esuturile conjunctive n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE PowerPoint Presentation
Download Presentation
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 69

ŢESUTURILE CONJUNCTIVE - PowerPoint PPT Presentation


  • 795 Views
  • Uploaded on

ŢESUTURILE CONJUNCTIVE. Celulele conjunctive Fixate Tranzitorii Matricea extracelular ă Clasificarea ţesuturilor conjunctive Descrierea tipurilor de ţesuturi conjunctive. Substanţa fundamentală. Ocupă spaţiile dintre celule şi fibre. Asigură schimburile nutritive

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'ŢESUTURILE CONJUNCTIVE' - branden-shaw


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2

Celulele conjunctive

    • Fixate
    • Tranzitorii
  • Matricea extracelulară
  • Clasificarea ţesuturilor conjunctive
  • Descrierea tipurilor de ţesuturi conjunctive
substan a fundamental
Substanţa fundamentală
  • Ocupă spaţiile dintre celule şi fibre.
  • Asigură schimburile nutritive
  • Este o componentă amorfă
    • În preparatele colorate HE- greu vizibilă
  • În microscopie optică apare relativ omogenă
  • În microscopie electronică are aspect fin fibrilar şi granular.
  • Conţine proteoglicani, glicozaminoglicani şi glicoproteine structurale.
slide4

Glicozaminoglicanii( GAG) reprezintă lanţuri lungi de polizaharide.

  • Principalii glicozaminoglicani sunt:
    • Acid hialuronic( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină)
    • Condroitin 4 sulfat( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină 4 sulfat)
    • Condroitin 6 sulfat( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină 6 sulfat)
    • Dermatan sulfat( Acid iduronic + N- acetil glucozamină 4 sulfat)
    • Keratan sulfat( Galactoză sau galactoză 6 sulfat + N- acetil glucozamină 6 sulfat)
    • Heparan sulfat( Acid glucuronic sau acid L- iduronic 2 sulfat + N- sulfamil glucozamină sau N- acetil glucozamină)
    • Heparina( Acid glucuronic sau acid L- iduronic 2 sulfat + N- sulfamil glucozamină sau N- acetil glucozamină 6 sulfat)
slide5

Glicozaminoglicanii datorită grupărilor sulfat, se colorează cu coloranţi bazici, cum este hematoxilina.

  • Densitatea crescută şi grupările sulfat atrag apa fomând un gel hidratat
      • permite o difuzie rapidă a moleculelor solubile în apă
      • împiedică mişcarea moleculelor mari şi a bacteriilor
slide7

Sinteza proteoglicanilor începe la nivelul RER, prin sinteza componentei proteice.

  • Proteoglicanii conţin locusuri de legătură pentru mulţi factori de creştere, ceea ce determină inhibarea sau dimpotrivă creşterea deplasării macromoleculelor, microorganismelor sau a celulelor neoplazice.
slide8

Glicoproteinele structurale

    • Fibronectina
      • este produsă de fibroblaste şi câteva celule epiteliale
      • prezintă locusuri de legătură pentru celule, colagen şi glicozaminoglicani. Aceste legături mediază adeziunea celulară normală şi migrarea celulelor.
    • Condronectina este izolată în cartilaj.
    • Lamininaeste o glicoproteină, care participă la legarea celulelor epiteliale de membrana bazală.
slide9

Celulele interacţionează cu componentele matricei

extracelulare

  • receptori de suprafaţă
    • Integrine
    • Proteine transmembranare de legătură
    • integrine - componentele matricei extracelulare este facilitată de proteine intracelulare, cum ar fi paxilina, vinculina şi talina

Această interacţiune joacă un rol important în dispunerea celulelor şi a componentelor matricei extracelulare în cadrul ţesutului.

slide10

Lichidul tisular

În afara substanţei fundamentale, în ţesutul conjunctiv se găseşte o cantitate mică de lichid tisular, cu compoziţie similară plasmei sanguine.

Lichidul tisular conţine şi o cantitate redusă de proteine plasmatice, cu greutate moleculară mică.

În condiţii normale, cantitatea de lichid tisular este foarte redusă

fibrele esutului conjunctiv
Fibrele ţesutului conjunctiv
  • Fibrele colagene

Se numesc şi fibre albe. Sunt flexibile, nu se ramifică, nu se anastomozează, se grupează în fascicule care se întretaie, delimitând areole.

Se colorează în roz cu eozina, în roşu în coloraţia Van Gieson, în albastru în coloraţia tricrom Mallory şi în verde în coloraţia tricrom Masson.

