1 / 12

Scrisul -de la origine pana in prezent

Scrisul -de la origine pana in prezent. Elev:Raduta Carmen Clasa:a XI a F Profesor coordonator : dna Marin Amalia.

scott
Download Presentation

Scrisul -de la origine pana in prezent

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Scrisul-de la originepana in prezent Elev:Raduta Carmen Clasa:a XI a F Profesorcoordonator: dna Marin Amalia

  2. Pela 5500, vechiieuropeni din Europa central-rasariteana au dezvoltat un sistem de scriere , cu circa douamii de aniinainteaegiptenilorori a sumerienilor. Totusi ,spredeosebire de acestepopoare , scriereavechiloreuropeni nu serveaunorscopurieconomice, juridicesau administrative .Scrierea “vecheeuropeana” era o scriere sacra , aparuta in urmauneiindelungifolosiri a unorsemnegraficeincarcate de un simbolism particular; aparitiaacesteiscrieriestestranslegata de cultuldezvoltat al divinitatiifeminine.Acestesemnesunt, in senspuretimologic , hieroglifesausemnesacre.Celemaivechidescoperiri ale unorobiectepurtindsemne de scriere au fostfacute , cu maimult de un secol in urma, la Turdas, un sat apartinindfazeitimpuriiVinca din Transilvania. De abia un secolmaitarziu, in 1961, s-au descoperit la Tartaria( o asezare nu departe de Turdas,injudetul Alba ) treiplacute de lutars cu o scriere care a starnit un deosebitinteres .Cativaeruditi le-au comparat cu semnelesumerienecunoscuteori le-au banuit a fi derivate din acestea.Cronologiaoferita de datarile cu radiocarbon era ignorata. Astfel M.S.F. Hood considera ca placutele de la Tartariaarfifost “ o imitatieincomprehensibila a unorsemne de scriereapartinindunorpopulatiimaicivilizate”.Sute de alteobiectesacralepurtindinscriptii in rindurisaugrupate au ramasneobservateorinecunoscute.Multeobiecte cu inscriptii au fostgasiteintr-un context sratigraficbinedocumentat.Cronologia cu radiocarbon calibrata la date realearata ca aceastascriere a aparutcuranddupajumatateamileniului al 6-lea si a fostfolositatimp de un mileniusijumatate in epocacuprului ( sauchalcolitica) din Europa central-rasariteanaintre 5500 si 4000 i.e.n.. Este acum cert ca “scriereavecheeuropeana” estemultmaivechedecitceasumeriana. Ca atare , comparatiilecronologice cu Sumerul nu suntcelemaifericite

  3. Acestsistem de scriere nu a fostnicidecum un procesefemer , limitat la o singuralocalitate, ci un fenomenlargraspandit.Ipotezaimportariiacesteiscrierisau a unortablite din Mesopotamia trebuieinlaturata cu desavirsire , caci ea estecontrazisaatat de evidentadatelorcronologice, cat si de naturaacestuisistem de scrire care a aparutprintr-o folosireindelungata a simbolurilorgrafice.Originile sale trebuiecautate in perfectionareacultuluidivinitatii feminine din religia “vecheeuropeana”, prinspecializarea (orirestrangerea) sensuluisimbolurilor.Inscriptiileaparpentru prima oarapeobiecte de cult, nu petablite, si au avut un scop hieratic, nefiinddelocnotareaunortranzactiicomercialeori administrative , ca in Mesopotamia.Scrierea “vecheeuropeana “ a disparut in mod virtual odata cu dezintegrareaculturilorKaranovo, Vincasi a altora in jur de 4000 i.e.n. sidupaaceea , ca urmare a infiltrariipastorilornomazi din stepelesudice ale Rusiei, presupusi a fivorbitoriiidiomurilor proto-indo-europene.Acestsistem de scriere a supravietuittotusi in zonaegeeana, undeVecheaCivilizatieEuropeana a persistattimp de altedouamilenii in comparatie cu zonadunareana a Europei. Ca atare, nu poatefisurprinzatorsaobservamsimilitudiniintresistemul de scriere “vechieuropean” siscrierileegeene din epocatimpurie a bronzului, minoicasicipriota. Analogiiledintresemnele “vechieuropene “ siacelea din silabarulclasiccipriotsintsocante, ducind la ideea ca scrierea “vecheeuropeana”, aparuta cu circa 4000 de aniinaintealinearului A cretanori a celuicipro-minoic a fost o scriereinrudita cu acesteasi, probabil, precursoarealor, inventata de vorbitori de idiomuri ne-indo-europene.

