ZILELE FEROVIARE Summitul Feroviar pentru Invesții SEMN , 8-9 octombrie 2013

1. ZILELE FEROVIARESummitul Feroviar pentru Invesții SEMN, 8-9 octombrie 2013 Construirea de linii de mare viteză - impactul asupra economiei regionale şi dezvoltării urbane Linia de cale ferată de mare vitezăBudapesta -Bucureşti - Constanţa Jean NICOLAOS, Director Strategie și Relații Internaționale, CFR SA

2. Poli de creștere economicăîn România • În România există doar cinci județe bine dezvoltate din punct de vedere socio-economic, preponderent în partea de centru-vest a țării: Ilfov, Brașov, Cluj, Sibiu și Timis. Ierarhizarea s-a făcut pe baza Indicelui de Dezvoltare Socială Locală (IDSL), care ia în calcul șapte indicatori diferiți: nivelul de educație, vârsta medie, speranța de viață, numărul de autoturisme la mia de locuitori, suprafața medie a locuintei, consumul de gaze pe locuitor, categoria de mărime a localității. Web site Business 24, 21 mai 2013

3. Regiuni și descentralizareîn România • Guvernul României vrea să demareze procesul de regionalizare a României în acest an, folosind ca argument beneficiile pe care le va aduce acesta, și anume absorbția fondurilor europene, descentralizarea și reducerea birocratiei. • Proiectul de regionalizare, în limita în care a fost conturat până la această oră, se inspiră din structura instituțională franceză. Fiecare regiune e condusă de un Consiliu Regional, ai cărui membri sunt aleși prin vot. • Astfel, regiunile vor deține fonduri în scopul dezvoltării echilibrate a regiunilor. Guvernul va gestiona doar proiecte naționale, toate celelalte fiind transferate către regiuni (inclusiv fondurile din cadrul POS-urilor: mediu, resurse umane, administrație, transporturi etc.). Web site Business 24, 10 mai 2013

4. Regiuni și descentralizareîn România Nevoia de descentralizare, inclusiv în domeniile transport urban și investiții, a dus la definirea unor planuri de mobilitate urbană durabilă pentru opt centre urbane: zona metropolitană București – Ilfov și șapte mari orașe – Constanța, Craiova, Ploiești, Iași, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara. Desemnarea celor șapte orașe ca poli de creștere a fost confirmată de HG nr. 1149/18 din septembrie 2008 pentru a se stabili astfel locațiile în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitarăși natională, precum și cadrul unei politici de dezvoltare națională policentrică. Web site Business 24, 10 mai 2013

5. Asocierea prin clustere,soluția pentru brandul noilor regiuni • Dacă apar noi regiuni administrative, trebuie să apară și noi structuri economice. • Asocierea unor companii din acelasi segment economic cu universități, administrații publice sau bănci sub aceleași principii și obiective va ajuta la promovarea noilor regiuni administrativ-teritoriale. • Clusterul este un grup de firme, actori economici din domenii apropiate și instituții localizate într-o proximitate geografică. Web site Business 24 18 mai 2013

6. Regiuni și descentralizareîn România În HG 1149/2008 se desemnează de asemenea municipiile Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galați, Deva, Oradea, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș ca poli de dezvoltare urbanã, în care se realizeazã cu prioritate investiții din axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere” a Programului operațional regional 2007-2013, astfel cum este definită prin Decizia Comisiei Europene nr. 3470 din 12 iulie 2007 și din programele cu finanțare națională, în conformitate cu legislația în vigoare. Astfel, localitățile menționate,împreună cu zona metropolitană (municipiul București și judetul Ilfov) pot fi luate în considerare pentru a candida ca stații CF la viitoarea linie de mare viteză prevăzutăîn Regulamentul de dezvoltare a rețelei TEN-T pentru România.

7. Scurt istoric privind promovarea realizării unei linii feroviare de mare viteză (LMV) în România - 1 • Conform noii Cărţi Albe privind Transporturile - Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor, publicată de Comisia Europeană în luna martie 2011, deşi transporturile sunt esenţiale pentru dezvoltarea societăţii, este nevoie de numeroase eforturi pentru a finaliza piaţa internă a transporturilor, care prezintă încă blocaje considerabile. • Viziunea Comisiei din noua Carte Albă privind Transporturile identifică soluţii şi strategii pe termen mediu şi lung, pornind de la anii 2020-2030 şi având ca orizont de timp anul 2050. • Printre acestea se numără sisteme de transport multimodal, promovarea modului feroviar pentru transportul de marfă pe distanţe medii şi lungi, crearea unor coridoare dedicate transportului de marfă, triplarea liniilor de transport feroviar de mare viteză şi implementarea unei „reţele primare” TEN-T multimodale şi complet funcţionale la nivelul întregii UE până în anul 2030. 7

