1 / 46

ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR ACVATICE STUDIU DE CAZ: BAZINUL NEAJLOV

ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR ACVATICE STUDIU DE CAZ: BAZINUL NEAJLOV. Prof. Dr. Carmen POSTOLACHE. Criterii de selecţie a studiului de caz. Regiune dominată de practicile agricole Bazinul integrator se caracterizează prin emisii specifice mari

rock
Download Presentation

ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR ACVATICE STUDIU DE CAZ: BAZINUL NEAJLOV

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR ACVATICE STUDIU DE CAZ: BAZINUL NEAJLOV Prof. Dr. Carmen POSTOLACHE

  2. Criterii de selecţie a studiului de caz • Regiune dominată de practicile agricole • Bazinul integrator se caracterizează prin emisii specifice mari • Disponibilitate a datelor istorice de calitatea apei • Existenţa unor studii referitoare la circuitele biogeochimice ale nutrienţilor • Accesibilitatea zonei

  3. BAZINUL NEAJLOV Informatii generale: • Latitudine: 43056’00’’- 44049’00’’N • Longitudine: 25052’30’’- 26014’30’’E • Suprafata: 3720 km2 • Altitudine: 60-300 m • Densitate hidrografica: 0.3km/km2 • Debit mediu: 8.45 m3/s • Afluenti: Dambovnic, Cilnistea • Soluri: luvisoluri (61%), cernoziom (9.5%), cambisoluri (7.8%), vertisoluri (6.2%), fluvisoluri (4%)

  4. Principalele tipuri de sol in bazinul Neajlov

  5. Utilizarea terenului in bazinul Neajlov

  6. Principalele tipuri de sisteme ecologice in bazinul Neajlov

  7. Neajlov basin river network and main regulation works. Neajlov basin river network and main regulation works. Neajlov basin river network and main regulation works. Reteaua hidrografica si principalele lucrari de regularizare in bazinul Neajlov

  8. 66 mm/a Precipitatii - 496 mm/a Evapotranspiratie - 409 mm/a Scurgeri suprafata 15 mm/a Infiltratii - 72 mm/a Curgeri laterale - 1 mm/a Fluz bazal - 52 mm/a Surse punctif. 3.6 mm/a Bilantul hidrologic in bazinul Neajlov

  9. Consumul de apa la nivelul bazinului Arges • Populatie: - 71.2 Mil. M3/an from GW - 346.3 Mil. M3/an from SW • Industrie: - 39.8 Mil. M3/an from GW - 244.9 Mil. M3/an from SW • Agricultura: - 2.3 Mil. M3/an from GW • - 36.9 Mil. M3/an from SW • Ferme crestere animale: 2.21 Mil. M3/an (GW); • Acvacultura: 24.76 Mil. M3/an (SW). • Irigatii: 12.14 Mil. M3/an (SW) si 0.12 Mil. M3/an (GW);

  10. Consumul de apa la nivelul bazinului Arges b a Volumele de apa utilizate de diferitele sectoare ale sistemului socio-economic in bazinul Arges; (a) apa subterana; (b) apa de suprafata

  11. Lungimea sectoarelor de rau dupa calitatea apei pentru 2002 (DAVV) *lungimea raurilor calculate in GIS

  12. Caracterizarea calităţii apei în perioada 1994-2001 pentru principalele secţiuni de control de pe râurile Neajlov şi Dâmbovnic

  13. Harta calitatii apei – bazinul Neajlov

  14. Poluarea cu nutrienti in bazinul Neajlov Distributia surselor punctiforme ARPECHIM-Pitesti TN: 63.2 t/year TP: 3.6 t/year WWTP-Gaesti TN: 10.8 t/year TP: 2.2 t/year EMISII TOTALE TN:126.5 t/an TP: 8.9 t/an Localizarea statiilor de epurare in bazinul Neajlov (rosu=populatie; albastru=agricultura; negru=industrie)

