2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 16

2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE Zonele umede ale Terrei PowerPoint PPT Presentation


  • 100 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE Zonele umede ale Terrei. LAGUNELE. Laguna Veneţiei. Laguna Vene ţ iei este golful îngrădit de la Marea Adriatică unde este situată Veneţia. Laguna veneţiană se întinde din Sile la nord până în Brenta la sud, având o suprafaţă de 550 km p .

Download Presentation

2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE Zonele umede ale Terrei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIAL A ZONELOR UMEDEZonele umede ale Terrei

LAGUNELE


Laguna vene iei

Laguna Veneiei

  • Laguna Veneiei este golful ngrdit de la Marea Adriatic unde este situat Veneia. Laguna veneian se ntinde din Sile la nord pn n Brenta la sud, avnd o suprafa de 550 kmp.

  • Cuprinde 8% uscat, inclusiv Veneia, precum i multe insule mici. Aproape 11% este permanent acoperit de ap iar ce 80% este rm de nmol i mlatini srate.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Laguna veneian este cea mai mare zon de habitat permanent umed care include mlatini, bli i zone joase de coast din Bazinul Mrii Mediterane.

  • In lagune, cantitatea de alge de mare este de peste 16 ori mai mare dect n oceanul deschis, reprezentnd zone propice cresctorilor de pete.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Laguna comunic cu Marea Adriatic prin trei guri de admisie: Lido, Malamocco i Chioggia.

  • In laguna veneian apar mari variaii de nivel ale apei, cea mai mare fiind fluxul primvratic, cunoscut ca acqua alta, care deseori inund o bun parte din Veneia.

  • Este cea mai important supravieuitoare din sistemul lagunelor-estuar.

  • In sec al VI-lea, laguna oferea securitate romanilor spulbernd invadatorii (n cea mai mare parte huni).

  • Mai trziu, a oferit condiii de protecie natural pentru dezvoltarea Republicii Veneiene i a imperiului su maritim.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Laguna s-a format acum ase-apte sute de ani, datorit procesului de naintare a apelor marine spre uscat, ca efect de miscare si coborare a scoartei terestre, imediat dup Epoca de Ghea. Sedimentele rurilor au compensat afundarea coastei, iar dunele de nisip de-a lungul coastei au nceput s nchid gura rului Pad.

  • Aspectul de astzi al lagunei se datoreaz interveniei umane.

  • In sec XV-XVI, proiectele hidraulice veneiene au prevenit transformarea lagunei ntr-o mlastin schimbnd sensul natural de evoluie al zonei). nc din sec al XIX-lea nivelul apei a crescut considerabil.

  • Iniial, multe din insulele lagunei erau mltinoase dar datorit programului de drenaj au fost amenajate pentru locuire (dei multe din ele sunt artificiale, insulele iniiale fiind de fapt niste dune).

  • Veneia este cea mai mare insul din lagun i are o suprafa de 5.17 kmp.


Probleme actuale de mediu

Probleme actuale de mediu

  • In ultimul secol, Veneia a intrat la ap 27,94 centimetri. Strzile oraului se ntind n laguna Mrii Adriatice. Din cauza mareelor, multe zone ale oraului sunt inundate.

  • Intregul ora a cutat colacul de salvare, imediat dup mareea din 1966. Aproximativ 5.000 de oameni au fost evacuai, iar opere de art n valoare de 6 miliarde de dolari, s-au distrus.

  • Proiectul de salvare a Venetiei, aprobat in 2003, poart numele de MOSE ( "Modulo Sperimentale Elettromeccanico ), aluzie la povestea lui Moise din Vechiul Testament.

  • Proiectul a inclus construirea a 78 de pori de-a lungul a trei intrri spre lagun.

  • Fiecare poart cntrete circa 250 - 300 de tone.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Amplasarea porilor va permite nchiderea lor atunci cnd o maree se apropie.