  • Microscopia optică descrie fibrele formate din fibrile.
  • Se cunosc 21 tipuri de colagen, care diferă prin structura polipeptidelor, localizare şi funcţii
slide13

Colagen tip I

    • Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, dentină, cement, capsula organelor
    • Rol: Rezistenţă la tensiune
  • OSTEOGENEZA IMPERFECTĂ
  • SIMPTOMATOLOGIE:
    • FRACTURI REPETATE
    • DENTAŢIE ANORMALĂ
    • PIELE SUBTIRE
    • SCLERE ALBASTRE
    • SCĂDERE PROGRESIVĂ A AUZULUI
slide15

Colagen tip II

    • Localizare: Cartilaj hialin şi elastic, discuri intervertebrale
    • Rol: Rezistenţă la presiune intermitentă
  • DISPLAZIA KNIEST
  • SIMPTOMATOLOGIE:
    • ÎNĂLŢIME REDUSĂ
    • MOBILITATE ARTICULARĂ REDUSĂ
    • SCĂDEREA PROGRESIVĂ A VEDERII
    • ANOMALII ARTICULARE- RX
slide17

Colagen tip III

    • Localizare: Ţesutul conjunctiv al unor organe(uter, splină, ficat, plămân), în jurul fibrelor musculare netede, endonerv, peretele vaselor sanguine, tegumentul fătului.
    • Rol: Formează reţele de susţinere
  • EHLER- DANLOS TIP IV
  • SIMPTOMATOLOGIE:
    • HIPERMOBILITATE ÎN ARTICULAŢIILE DEGETELOR
    • TEGUMENTE PALIDE
    • RUPTURI ALE VASELOR MARI SAU ORGANELOR INTERNE
slide19

Colagen tip IV

    • Localizare: Lamina bazală a epiteliilor, glomerulul renal
    • Rol: Barieră cu rol de suport şi filtrare
  • SINDROMUL ALPORT
  • SIMPTOMATOLOGIE:
    • HEMATURIE
    • LEZIUNI OCULARE
    • SCADERE PROGRESIVA A AUZULUI
slide20

Colagen tip V

    • Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, cement, placentă
    • Rol: Suport; se asociază cu colagenul tip I.
  • Colagen tip VI
    • Localizare: Formează matricea cartilajului, situată în imediata vecinătate a condrocitelor
    • Rol: Asigură aderarea condrocitelor la matrice
  • Colagen tip VII
    • Localizare:La nivelul fibrilelor de ancorare din tegument, ochi, uter şi esofag
    • Rol:Ancorarea laminei bazale de fibrele ţesutului conjunctiv
  • SINDROMUL KINDLER
  • SIMPTOMATOLOGIE:
    • LEZIUNI SEVERE ALE TEGUMENTULUI- TRAUMATISME MINORE
slide22

Colagen tip VIII

    • Este produs de celulele endoteliale
    • Rol: facilitează deplasarea celulelor endoteliale în timpul angiogenezei
  • Colagen tip IX
    • Se întâlneşte în cartilaj, alături de colagenul tip II
    • Rol stabilizator a reţelei de fibre colagene tip II
  • Colagen tip X
    • Produs de condrocite
    • Contribuie la mineralizarea osului
  • Colagen tip XI
    • Produs de condrocite
    • Rol de reglare a mărimii fibrelor colagen tip II
slide23
Colagenul tip III este descris ca fibre de reticulină de histologia clasică.
  • Se evidenţiază prin impregnare argentică( metodele Gomori şi Wilder), sau coloraţie cu acid periodic Schiff( PAS).
slide24

Colagenul tip III formează fibre subţiri, ramificate şi anastomozate, delimitând reţele de diferite mărimi:

    • Reţele de fibre colagene( de reticulină) se întâlnesc la periferia ţesuturilor conjunctive şi epiteliale, în jurul adipocitelor, în jurul vaselor sanguine mici şi a fibrelor musculare.
    • Fibrele de reticulină formează reţele de susţinere în organele hematopoetice şi limfopoetice( excepţie face numai timusul).
sinteza
Sinteza
  • În cazul organelor hemato şi limfopoetice, fibrele de reticulină sunt produse de celule reticulare. Citoplasma acestor celule înconjoară fibrele, pe care astfel le izolează de alte componente tisulare.
  • În celelalte localizări, fibrele de reticulină sunt produse de fibroblaste.
  • Exceptii se întâlnesc la nivelul endonervului, unde sunt secretate de celulele Schwann şi la nivelul tunicii medii a vaselor sanguine, unde sunt secretate de fibrele musculare.
slide26