8. Scurt istoric privind promovarea realizăriiunei LMV în România - 2 • Legea nr. 203 din 16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, republicată în anul 2005, prevede că reţeaua feroviară de mare viteză va fi realizată după anul 2015, în funcţie de înţelegerile cu ţările vecine. În acest sens, Ministerul Transporturilor (şi Infrastructurii) a derulat, începând cu anul 2007, multiple iniţiative la nivel național șiinternaţional pentru demararea şi desfăşurarea discuţiilor legate de linia de mare viteză Budapesta - Bucureşti - Constanţa, ca o prelungire a axei de mare viteză Paris - Strasbourg – Stuttgart – Viena – Bratislava – Budapesta. • La data de 12 noiembrie 2007 Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare au adoptat la Sibiu, în Şedinţă Comună, două Declaraţii Comune ale Ministerului Transporturilor din România şi a Ministerului Economiei şi Transporturilor din Republica Ungară. Prima Declaraţie Comună priveşte realizare a unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta – Bucureşti - Constanţa, ca o prelungire a axei de mare viteză Paris - Strasbourg – Stuttgart – Viena – Bratislava – Budapesta. (Au existat în anii 2007 și 2008, analize la nivel strategic privind posibilitatea extinderii rutei menţionate mai sus către Bulgaria şi Grecia care şi-au manifestat interesul în cadrul întâlnirilor de lucru ale Programelor Operaţionale trans-frontaliere trans-regionale şi trans-naţionale. Ruta urma să fie aleasă după prezentarea variantelor de traseu stabilite de studiile de prefezabilitate şi după consultări tehnice la nivel de ministere). 8

9. Scurt istoric privind promovarearealizării unei LMV în România - 3 • Subiectul construirii unei linii de mare viteză în România s-a aflat și pe agenda reuniunilor internaţionale purtate de reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în cadrul revizuirii rețelei TEN-T. • În perioada septembrie 2010 – februarie 2011 au avut loc discuţii bilaterale între reprezentanţii Comisei Europene şi reprezentanţii fiecărui Stat Membru, privind configuraţia viitoarei Reţele Globale TEN-T (existentă şi planificată - conform Deciziei nr. 661/2010/UE). 9

10. Scurt istoric privind promovarearealizării unei LMV în România - 4 • Delegaţia română, în baza propunerilor şi argumentelor exprimate de „CFR”-SA, a propus extinderea reţelei actuale a TEN-T cu 7 secţiuni din reţeaua convenţională a infrastructurii feroviare din România şi o nouă de Linie de mare viteză pe ruta Frontiera HU-RO – Bucureşti – Constanţa, ca parte a ruteiinternaţionale Budapesta – Bucureşti – Constanţa. • În aprilie 2011, Comitetul privind dezvoltarea Reţelei Trans-europene de Transport a acceptat toate propunerile României.Comitetul a precizat că în viitorul previzibil vor fi finanţate studii de fezabilitate pentru proiectul de mare viteză. 10

11. Fundamentarea includerii secțiunii aferente infrastructurii feroviare de mare vitezăîn rețeaua TEN-T centrală Având în vedere : • noua politică a Comisiei Europene de promovare a transportului feroviar şi al obiectivelor stabilite în noua Carte Albă a Transporturilor – finalizarea, până în 2050, a unei reţele feroviare europene de mare viteză şi triplarea până în 2030 a lungimii reţelei feroviare de mare viteză existente; • prevederile Regulamentului Consiliului și Parlamentului European privind liniile directoare pentru dezvoltarea rețelei TEN-T privind criteriile de stabilirea a nodurilor/centrelor feroviare și secțiunilor de cale ferată în cadrul rețelei centrale (art. 44 și 47), • structura rețelei centrale în țările vecine, în mod special, rețeaua feroviară centrală din Ungaria, CFR SA a propus includerea secțiunii aferente infrastructurii feroviare de mare viteză pe ruta Frontiera HU-RO – Bucureşti – Constanţa în rețeaua TEN-T centrală, din următoarele considerente: 11

12. Fundamentarea includerii secțiunii aferente infrastructurii feroviare de mare vitezăîn rețeaua TEN-T centrală a) strategice și geo-strategice • asigură legătura dintrecapitalele a două țări vecine România și Ungaria; • poate asigura legătura cu un aeroport cu trafic de pasageri mare (de genul aeroportului internațional Henri Coandă); • poate asigura legătura cu un port maritim cu un potențial de dezvoltare, în viitor, a unui trafic de pasageri moderat (de genul portului Constanța care este în prezent supus unui proces de dezvoltare și modernizare); • poate crea, prin conexiunea cu rețeaua feroviară din Bulgaria, legătura între rețeaua feroviară convențională sau de mare viteză din centrul și nordul Europei și rețeaua de mare viteză din Turcia; • coridorul feroviar de marfă nr. VII se suprapune ca traseu principal cu Coridorul pan-european nr. IV feroviar de pe teritoriul României și, în consecință, viteza comercială/de exploatare pentru întreg Coridorul IV va fi mult mai mică decât viteza proiectată de 160 km/h; • prin includerea secțiunii aferente infrastructurii feroviare de mare viteză pe ruta Frontiera HU-RO – Bucureşti – Constanţa în rețeaua TEN-T centrală, ar crește gradul de prioritate pentru transportul feroviar pe teritoriul României și accesul nemijlocit la finanțarea continuă a execuției proiectului prin diverse instrumente financiare (PPP, POS-T, TEN-T, CEF ș.a.); 12