  4. CitevacuvintedespreistoriculdescopeririisemnelorExistentauneiscrieripreistorice in sud-estuleuropean a fostsemnalata prima oara in anul 1874, candZsofiaTorma a intreprinssapaturipedealul de la Turdas , langa Alba Iulia.Descoperirile, constand din obiecteceramice, figurine, fusaiolesialteobiecte, cu peste 300 de semneincizate, au fosttreptatdistribuitemuzeelor din Berlin, Mainz MunchensiCluj.Inanul 1910 ,MartonRosca a reluatsapaturile de la Turdas, reusindsaclarificetipologiaceramiciisisecventelestratigrafice. Contributiasaconsta in aranjareasipublicareamaterialuluirezultat in urmasapaturilorZsofieiTorma. Alte semne au fostobservatepeobiecteledescoperite de M. Vasic in anul 1908 , in situl de la Vinca , de lingaBelgrad. Dupaparereasa , semnele de pevaselesi de pefigurinele de la Vincaaveauvaloareaunorlitere, el gasindanalogii cu inscriptiile de pevaselegrecestiarhaice de la Lesbos. Cincizeci de animai tarziu , la o altaasezareimportanta a culturiiVinca , cea de la Banjica, de asemenealingaBelgrad, s-au efectuatsapaturi de catreTodorovicsi Cermanovic, gasindu-se sute de inscriptiipeceramica, peobiecte de cult sipe figurine. La nord de Vinca, in siturile din bazinulTisei , in sud-estulUngariei, s-au descoperitciteva vase si figurine remarcabile cu inscriptii. Chiarsimai la nord, in CehiasiSlovacia, s-au identificat vase cu inscriptii apartinand culturiiceramiciiliniare, contemporane cu fazatimpurieVinca.

  5. In anul 1950 ,Morfova a publicat o descoperire socanta, facuta la intrarea unei pesteri de linga satul Sitovo, in zona centrala a Muntilor Rodopi , in Bulgaria; este o inscriptie pe stinca, de 3,4 m lungime si cu caractere de 13-16 cm inaltime. Aceasta descoperire nu a starnit nici un interes timp de doua decenii, pana cand a fost mentionata de Todorovic in anul 1971. Ceramica de tip Karanovo, faza 6, demonstreazaca utilizarea scrierii era o practica raspandita in acele timpuri, atata timp cat asemenea inscriptii sunt frecvente in culturile Karanovo, Vinca si Tisa. Numeroase placute, peceti, recipiente de sacrificiu, vase antropomorfe si figurine- toate purtand inscriptii- din cultura Karanovo sunt deocamdata nepublicate. Unul dintre cele mai edificatoare exemple de obiecte purtind o inscriptie “veche europeana” a fost gasit in anul 1969 in timpul sapaturilor intreprinse la Gradesnica, langa Vraca, in nord-vestul Bulgariei. Este vorba de un castron aproape plat, cu scriere pe ambele parti. Fata este impartita de patru linii orizontale in patru registre, fiecare continand de la patru la opt semne. Pe spate este incizata o figura umana schematizata, alcatuita din v-uri sau triunghiuri inconjurate de semne liniare. In acest sit s-au mai gasit modele de temple si vase antropomorfe cu inscriptii. Actualmente se cunosc aproape o suta de asezari unde au fost descoperite obiecte cu inscriptii, materialul din fiecare asezare fiind reprezentat fie de obiecte izolate, fie de cantitati mari, ajungandu-se in unele cazuri la peste 300 de obiecte. Majoritatea acestor asezari este cuprinsa in grupurile culturale Vinca si Tisa din bazinele Moravei, Dunarii si Tisei, in teritoriile de azi din Serbia, estul Ungariei, nord-vestul Bulgariei si vestul Romaniei, precum si in cadrul culturii Karanovo(3-6, Boian- Gumelnita) din centrul Bulgariei si sudul Romaniei. Semne inscrise sau pictate, neobservate anterior, sunt acum identificate pe ceramica Dimini, Cucuteni, Petresti, Lengyel, Butmir, Bukk si a ceramicii liniare; ca atare , nu mai este corect sa se vorbeasca despre scrierea Vinca ori despre tablitele de la Tartaria ca fiind singurele exemple ale acestui fenomen. Este acum clar ca scrierea a fost o caracteristica generala a Vechii Civilizatii Europene din mileniile 6-5 i.e.n.>