Fibrele elasticese numesc şi fibre galbene

    • Sunt fibre subţiri, lungi, omogene, puternic refringente, drepte sau ondulate. Se ramifică şi se anastomozează formând reţele tridimensionale, cu ochiuri.
    • Fibrele elastice sunt sintetizate de fibroblaste, condroblaste şi fibre musculare netede.
    • În microscopie optică se evidenţiază prin coloraţii speciale:
      • Rezorcină- fuxină Weigert- fibrele elastice se colorează în violet;
      • Orceină- fibrele elastice se colorează în roşu- brun.
slide27
Microscopia electronică descrie pentru fibrele elastice două componente structurale:
    • zonă centrală care conţine elastina
    • zonă periferică, în care se găsesc microfibrile de fibrilină.
  • Elastina este o proteină ce conţine prolină şi glicină, puţină hidroxiprolină, iar hidroxilizina lipseşte.
  • Elastina formează fibre cu grosime variabilă sau structuri lamelare( în arterele elastice).
  • Fibrilina este o glicoproteină care formează microfibrile cu diametrul de 10- 12 nm. Elastina va fi depozitată pe suprafaţa acestor microfibrile.
  • Asocierea elastinei cu microfibrilele de fibrilină joacă rolul major în formarea fibrelor elastice. Absenţa fibrilinei în timpul elastogenezei, determină formarea lamelelor elastice, aşa cum se întâlnesc în pereţii vasculari.
  • Fibrele oxitalan sunt o varietate de fibre elastice.
clasificarea esuturilor conjunctive
CLASIFICAREA ŢESUTURILOR CONJUNCTIVE

1. Ţesuturi conjunctive de tranziţie( embrionare)

  • Ţesutul mezenchimatos
  • Ţesutul mucos
slide29

2. Ţesuturi conjunctive permanente

  • Ţesutul conjunctiv lax
  • Ţesutul conjunctiv dens

 neordonat

 derm

 capsula organelor

ordonat

 ţesut tendinos

 ţesut aponevrotic

 ţesut fibrolamelar

 ţesut elastic

slide30

3. Ţesuturi conjunctive specializate

  • Ţesutul reticular
  • Ţesutul adipos
  • Ţesutul cartilaginos

 hialin

 elastic

 fibros

  • Ţesutul osos

 spongios

 compact

  • Sângele
  • Ţesutul hematopoetic
  • Ţesutul limfatic
esutul mezenchimatos
Ţesutul mezenchimatos
  • Apare în viaţa embrionară şi dispare pe măsură ce componentele celulare se diferenţiază.
  • Prin maturarea ţesutului mezenchimatos se formează aproape toate ţesuturile conjunctive permanente.
slide32

Conţine celule de formă stelată, cu prelungiri, realizând o reţea tridimensională.

  • Spatiul dintre celule este ocupat de SF
  • Fibrele sunt reduse(colagenul tip III)
esutul conjunctiv lax
Ţesutulconjunctiv lax
  • Se întâlneşte în corionul şi adventiţia organelorcavitare, formează stroma unor organe, se dispune în jurul vaselor şi nervilor.
esutul conjunctiv lax1
Ţesutulconjunctiv lax
  • Ţesutul conjunctiv lax conţine celule conjunctive fixate şi mobile, fibre colagene, elastice şi de reticulină, substanţă fundamentală şi lichid tisular, vase şi nervi.
esutul conjunctiv dens neordonat
Ţesutul conjunctiv dens neordonat
  • Conţine fibre colagene groase, fibre elastice şi de reticulină.
  • Formează reţele, în care se dispun celule conjunctive, în special fibrocite şi histiocite.
  • Se găseşte în derm, capsulele organelor, periost şi pericondru.
esutul conjunctiv dens ordonat
Ţesutul conjunctiv dens ordonat
  • Ţesutul tendinos

Conţine:

    • Fibre colagene groase.
    • Fibrocite modificate numite tenocite( tendinocite)
tendonul ca organ
Tendonul ca organ

Asigură inserţia

muşchilorpe schelet.

Fibrele colagene se grupează în fascicule primare, înconjurate de ţesut conjunctiv numit endotenoniu.

Mai multe fascicule primare se grupează formând fascicule secundare, învelite de ţesut conjunctiv numit peritenoniu.

Tot tendonul este învelit de ţesut conjunctiv numit epitenoniu.

esutul elastic
Ţesutul elastic

Conţine:

  • Fibre elastice, solidarizate prin ţesut conjunctiv. Fiecare fibră este înconjurată de o reţea de fibre de reticulină.
  • Celule de tipul fibroblastelor.

Formează ligamentele galbene, intervertebrale şi media aortei.

esuturi conjunctive specializate
Ţesuturi conjunctive specializate

Ţesutul reticular

  • Este un ţesut conjunctiv permanent, care formează stroma organelor hemato şi limfopoetice( excepţie face timusul).
  • Reţelele realizate de fibre şi celule au ochiuri largi, în pereţii capilarelor sinusoide şi ochiuri mici, când susţin elemente ale parenchimului.
recapitulare
RECAPITULARE
  • Ţesuturi epiteliale
    • De acoperire
    • Glandulare
  • Ţesuturi conjunctive
    • De tranziţie
    • Permanente
      • Ţesut conjunctiv lax
      • Ţesut conjunctiv dens
    • Specializate