  • Capacitatea de aprare a porilor este de 60 de centimetri nlime a mareei,dar datorit nclzirii globale, nivelul mrii s-ar putea ridica cu 25,4 centimetri, iar MOSE va fi necesar de 35 de ori pe an, ncepnd din anul 2100, costurile de ntreinere fiind de cca.11,5 milioane de dolari pe an.

  • Civa oameni de tiin, politicieni i activiti sunt mpotriva MOSE. Protestele au reuit s amne proiectul cu un an, pn n 2013. Criticii susin sus i tare c acest plan va distruge mediul nconjurtor, iar guvernul este acuzat c nu a luat n vedere i alte alternative.

  • Cei 341 kmp din lagun reprezint cea mai mare zona umed din Marea Mediteran. Problema cea mai mare este c laguna s-ar putea transforma n iaz, iar ecosistemul ar fi deteriorat. Pn acum, laguna este un mediu propice pentru psrile care migreaz n timpul iernii.

  • Unele voci susin c aceste pori sunt o soluie temporar, ntruct n mod constant vor necesita reparaii. Dac porile cedeaz, UE sau UNESCO ar putea interveni pentru conservarea Veneiei.


Solu ii i m suri

Soluii i msuri

  • Serviciul Planificare de mediu al Comisiei de Coordonare ale Proiectelor din Regiunea Veneto are un rol important n demonstrarea corectitudinii planurilor, proiectelor i interveniilor, identificrii de soluii care s asigure compatibilitatea cu protecia biodiversitii, lund n considerare consecinele lor asupra mediului.

  • n prezent, n Veneto, exist 130 situri din reeaua Natura 2000 (67 arii de protecie special i 104 situri de importan comunitar), reprezentnd 22,5% din teritoriul total.

  • n proiectul BE-NATUR, Regiunea Veneto va coordona grupul de lucru pentru a elabora un plan de aciune pentru habitatele costiere transnaionale i va participa la grupul de lucru privind protecia Cormoranului pitic. Aciunile pilot vor fi puse n aplicare n urmtoarele situri: Penisola del Cavallino: biotopi litoranei, Laguna del Mort, Pinete di Eraclea, Lido di Venezia: biotopi litoranei.

  • Siturile selectate sunt toate situate lng Laguna Veneiei, care reprezint un mediu de tranziie unic n lume i este una dintre cele mai reprezentative zone umede.


Kara bogaz gol

Kara Bogaz Gol (sau Garabogazkl, nsemnnd Lacul gtului negru) este un golf al Mrii Caspice separat de aceasta n 1980 printr-un baraj, devenind astfel, pentru o perioad un lac srat.

Este cel mai srat bazin acvatic din lume (n 1980 salinitatea medie a apei era de 31o/oo n comparaie cu 26o/oo ct are Marea Moart).

Suprafaa golfului este de 18,4 mii km, iar adncimea sa maxim este de 10 m.

Salinitatea foarte ridicat se datoreaz ratei extrem de nalte de evaporare.

Fotografie aerian a MriiCaspice

Kara Bogaz Gol


Golful kara bogaz

Golful Kara Bogaz

  • n 1980, pentru a preveni scderea nivelului Mrii Caspice, care alimenta golful Kara Bogaz Gol, strmtoarea ce fcea legtura dintre cele dou bazine acvatice (lat de numai 200 m) a fost nchis de un baraj.

  • Aceast aciune a avut ca efect o reducere drastic a suprafeei Kara Bogaz Gol-ului dar i o cretere neateptat de mare a nivelului Mrii Caspice (cu 2 m din 1980 pn n 2005).

  • n 1984, pentru a contracara aceste efecte, conexiunea dintre Marea Caspic i Kara Bogaz Gol a fost parial restabilit. n 1992 autoritile turkmene au distrus completamente barajul.

  • Zilnic, din Marea Caspic se vars n Kara-Bogaz-Gol cca. 8 10km de ap (dup alte date - 25 de mii km) i circa 150 mii tone de sare.