  6. Dezvoltarea scrisului Scrierea cuneiformă pe tăblițe de lut Mesopotamia a fost unul dintre primele, dacă nu chiar primul loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a fost reprezentată de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau fiinte. La sfârșitul mileniului IV î.Hr, acest sistem a fost simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Bibliotecile și muzeele regale Una dintre cele mai mari colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele Asiriei. În jurul anului 650 î.Hr., el a luat hotărârea să în ființeze o bibliotecă la Ninive. Întrucât toate templele din Babilonia aveau biblioteci, el și-a trimis scribii să adune tablete de la aceștia. Dacă un templu refuza să cedeze o tabletă, trebuiau făcute copii. În scurt timp, biblioteca regală din Ninive a devenit cea mai mare din Asiria. Majoritatea informațiilor despre Mesopotamia antică provin din această bibliotecă. Regele babilonianNabucodonosor al II-lea a fondat un muzeu unde erau expuse statuete, tăblițe și alte obiecte importante. Acesta reprezintă un exemplu de literatură babiloniană. Literatura Literatura veche este foarte bogată, variată și interesantă, cuprizând: povestiri, legende, imnuri, fabule, învățături, proverbe și altele. Unele dintre aceste opere literare, prin conținutul și forma lor frumoasa, sunt socotite printre creațiile cele mai alese ale culturii omenirii, spre exemplu legenda lui Ghilgameș. O caracteristică importantă a întregii literaturi a Orientului antic este caracterul ei religios. Aproape toate scrierile sunt străbătute de credințe în zei, în viața viitoare, duhuri, vrăjitori. ("Istorie Universala Antica si Medievala" -Eliza Bichman, Lucia Georgian - 1995)

  7. Altedescoperirirecentefacute de cercetatori O echipa multinationala de arheologi a descoperit o inscriptie misterioasa, gravata pe o cupa de piatra, care dateaza din primul secol al Crestinatatii. Cupa de piatra a fost descoperita în apropierea unui sit arheologic al unui spatiu destinat unei bai ritualice, în apropierea Palatului Irod cel Mare si al Templului din Ierusalim, distrus în anul 70 î.Hr. de romani.Inscriptia are 10 rânduri, scrise în ebraica veche sau în aramaica, care reprezinta, se pare, un ritual de purificare. Literele sunt scrise cursiv, lizibile, dar textul este foarte dificil de descifrat. Arheologii nu inlatura posibilitatea ca  acest tip de cupă să îi fi servit lui Iisus Hristos pentru spălarea ritualică a mâinilor înaintea Cinei cea de Taină.

  8. Alteforme de pastrare a scrisului (Tetraevangheliarul de la Caldarusani, 1643. Legatura in catifea verde sI argint, pe coperti de lemn.)

