, culturale şi economice se luau prin colaborarea a 1/3 clerici şi 2/3 mireni)

  13. Această lege a stat la baza noului statut al întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925, şi chiar la baza celui actual. • Şaguna a dat Bisericii o organizare democratică, fiind considerat cel mai mare legiuitor şi organizator bisericesc în Biserica Ortodoxă Română.

  14. ACTIVITATEA CULTURALĂ • S-au tipărit la îndemnul mitropolitului manuale didactice (peste 25): - Abecedar românesc; - Gramatica română; - Gramatica germană; - Dicţionar român-german şi german-român; - Carte de citire;

  15. - Elemente de geografie; - Elemente de istorie; - Elemente de istoria naturii şi fizică; - Aritmetica; - Primul Manual de stenografie în limba română; În 1852, Mitropolitul Şaguna obliga fiecare parohie să ridice câte un edificiu şcolar.

  16. A înfiinţat un gimanziu la Braşov (1850) şi un gimnaziu inferior la Brad

  17. Elevii lipsiţi de mijloace au primit burse fie din veniturile proprii, fie din fundaţiile întemeiate special cu acest scop. Este cazul Fundaţiei Emanuil Gojdu, un macedoromân din Budapesta, fundaţie administrată de Biserica Ortodoxă din Transilvania.

  18. Grija pentru cursurile de teologie şi pedagogie l-a determinat să înfiinţeze un Institut Teologico-Pedagogic la Sibiu, în 1850. • Absolvenţii de teologie erau înainte de hirotonie învăţători. • A organizat o colectă, şi a găsit o clădire corespunzătoare pentru Institut.

  19. A format cadre didactice corespunzătoare, trimiţând anual pe cel mai bun absolvent la universităţi apusene. Aceştia au fost adevăraţi pionieri ai învăţământului românesc. • La rândul lor aceştia au scris numeroase manuale pentru învăţământul teologic.

  20. A cerut ca încă din 1850 preoţii să facă ore de catehizare; a urmărit îmbunătăţirea stării materiale a preoţimii, însă era şi foarte exigent în privinţa disciplinei clerului, mergând până la caterisirea celor nevrednici.

  21. A tipărit Biblia cu ilustraţii (1856-1858), prima Biblie de acest gen de la noi, iar în 1867 Noul Testament.

  22. Din anul 1853 s-a înfiinţat ziarul Telegraful Român, ( gazetă politică, industrială, comercială şi literară) care a apărut neîntrerupt până în zilele noastre.

  23. A reeditat în sprijinul preoţilor aproape toate cărţile de cult: • Cele 12 Mineie; • Liturghierul; • Molitfelnicul; • Psaltirea; • Ceaslovul; • Evangheliarul; • Octoihul; • Triodul; • Penticostarul Toate acestea, inclusiv Telegraful Român, au apărut la tipografia fondată la Sibiu din banii săi, în 1850.

  24. “Această tipografie, care până la moartea mea o am grijit şi o am administrat, numai Dumnezeu ştie cu câte greutăţi o am apărat şi susţinut faţă de duşmanii Bisericii şi ai naţiunii noastre române. Că ce era să fac în împrejurările acestea? Să şed la râul Babilonului şi să plâng? Nu! Ci să mă socotesc despre modul cum s-ar putea lăţi în preoţime şi poporul nostru cunoştinţele sistematice şi temeinice despre Biserică şi despre alte lucruri bisericeşti.”

  25. A înfiinţat “Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român” (ASTRA), alături de Timotei Cipariuşi

  26. George Bariţiu

  27. ACTIVITATEA SOCIAL-PATRIOTICĂ A condus împreună cu episcopul unit Ioan Lemeni, Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 1848

  28. A prezentat împăratului de la Viena, împreună cu deputaţii români din Transilvania, Banat şi Bucovina un memoriu prin care cereau unirea tuturor românilor din statele austriece într-o singură naţiune. • A fost proclamat membru de onoare al Academiei Române, în 1871

  29. ACTIVITATEA ECONOMICĂ • Deşi la începutul păstoririi sale eparhia era săracă, a creat un fond pentru zidirea unei catedrale în Sibiu - Catedrala Mitropolitană, precum şi numeroase biserici parohiale.

  30. Numai iubirea de neam l-a făcut să refuze demnitatea de patriarh sârb sau de mitropolit unit ce i-au fost oferite. • El îi îndemna pe credincioşi printr-o pastorală:”să trăiască în dragoste frăţească, atât între noi, cât şi către celelalte naţii cu noi locuitoare,... ca să ne putem bucura de bine, să fim fraţi unul cu altul”

  31. A murit în 1873 şi a fost înmormântat la Răşinari – Sibiu ca un simplu călugăr iar averea a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului “spre scopuri bisericeşti, şcolare şi filantropice.”

  32. “Cea mai mare parte a vieţii mele pururea în osteneală mi-a fost şi îmi va fi. Dar şi cea mai mare bucurie mi-a fost şi îmi va fi şi în viitor a învinge toate piedicile. Cred cu tărie că, fiind umbrit de puternicul scut al lui Dumnezeu, voi putea îndeplini scopul vieţii mele întregi, ca pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept şi cu voia să-i trag către tot ce este adevărat, sfânt şi bun.“