Download
1 / 15
E N D
https://www.youtube.com/watch?v=nOgEcBifWq0 • https://www.youtube.com/watch?v=_MHxowFytbU https://www.youtube.com/watch?v=_MHxowFytbU
Banca • „Banca este instituţia financiară ce-şi axează activitatea pe atragerea depozitelor şi acordarea creditelor, acceptarea de depuneri de la populaţie, firme sau alte bănci, operaţiuni valutare pentru persoane fizice şi juridice, plasamentul fondurilor, finanţarea schimburilor comerciale”. • “Banca este o instituţie financiară care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace integral sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc".
PROVENIENŢA TERMENULUI “BĂNCĂ” • Cuvântul „bancă” provine de la cuvântul italian „banko” – masă de schimb a monedei, iar persoanele care efectuau schimbul se numeau „bancheri”, “banker” (eng.). • Schimbul şi împrumutul de monedă era ocupaţia zarafilor şi cămătarilor instalaţi direct în stradă. Cuvântul vechi englez „bank” înseamnă scaun. Revoltele clienţilor, în caz de înşelăciune, ajungeau până la distrugerea scaunului. Fraza „scaun stricat” în limba engleză se pronunţă „bank rotten”. Aceasta şi este originea cuvântului ”bankrupt”, “bankruptcy”, adică faliment.
ORIGINEA BĂNCILOR Originea băncii se regăseşte în activităţile monetare şi de împrumut antice Bănca a evoluat de la prototipii săi antici (temple, zarafi şi cămătari) la forma sa medievală şi apoi la instituţia financiară modernă
REPERE ISTORICE: EMBRIONUL INSTUTIȚIONAL • În cunoscutul Cod al lui Hammurabi, adoptat în jurul a. 1760 î. Hr. de către suveranul regatului babilonean se regăsesc reglementări referitor la împrumuturi, depuneri, dobânzi, restituirea datoriilor etc. • Templele erau nu numai centre spirituale, dar şi loc sigur de păstrare a tezaurelor, iar confienţa în autoritatea duhovnicească favoriza intermedierea monetară. Preoţii, de rând cu obţinerea recunoştinţei, realizau şi un anumit profit. • Treptat funcţiile de intermediere financiară au început să se separe într-o unitate specializată. În sec. al VIII-lea î. Hr. instituţia financiară din Babilon primea depuneri băneşti, acorda împrumuturi şi emitea înscrisuri numite „gudu”. • În Grecia Antică în sec. al VI-lea î.d.Cr. – “trapeţiile”. • În Roma Antică – “tabernae”, “mensae” https://www.bcr.ro/ro/presa/despre-banking/egiptul-antic-a-dat-prima-banca-centrala-din-istorie
NECESITATEA BĂNCILOR Dezvoltarea băncilor a fost condiționată de: • expansiunea economică manifestată prin dezvoltarea producţiei şi intensificarea comerţului; • existenţa comerţului cu banii practicat de zarafi şi cămătari; • dezvoltarea activităţilor cu caracter monetar şi de credit; • dezvoltarea activităţilor cu caracter monetar şi de credit; • evoluţia şi dezvoltarea mijloacelor de plată (moneda metalică este înlocuită treptat cu banii de hârtie, la care se alătură moneda de cont); • acumularea de capitaluri băneşti considerabile; • internaţionalizarea schimburilor etc.
PRIMELE BĂNCI MEDIEVALE • Banco di Venezia înfiinţată în 1171 de Dogele Michele al XI-lea. • Banca de Barcelona constituită în 1341 • Banca di San Grigorio din Genova fondată în 1470 • Banco di Rialto din Veneţia întemeiată în 1584. • Banca din Milano înființată în 1593 https://www.bcr.ro/ro/presa/despre-banking/activitatea-bancara-in-evul-mediu-si-renastere
PRIMELE BĂNCI MODERNE Banca din Amsterdam - a. 1609 Banca din Hamburg - a. 1619 Banca din Rotterdam - a. 1635 Banca din Londra - a. 1694 Banca din Paris - a. 1716
PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI BANCARE în sec. XVII-XVIII • emisiunea banilor; • acceptarea depozitelor şi păstrarea lor; • efectuarea decontărilor prin virament; • acordarea creditelor bancare din contul mijloacelor atrase; • eliberarea certificatelor de depozit cu termen fixat; • emiterea carnetelor de cecuri; • emiterea biletelor de bancă etc.
EVOLUŢIILE DIN DOMENIUL BANCAR în sec. XIX-XX • constituirea sistemelor bancare naţionale reglementate de autoritatea publică; • constituirea băncilor private în formă de societăţi pe acţiuni; • apariţia instituţiilor financiare specializate; • constituirea sistemului bancar internaţional (Banca Reglementărilor Internaţionale, BM, BERD, Banca Africană de Dezvoltare, Banca Asiatică de Dezvoltare etc).
FUNCȚIILE BĂNCII • De depozitare – băncile atrag depozite de la persoane fizice, juridice cu obligaţia de a le rambursa în anumite condiţii prestabilite şi cu plata unei dobânzi. • De investire – băncile plasează mijloace proprii şi atrase atât pe piaţa monetară, cât şi pe piaţa de capital cu scopul de a obţine profit pe propriul cont şi risc. • Comercială – băncile acordă diferite servicii sau execută anumite operaţiuni în favoarea clienţilor săi, având ca recomp
CLASIFICAREA BĂNCILORPOTRIVIT FORMEI DE PROPRIETATE • bănci de stat – caz în care capitalul băncilor comerciale aparţine statului. • bănci acţionare –capitalul propriu se formează în urma realizării acţiunilor emise. Băncile comerciale pe acţiuni se împart în: • BCA de tip închis; • BCA de tip deschis. • bănci cooperative – capitalul lor se formează din contul participaţiilor fondatorilor; • bănci municipale – se formează în baza proprietăţii municipale. Scopul principal a acestor bănci este deservirea oraşului cu servicii bancare; • bănci mixte – capitalul băncii aparţine investitorilor străini sau filialelor băncilor din alte ţări.
CLASIFICAREA BĂNCILOR ÎN FUNCŢIE DE GAMA OPERAŢIUNILOR EFECTUATE • bănci universale – efectuează diverse operaţiuni bancare, deservind clienţi din diferite ramuri ale economiei naţionale; • bănci specializate – se specializează în anumite operaţiuni în dependenţă de domeniul şi ramura în care activează.
CLASIFICAREA BĂNCILOR POTRIVIT APARTENENŢEI NAŢIONALE • Bănci autohtone – capitalul aparţine persoanelor fizice şi juridice din statul unde acestea funcţionează; • Bănci străine – sunt constituite prin aportul de capital străin, care funcţionează pe teritoriul altor ţări de origine; • Bănci mixte – sunt constituite prin aportul de capital a doi sau mai mulţi parteneri din ţări diferite şi se supun legislaţiei din ţara unde îşi au sediul.