  15. Distributia surselor punctifoerme Contributia industriei Emitent: ARPECHIM-Pitesti Canal colector

  16. Contributia industriei Receptor – Lacul Suseni Receptor final – Raul Dambovnic

  17. Contributia industriei Furduiesti

  18. Contributia industriei Extractia petrolului Efecte

  19. Contributia agriculturii Receptor Neajlovel Canal colector de la fermele de animale din Cateasca

  20. Contributia agriculturii Ferme de crestere a animalelor

  21. Poluarea difuza Contributia agriculturii Aplicarea pesticidelor si fertilizatorilor Pasunat

  22. Poluarea difuza Eroziunea

  23. Poluarea difuza Contributia populatiei Populatia neconectata la statiile de epurare a apelor reziduale

  24. PROGRAM DE CERCETARE - DANUBS • Scop: găsirea unor instrumente ştiinţifice care să poată fi utilizate în procesul decizional. • Obiectiv: dezvoltarea cunoaşterii privind procesele cheie ale circuitelor biogeochimice ale nutrienţilor la nivel regional; evaluarea celor mai importante fluxuri de nutrienţi la scara unui bazin hidrografic. • Studiu de caz - bazinulNEAJLOVULUI

  25. Metodologie • Activităţi în teren - program adiţional de monitorizare • Activităţi de birou - prelucrarea datelor, evaluarea fluxurilor de nutrienţi şi modelare matematică (modelul MONERIS)

  26. Programul de monitorizare • Localizarea punctelor de prelevare: - 4 puncte pe raul Dambovnic - 6 puncte pe raul Neajlov • Frecvenţa de prelevare: 2 prelevări pe lună • Perioada : - start -August 2001; - frecvenţă mare din Oct. 2001- Martie 2003

  27. Staţii de prelevare

  28. Criterii pentru selectarea statiilor • Distribuţia staţiilor să acopere heterogenitatea la nivelul bazinului • Să fie în acord cu activităţile antropice (punctele de emisie) din bazin • Să fie complementare şi compatibile cu reţeaua naţională de monitorizare

  29. Rezultate program de monitorizare Rezultate program de monitorizare Distribuţia azotului total (TN-mg/l) şi dinamica sa la nivelul bazinuluiNeajlov 2001 - 2003

  30. Caracteristici ale dinamicii TN • Variaţii neregulate în unele staţii (Suseni, Furduieşti) - influenţa puntelor de emisie • Variaţii sezoniere în staţiile din aval (Vadu Lat, Slobozia, Roata, Ueşti) Variaţia concentraţiilor TN (mg/l) în staţiile Vadu Lat şi Ueşti în perioada 2001-2003

  31. Caracteristici ale dinamicii TN Posibile explicaţii: • Preluarea de către producătorii primari (fitoplancton, perifiton şi macrofite) este rapidă şi importantă • Creşterea ratelor proceselor biotice şi abiotice pe timpul verii (temperaturi ridicate)

  32. Verificarea ipotezelor • Staţiile cu variaţii mari şi neregulate ale concentraţiilor de azot nu prezintă dependenţa TN cu temperatura Dependenţa TN (in mg /l) în staţiile Suseni şi Furduieşti, în perioada 2001-2003

  33. Verificarea ipotezelor • Staţiile cu variaţie sezoniere prezintă o bună corelaţie a TN cu temperatura (R2>0.6) Dependenţa TN (in mg /l) în staţiile Ueşti şi Vadu Lat, în perioada 2001-2003

  34. Dinamica TP Caracteristici ale dinamicii TP la nivelul bazinului: • Variaţii sezoniere în staţiile din aval • Variaţie inversă comparativ cu cea a azotului: concentraţii crescute vara şi reduse iarna Variaţia concentraţiilor TRP (mg/l) în staţiile Slobozia şi Ueşti în perioada 2001-2003

  35. Caracteristici ale dinamicii TP Posibile explicaţii: • Intrări în ecosistemele acvatice prin eroziune (acumularea P în zonele superioare ale solului, mobilitate redusă) • Creşterea emisiilor de TP în timpul verii - de la populaţie şi păşunatul animalelor • Absenţa unor procese biologice eficiente de preluare a P