  9. Fondul de manuscrise romanesti contine in primul rand texte ale literaturii romane vechi care au constituit adevaratul liant al poporului roman. Codicele Voronetean, Psaltirea Scheiana, Psaltirea Voroneteana, traduceri dupa originale slavone ale textelor Noului si Vechiului Testament, datand de la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, sunt cele mai vechi texte in limba romana. MANUSCRISE ROMANESTI In aceeasi categorie se inscriu legendele religioase apocrife, cum sunt acelea cuprinse in Codex Sturzanus, romane populare ca Alexandria sau Erotocritul de Vincenzo Cornaro, Ceasornicul Domnilor de Antonio Guevara, tradus de Nicolae Costin, sau manuscrisele de Cronici privind trecutul tarii. In ceea ce priveste literatura romana clasica, Biblioteca Academiei Romane este depozitara celor mai pretioase manuscrise apartinand lui Mihai Eminescu , Vasile Alecsandri, Ion Creanga, B. P. Hasdeu, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, Alexandru Odobescu etc. Remarcabil, de asemenea, este Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Stefan al Ungrovlahiei, cu text in slavona, romana si greaca, precum si Floarea Darurilor, intr-o traducere de la mijlocul veacului al XVI-lea.

  10. COLECTIA DE CORESPONDENTA SI AUTOGRAFE Mai nou constituita, colectia de corespondenta si autografe contine aproximativ 400.000 de piese, organizate pe fonduri, in ordine alfabetica si cronologica. Fondurile de corespondenta a personalitatilor culturii si stiintei romanesti sunt, in mod firesc, cele mai numeroase. Multa vreme controversata, valoarea de document a scrisorilor se afla astazi in prim plan. Cabinetul de Manuscrise - Carte Rara al Bibliotecii Academiei Romane detine corespondenta apartinand unor scriitori romani de prim rang, precum Nicolae Balcescu, C. A. Rosetti, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade sau Emil Cioran. (Document semnat de Constantin Brancoveanu, Domn al Valahiei, 1688-1714. Datat 1692, februarie 24, Bucuresti. Constantin Basarab Voievod intareste stapanirea lui Mateiu Ciorogarleanul vel Vistier preste satul Ciorogarla din Judetul Ilfov, ce se cheama Juguranii de Sus sI de Jos. Pergament, pecete timbrata cu subscrierea Domnului; BAR 3/CLXXXIV.) De o deosebita valoare este fondul de corespondenta a marelui savant Nicolae Iorga, cele aproape 70.00 de scrisori, primite si emise prezentand cele mai diverse aspecte ale vietii si activitatii sale.

  11. Printre scrisorile provenind de la scriitori sau oameni politici straini intalnim nume de rasunet: Voltaire, J. J. Rousseau, Chateubriand, Lamartine, Victor Hugo, Emile Zola, Fr. Mistral, Romain Rolland, John Galsworthy, Ch. Robert Conte de Nesselrode, Talleyrand, Napoleon al III-lea , Alexandru I, Tarul Rusiei, Abraham Lincoln. Scrisoareadresata de Napoleon al III-lea Contesei M. Walewska. Datata 1870, noiembrie 29. 2 f.; lb. franceza; text cu cernealaneagra.) (Carte de vizita adresata de Abraham Lincoln lui James C. Conkling. Datata 1862, Martie 29, Washington. Antet "Executive Mansion", 1 f., lb. engleza; text cu cerneala bruna.) Viziunea pastorilor - BAR CR-I-04248 Hore in laudem gloriosissime Virginis Marie secundum usum Romanum..., Paris, Germanus Hardouyn, 1532, Pergament. [95t file. 190 X 130 mm. Miniaturi in culori si aur. Legatura de epoca. Cartea a fost donata in anul 1931 de catre D.N. Ciotori, diplomat roman, membru de onoare al Academiei Romane. Un alt exemplar al acestei editii se gaseste la Biblioteca Institutului Frantei, sub cota D 63. (Schedel, Hartman - Registrum huius operis libri cronicarum cum figuris et ymaginibus ab inicio mundi: Nuremberge, 1493. 229 f.+ 1h. +1f. pl.) Scrisoare adresata de Victor Hugo lui Emmanuel des Essarts. Datata <1866, aprilie 20, Hautville House, Guernessey. 2 f.; lb. franceza, text cu cerneala bruna.)

  12. srafsit

More Related