13. Fundamentarea includerii secțiunii aferente infrastructurii feroviare de mare vitezăîn rețeaua TEN-T centrală • b) tehnice: • infrastructura feroviară de mare viteză asigură o mobilitate crescută între orașe mari și/sau capitale ale țărilor vecine (în cazul României și Ungariei – legătura dintre Budapesta și București); • asigură standarde de siguranță sporită prin sisteme de management a traficului de nivel superior (ERTMS nivelul 2 și 3 sau comunicații prin satelit); • sistemul integrat de mare viteză, compus din infrastructură și material rulant de mare viteză, contribuie în mod nemijlocit la dezvoltarea unui sistem de transport cu emisii de carbon diminuate la nivelul Europei și în particular, în zona de Sud–Est a Europei; • stațiile de cale ferată aferente infrastructurii de mare viteză reprezintă, de obicei, o excelentă platformă intermodală de conexiune între diverse moduri de transport. 13

14. POSIBILE TRASEE PENTRU LMV ÎN ROMÂNIA Pe baza scenariilor de dezvoltare regională se pot crea trasee ale viitoarei linii feroviare de mare vitez, care să intersecteze principalii poli de creștere și principalii poli de dezvoltare urbană definiți în legislația în vigoare. Aceste trasee trebuie confirmate de studii de prefezabilitate sau fezabilitate și de studii de trafic, care vor identifica cererea pentru acest tip de transport. De asemenea, traseul și perioada de realizare pentru LMV trebuie corelate cu traseul și perioada de realizare a liniilor similare în Ungaria și în țările vecine, pentru a obține efectele cumulative ale traficului intern și internațional. 14

15. Linia de mare vitezăBudapesta – Bucureşti – Constanţa. Traseu virtual

16. Traseu LMV inclus în Proiectele domeniului feroviar dinStrategia Dunării - 2012 16

17. Scenarii/rutepentru o reţea de LMV în România.De confirmat în urma studiilor de (pre)fezabilitate -1

18. Scenarii/rutepentru o reţea de LMV în România.De confirmat în urma studiilor de (pre)fezabilitate - 2 Oradea Sibiu

19. Plan de măsuri pentru promovareaproiectului LMV în anul 2013 În acest an au fost finalizați termenii de referinţă ce vor sta la baza procedurii de achiziţie publică de atribuire a serviciului de consultanţă pentru realizarea studiului de prefezabilitate pentru analiza unor variante de traseu aleunei linii noi de cale ferată de mare viteză pe ruta Frontiera HU-RO – Bucureşti – Constanţa. De asemenea, s-a finalizat elaborarea în limba română a „Manualului de instrucțiuni pentru implementarea proiectelor deinfrastructură feroviară de mare viteză în România” pe baza „Manualului de instrucțiuni pentru implementarea sistemelor feroviare de mare viteză” elaborat la nivelul UIC; 19

20. Plan de măsuri pentru promovarea LMV în anul 2013 • Pentru promovarea în continuare a proiectului sunt necesare următoarele etape: • Pregătirea unui cereri de finanțare pentru finanțarea Studiului de prefezabilitate în conformitate cu Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management POS-T; • Elaborarea unui text pentru Acordul de asistență tehnică din partea UIC pentru studiile care se vor elabora aferente proiectului de infrastructură feroviară de mare viteză în România. • Organizarea unei ședințe de lucru cu partea ungară la nivel de ministere de specialitate pentru stabilirea și clarificarea unor aspecte tehnice: • stabilirea unor reglementări tehnice privind studiile tehnice pentru rețeaua feroviară de mare viteză Budapesta – Arad; • stabilirea cadrului juridic privind realizarea infrastructurii feroviare pe zona de frontieră dintre România și Ungaria; • promovarea în parteneriat cu Ungaria a liniei de mare viteză Budapesta – București în cadrul rețelei centrale TEN-T. Notă: Promovarea proiectului a fost suspendată până după finalizarea Master Planului General de Transport, proiect aflat in prezent în derulare în coordonarea Ministerului Transporturilor. 20

21. Vă mulțumesc pentru atenție !