  36. Concluzii ale dinamicii nutrientilor • Dependenţa distribuţiei şi dinamicii concentraţiilor de nutrienţi în apele de suprafaţă din bazin de punctele de emisie, de procesele de transport şi transformare • Procesele de transformare se desfăşoară cu viteze diferite în timp şi spaţiu • Existenţa unor “hot spots” în regiune, caracterizate de concentraţii ridicate ale nutrienţilor – corelare cu activităţi antropice

  37. Aplicarea modelului MONERIS Caracteristici, date utilizate (aplicat pentru 1998-2002) • Model bazat pe GIS • Utilizează date de: Hidrologie Depuneri atmosferice Populaţie Utilizarea terenului Nutriţie Agricultură Topografie Managementul apelor uzate Tipuri de sol Activităţi industriale, comerţ

  38. Delimitarea sub-bazinelor • Delimitarea s-a realizat în acord cu staţiile de monitorizare 9 sub-bazine: Oarja, Furduieşti, Morteni, Moara din Groapă, Suseni, Slobozia, Roata, Vadu Lat, Călugareni

  39. Rezultate obtinute • Contribuţia majoră a apelor uzate în sub-bazinele de pe râul Dâmbovnic • Pedominanţa intrărilor din apa subterană în sub-bazinele de pe Neajlov • Fluxul bazal, aşezările umane şi eroziunea au contribuţii similare în emisiile specifice de N pentru toate sub-bazinele Reprezentarea grafică a emisiilor de N pe diferite căi în sub-bazinele din regiunea Neajlov (MONERIS)

  40. Rezultate obtinute • Predominanţa intrărilor de P prin eroziune în toate sub-bazinele • Contribuţie dominantă a surselor punctiforme în Suseni şi descreşte spre aval • Emisii specifice între 0.4 – 0.6 kg P/ha*a (excepţie Suseni şi Slobozia) • Contribuţia emisiilor prin flux bazal între 15 – 35% Reprezentarea grafică a emisiilor de P pe diferite căi în sub-bazinele din regiunea Neajlov (MONERIS)

  41. Rezultate obtinute - Distribuţia relativă (%) a emisiilor de N/P pe activităţi pentru sub-bazinele din regiunea Neajlov • Cele mai mari emisii de P din agricultură (60%) • Contribuţii egale ale agriculturii, industriei şi populaţiei la emisiile de P în Suseni • Predomină emisiile punctiforme de N de-a lungul râului Dâmbovnic • Agricultura domină emisiile de N în sub-bazinele de pe Neajlov

  42. Poluarea cu nutrienti in bazinul Neajlov Contributia surselor difuze Azot Fosfor Contributia diferitelor surse difuze in emisia de nutrienti in apele de suprefata (evaluata prin metoda MONERIS pentru perioada 1998-2002)

  43. Impactul asupra apelor de suprafata si subterane • Descresterea calitatii apei din cauza: - Acumularii compusilor organici (chemical oxygen demand – COD) in apele de suprafata si subterane langa Pitesti • COD, amoniu si azotati in apele subterane localizate in partea de sud a bazinului; • Decresterea luciului de apa in zona lacului Comana de la 1300 ha in 1960 la 600-650 ha in perioada actuala, din cauza scaderii nivelului panzei freatice.

  44. Presiuni asupra mediului Modificarea utilizării terenului Utilizarea ingrăşămintelor Emisii Desecări Factori de comanda Agricultura Industria Dezvoltarea Actiuni ale Factorilor de Decizie Modificarea starii mediului Eutrofizare şi poluare Pierderea habitatelor Eroziunea Modificări ale debitului Impact Scăderea capacităţii de suport a sistemelor ecologice Scăderea productivităţii Modificarea nivelului pânzei freatice Principalii factori de comandă, căi de exercitare a presiunii şi forme de impact identificate în bazinul Neajlovului

  45. Impactul asupra apelor de suprafata Eutrofizarea

  46. Impactul asupra apelor de suprafata Deteriorarea calitatii apelor

More Related