Alimente de origine vegetal
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 8

Alimente de origine vegetală PowerPoint PPT Presentation


  • 75 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Alimente de origine vegetală. Produse alimentare proaspete : Fructele. Fructele . Importanţă alimentară. Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile biologice şi technologia de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi se numeşte pomicultură .

Download Presentation

Alimente de origine vegetală

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Alimente de origine vegetal

Alimente de origine vegetală

Produse alimentare proaspete :

Fructele


Fructele importan alimentar

Fructele .Importanţă alimentară.

  • Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile biologice şi technologia de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi se numeşte pomicultură .

  • Importanţa cultivării pomilor şi arbuştilor fructiferi rezultă, în primul rând, din valoarea alimentară şi terapeutică a fructelor.

  • Fructele conţin :hidraţi de carbon (zaharoză, glucoză, fructoză,etc.), proteine, substanţe tanante, vitamine, săruri minerale şi în cea mai mare proporţie de 80-85 % apă.

  • Vitaminele reprezintă una din principalele componente ale fructelor.În fructele ajunse la maturitate există cantităţi semnificative de vitamina C(acid ascorbic);cel mai mare conţinut îl au măceşele,coacăzele negre, fragii, căpşunii, ardeiul gras,apopi citricele(lămâile, portocalele ,etc.)În fructe se mai găsesc şi alte vitamine ( A, D, E, K, etc.)

  • Sărurile minerale acţionează pozitiv în procesul de fermentare din organism.Fierul şi cuprul ajută la formarea hemoglobinei, calciul are rol important în întărirea oaselor.Alte minerale importante sunt potasiul şi fosforul , care se găsesc cu precădere în fructele de pădure .

  • Având în vedere valoarea alimentaeră şi terapeutică a fructelor pentru organismul omenesc, medicina recomandă un consum zilnic de 300 g fructe şi un consum anual de 80-100kg.


Clasificarea fructelor

Clasificarea fructelor


M rul soiuri de m r

Mărul .Soiuri de măr.

  • Mărul (Malus) formează o specie care cuprinde subspecia (Maloideae) din familia (Rosaceae). Această specie cuprinde între 44 şi 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuşti. Variantele mărului cresc în zona temperată nordică din Europa, Asia şi America de Nord, din aceştia fiind un număr mare de hibrizi.

  • Cea mai răspândită formă a mărului este mărul cultivat (Malus domestica). Soiurile din Asia de est au fructe de mărimea unei cireşe, ca de exemplu mărul japonez (Malus floribunda) sau altele ca (Malus baccata) şi (Malus × zumi) care sunt cultivate numai ca plante ornamentale.

  • Soiuri : Idared, Ionathan Golden Delicios, Gremi, Ionagold, Florina, Red Delicios, Ardelean, Ciprian, Mutzu, Remus,etc.Fotografiile sunt prezentate în ordinea enumerării soiurilor.


Sisteme de cultur i tipuri de planta ii pomicole

Sisteme de cultură şi tipuri de plantaţii pomicole.

  • Sistemul clasic. Se caracteriuează prin pomi de talie mare şi mijlocie, plantaţi la distanţe mari, Numărul de pomi la hectar fiind de 150-350.Producţii economice se obţin abia după 6-8 ani.Costurile de producţie sunt ridicate,datorită gradului redus de mecanizare.Nu se mai înfiinţează,eventual în gospodăriile populaţiei.

  • Sistemul intensiv : Pomii ai talie mică, submijlocie.Coroanele pot fi globuloase,sau aplatizate(garduri fructifere).Numărul de pomi la hectar poate varia între: 400-1666 pomi.Gradul de mecanizare fiind ridicat, fructele se obţin la un cost de producţie scăzut.Producţiile medii la hectar sunt de 15-30 tone.

  • Sistemul superintensiv: Se foloseşte la măr, păr şi la piersic.Se plantează 1800-3333 pomi la hectar,pomii dau fructe din al doilea an de la plantare.Producţiile sunt de 35-45 tone la hectar,plantaţia fiind rentabilă 10-15 ani.Prezintă un grad ridicat de mecanizare ,Pomii având talie redusă se îngrijesc foarte uşor.


Lucr ri n livad

Lucrări în livadă


Tia i c

Ştiaţi că ?

  • GUTUI. In Romania mai exista doar cateva zeci de hectare cultivate cu gutui, desi acest pom ( Cydonia oblonga ) este usor adaptabil si rezistent la seceta.

  • PERE. Trei-patru pere pe zi asigura intreg necesarul de vitamina C al unui adult.

  • HORTICULTURA. In tarile membre ale Uniunii Europene, principalul soi de mere cultivat este Golden, intr-un procent de peste 55% (in Franta - 42%, in Italia - 76%). In Marea Britanie predomina soiul Cox’s Orange Pepping 60%. Alte soiuri cultivate in Uniunea Europeana: Ionagold, Idared, Ionathan, Elstar, Fuji, Gloster, Gala, Granny Smith, Florina etc.

  • ZMEURA. Din zmeura (Rubus idaeus), cunoscuta sub denumirea populara „rug de munte”, este extras xilitolul - un indulcitor artificial folosit in tratarea si prevenirea cariilor.

  • CAISA. Caisul a fost cunoscut in China inca de acum 5.000 de ani (a ajuns in Europa, pe malul Mediteranei, pe ruta India - Persia). Acest fruct este recomandat in anemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie.

  • PRUNE. In 2006, Romania era al doilea producator mondial de prune, insa cea mai mare cantitate era utilizata pentru producerea bauturilor alcoolice traditionale.

  • CAPSUNI. Capsuna este singurul fruct care are semintele pe exterior (in Belgia exista un Muzeu al Capsunii).

  • PERE. Verile racoroase aduc prejudicii productiei de pere, formand in pulpa fructelor asa-numitele “celule pietroase”, in jurul miezului cu samburi.


Re ete din fructe proaspete

Reţete din fructe proaspete

  • Timp de preparare: 20 min (complexitate redusa)IngredienteIngrediente (pentru 6 persoane): 4 borcane de iaurt, 1 mar, 1 banana coapta, 2 kiwi, 1 ciorchine mic de strugure alb, 1 ciorchine mic de strugure negru, 2 prune, 1 portocala, 1 lamaie, 50 g smantana groasa, 75 g zahar tos, 2 lingurite zahar pudra,2 plicuri de zahar vanilat, 1 baton de vanilie.

  • Mod de preparareSpalati lamaia si radeti-i coaja in bolul unui mixer, apoi taiati-o in doua, stoarceti-o si puneti zeama jumatate in bolul mixerului si jumatate in alt vas. Taiati portocala rondele, apoi fiecare felie in patru, avand grija ca sucul sa se scurga intr-un vas, dupa care turnati totul in bolul mixerului. Adaugati zaharul vanilat, jumatate din zaharul tos, zaharul pudra, smantana si iaurtul si mixati-le bine. Taiati celelalte fructe in jumatati, asezati-le intr-un castron, adaugati portocalele, restul de zahar tos si zeama de lamaie pusa deoparte. Fructele se servesc in cupe, peste care se toarna iaurtul batut.

  • Ingrediente

    2 mere, 1 portocala (grepfrut), 2 banane, ½ pahar frisca, ½ pahar vin alb, 2 linguri zahar tos, 2 linguri alune macinate, coaja rasa de portocale

    Mod de preparareFructele se curata de coaja, se taie bucatele si se pun in salatiera. Vinul indulcit cu zaharulse amesteca cu frisca, cu alunele si cu coaja rasa de portocale, apoi se toarna peste fructe. Se lasa sa stea o ora.


  • Login