RELAŢII DINTRE SPECII

1. RELAŢII DINTRE SPECII Auxiliar didactic propus de : Profesor drd. Valentina Stupineanu Şcoala nr. 12 Tulcea

2. RELAŢII PROBIOTICE • Constau în stimularea activităţii unei specii prin activitatea altei specii. • Clasificare • Relaţii probiotice unilaterale – o singură specie acţionează ca stimulator, cealaltă rămâne neutră sau acţionează antibiotic. • Relaţii probiotice bilaterale – ambele specii se stimulează reciproc.

3. TIPURI DE RELAŢII PROBIOTICE UNILATERALE COMENSALISMUL Este o formă de convieţuire cvasipermanentă între două organisme din specii diferite, dintre care unul este stimulat prin activitatea celuilalt, fără ca acesta să aibă avantaje sau pierderi. Partenerul stimulat consumă resturile alimentare ale celuilalt. Ex. Relaţia dintre o pasăre oaspete de vară în pădurile de răşinoase, forfecuţa şi veveriţă

4. Ex. Comensalism unilateral : Relaţia dintre o pasăre oaspete de vară în pădurile de răşinoase, forfecuţa şi veveriţă Pasărea forfecuţă taie conurile de brad şi pin, cu care se hrăneşte. Unele conuri cad pe sol, de unde le culege veveriţa.

5. Comensalism original ! Pasărea Pluvianus aegypticus se aşează pe capul crocodilului de Nil, pătrunzând chiar în gura acestuia şi ciugulind resturile de mâncare dintre dinţii acestuia.

6. FOREZIA Tip de relaţie probiotică unilaterală în care un organism dintr-o specie utilizează un organism din altă specie ca mijloc de transport la mari depărtări. Forezie este şi asocierea unor microorganisme şi plante cu păsările. Exemple. Sporii de ciuperci, bacteriile, protozoarele, seminţele de plante superioare se prind de picioarele şi penajul păsărilor. În acest fel anumite specii îşi lărgesc arealul de răspândire.

7. Peştele Remora remora Placa adezivă Peştele Remora remora are o placă adezivă pe suprafaţa capului, cu care se prinde de corpul rechinilor şi caşaloţilor.

8. Simbioza Formă de convieţuire permanentă, bilaterală dintre două organisme din specii diferite, în avantajul ambelor. Ex. Lichenii Lichenii sunt rezultatul simbiozei dintre anumite specii de ciuperci şi alge. Ciuperca furnizează algei apa şi sărurile minerale; alga furnizează ciupercii oxigenul şi substanţele organice, produse prin fotosinteză.

9. RELAŢII ANTIBIOTICE Constau în inhibarea activităţii unei specii prin activitatea altei specii. Clasificare : 1.Relaţii antibiotice unilaterale – o singură specie acţionează inhibitor, cealaltă fiind neutră sau probiotică; 2. Relaţii antibiotice bilaterale – în acest tip sunt cuprinse concurenţa şi parazitismul.

10. CONCURENŢA Relaţie interspecifică antagonistă în care două specii ,,luptă’’ pentru aceleaşi resurse din mediu. • Rezultatul concurenţei este determinat de mai mulţi factori : • reacţia speciilor faţă de condiţiile de mediu; • rolul selecţiei naturale în favorizarea speciilor cu o capacitate mai ridicată de concurenţă; • în cazul plantelor şi microorganismelor, producţia de metaboliţi secundari eliminaţi în sol, apă sau aer,avantajează concurenţa.

11. Guguştiucul Stăncuţa CONCURENŢA Stăncuţa şi guguştiucul, păsări ataşate aşezărilor omeneşti, concurează între ele pentru deşeurile alimentare din gospodării.

12. CONCURENŢA Reacţia speciilor faţă de condiţiile de mediu Gândacul Tribolium confusum Gândacul Tribolim castaneum Cele două specii de gândaci de făină sunt concurente între ele, manifestând o sensibilitate diferită faţă de variaţiile de temperatură şi umiditate.În funcţie de aceşti factori, supravieţuieşte când o specie, când alta.

13. CONCURENŢA Iepurele de câmp Iepurele de vizuină Ambele specii luptă pentru ocuparea de adăposturi- gropi, mărăciniş.Iepurele de câmp poate ataca iepurele de vizuină, izgonindu-l prin lovituri cu ghearele.

14. RELAŢII ANTIBIOTICE UNILATERALE Sunt relaţii interspecifice de tip pradă-prădător, în care o populaţie dintr-o specie, numită pradă, este vânată, capturată şi consumată de o populaţie din altă specie, numită prădător. Caracterul antibiotic este unilateral, deoarece prada nu este capabilă de acţiuni care ar putea inhiba vitalitatea prădătorului. Sistemele prada-prădător sunt răspândite în natură, având o durată îndelungată, în care se staileşte un echilibru numeric.

15. Sistemul şoarece de câmp - vulpe Sistemul crap - şalău Sistemul muscă - păianjen

16. Sistemul pelican - ştiucă