Complexul lagunar razim sinoe

Complexul lagunar Razim Sinoe

  • Complexul lagunar Razim Sinoe, este situat n sudul Deltei Dunrii, ocup o suprafa de cca 1145 kmp, din care suprafaa lacurilor este de 863 kmp.

  • Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionar, iniial ocupat de apele maritime i care a fost segmentat ulterior prin formare de cordoane i grinduri.

  • La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit att prezena Dunrii cu depuneri de aluviuni, ct i deplasarea treptat spre est a traseului curenilor litorali, pe msura avansrii Deltei. Aceste procese au scos de sub aciunea direct a mrii, rmul vechiului golf Halmyris i au creat condiii favorabile formrii unor noi rmuri ce au nchis complexul Razim Sinoe. In ultimele decenii complexul a suferit transformri ample datorit aciunii umane. Lucrrile hidrotehnice realizate dup 1970, au separat complexul lagunar n dou uniti:

  • Unitatea Razim format din lacurile Razim, Golovia, Zmeica i Babadag cu cele dou lacuri componente: Tuc i Topraichioi;

  • Unitatea Sinoe format din lacurile Sinoe, Nuntai i Tuzla, care pstreaz legtura cu Marea Neagr printr-un stvilar.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Ansamblul are numeroase specii de peti i de psri care se hrnesc cu peti sau cu mici nevertebrate limicole.

  • Cele patru limane nord-dobrogene sunt incluse n rezervaia natural a Biosferei - Delta Dunrii (3446 km, dintre care 1145 km sunt rezervaie integral).

  • Zona face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din 1991, fiind clasificat ca rezervaie a biosferei la nivel naional n Romnia i ca parc naional n taxonomia internaional a IUCN.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Insula Popina, zon strict protejat n RBDD, domin partea de nord a Lacului Razim (jud. Tulcea), avnd o nlime de 47 m i o suprafa de 98 ha.

  • Pe rmul nordic al insulei, exist nite izvoare termale, nc nestudiate.

  • Insula, izolat de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice vegetaiei stepei dobrogene.

  • Constituie locul de cuibrire a unor psri i habitatul unor reptile i insecte, unele dintre ele destul de periculoase.


2 februarie ziua mondial a zonelor umede zonele umede ale terrei

  • Vegetaia insulei este abundent, fiind format din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufriuri i rogozuri), precum i din plante acvatice (n special nuferi).

  • Insula Popina reprezint un loc de popas important pentru psrile migratoare. Primvara, n aceast zon cu vegetaie srac i pitic, poposesc venind din alte zone mai calde psri de mlatin (codobaturi venite din Congo), precum i psri de pdure cum ar fi: privighetoarea rocat, presura cap negru, ciocrlia de Brgan, etc.

  • De asemenea, Insula Popina este un loc important de cuibrit pentru clifarul alb (Tadorna tadorna) i cel rou (Asarca feruginea).

  • n afar de psri, s-a mai consemnat prezena pe insul a unei faune de nevertebrate, care a fost insuficient studiat. Printre aceste nevertebrate menionm rariti cum ar fi pianjenul veninos vduva neagr (Lactrodectus tredecimguttatus) a crui prezen pe insul a fost semnalat n anul 1965 i miriapodul gigant Scolopendra cingulata.

  • De asemenea, Insula Popina este singurul loc din lume unde gsim cosaul endemic Isophya dobrogensis.


C lifarul ro u scolopendra cingulata cosa ul endemic

Clifarul rou Scolopendra cingulata Cosaul endemic

Privighetoarea rocat

Presura cu cap negru Clifarul alb


Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

  • www.tvl.ro/turism

  • www.be-natur.it

  • www.info-delta.ro/delta

  • www.animale-salbatice.ro

  • naturdata.com

  • wikipedia.org


  • Login