UNIVERSITATEA “ BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE DISERTAŢIE

1. UNIVERSITATEA“BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE STUDII EUROPENEDISERTAŢIE Coordonatori ştiinţifici: Dr. Radu-Adrian MLEŞNIŢĂ Dr. Nicoleta PAINA Profesor asociat Lector universitar Absolvent Radu-Vlad POJAN Cluj-Napoca 2008

2. UNIVERSITATEA“BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE STUDII EUROPENEMANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR CU REGIM SPECIAL Coordonatori ştiinţifici: Dr. Radu-Adrian MLEŞNIŢĂ Dr. Nicoleta PAINA Profesor asociat Lector universitar Absolvent Radu-Vlad POJAN Cluj-Napoca 2008

3. STRUCTURA LUCRĂRII Introducere Cap.1. Managementul cunoştinţelor Cap.2. Proprietatea intelectuală şi datele cu caracter personal Cap.3. Secretul bancar Cap.4. Informaţiile clasificate Concluzii şi propuneri

4. Noţiuni introductive Informaţiile şi cunoştinţele cu regim special – acele informaţii şi cunoştinţe pentru a căror deţinere şi utilizare legislaţia impune respectarea unor condiţii speciale, reglementate prin acte normative. Informaţiile cu regim special pot fi întâlnite în domeniul: - proprietăţii intelectuale; - datelor cu caracter personal; - secretului profesional în domeniul bancar, - informaţiilor clasificate

5. Managementul cunoştinţelor • Noţiuni generale de KM – Managementul Cunoştinţelor • Planificare - Organizare - Comandă - Control (POCC) • Forme şi Stiluri de mManagement • DCM - Managementul Documentelor, Conţinutului, Informaţiei • eSM - Managementul Securităţii Sistemului de Informaţii şi Comunicaţii • OM - Outsourcing Management • Managementul e-Work şi m-Job • Actorii mobile: mBoss, mStaff, mPartner

6. Managementul Securităţii Sistemului de Informaţii şi Comunicaţii Obiective: • menţinerea sistemului în stare de funcţionare optimă, • prevenirea, evitarea şi minimizarea efectelor negative ale incidentelor: • previzibile (de natura voluntară sau involuntară); • imprevizibile (cazuri fortuite, forţă majoră). Regulile de eSM se adresează sistemului: 1) intern: - personalul neinstruit, incompetent, iresponsabil, vulnerabil, neloial, sabotor; - echipamentelor instabile, nefiabile, învechite sau defecte; - soft-ului necorespunzător, expirat; 2) extern: - reţelei de comunicaţii externe; - hacker-ilor sau persoanelor rău-voitoare; - atacatorilor cu viruşi şi spam.

7. Outsourcing Managenent (Managementul Serviciilor Externalizate) • a transfera către un furnizor de servicii extern, specializat şi eficient, a anumitor operaţiuni, ceea ce permite conducerii să se concentreze asupra competenţelor principale ale organizaţiei, să economisească bani şi timp; • a adapta rapid o companie la schimbările de mediu şi piată; a conserva sau realoca optim resursele; • a executa mai ieftin şi calitativ superior unele operaţiuni; • a reduce cheltuielile administrativ-birocratice neproductive cu personalul, echipamentele, consumabilele, energia etc.; • a reduce riscurile financiare şi operaţionale, a le face controlabile şi implicit a creşte valoarea afacerii; • a spori veniturile, a îmbunătăţi raportul cost-performanţă, a administra mai eficient lanţul POCC; • a beneficia de idei şi soluţii noi, de cele mai bune practici, standarde şi tehnologii avansate.

8. Managementul e-Work şi m-Job 1) e-Work - activitatea desfăşurată de o persoană folosind un computer şi un sistem de telecomunicaţii 2) Caracteristici: • delocalizare; • reducerea sau eliminarea componentelelor materiale (hârtie, consumabile, etc.); • deteritorializare; • deintermediarizarea; • debirocratizare; • depersonalizare 3) Reuniuni virtuale:Videoconferinţa; Teleconferinţa; WebConferinţa 4) Modele de echipe virtuale: Echipele executive; Echipele de proiect; Echipele de practică

9. Actorii mobile: mBoss, mStaff, mPartner • Şeful mobil (mBoss) este managerul care lucrează în mobilitate totală pentru a conduce un mBIZ şi m-Workers, folosind modelul 4-O: oricine-oriunde-oricând-orice. • Angajatii mobili (mStaff) sunt m-workers angajaţi de mBoss pentru a realiza sarcinile de la distanţă în mobilitate totală şi cu respectarea principiului 4-O: oricine-oriunde-oricând-orice. • mPartenersuntcolaboratorii, clienţii, furnizorii, investitorii care lucrează şi colaborează flexibil şi mobil cu compania: • mClientul Fericit este acela care plăteşte pe locmarfa sau serviciul (ar fi ideal să fie consumatorul final pentru a se evita costurile intermediarilor); • mConsumatorul • mFurnizorul (partenerul care livrează direct produsele, materiile prime, energia sau serviciile firmei, pe cât posibil fără intermediari); • mInvestitorii sunt partenerii care investesc direct în mCompany asigurând creşterea ei rapidă.

10. Aspecte privind proprietatea intelectuală Formele comune de proprietate intelectuală: • Brevetul de invenţie; • Dreptul de autor; • Marca înregistrată; • Secretul industrial. Proprietatea intelectuală conferă titularului drepturi de natură: • morală; • patrimonială Organisme şi instituţii implicate în domeniul proprietăţii intelectuale: • Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (WIPO) – agenţie ONU • Oficiul Român pentru Drepturile de Autor ; • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; • Grupul de Lucru pe Probleme de Proprietate Intelectuală (parteneriat public-privat); • ONG-uri

11. Consideraţii referitoare la datele cu caracter personal • date cu caracter personal - orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. • persoană identificabilă - persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. • prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate (ex. colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare, alăturare ori combinare, blocarea, ştergerea sau distrugerea etc.) Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - autoritatea centrală abilitată cu atribuţii de control în domeniul datelor cu caracter personal

12. Secretul bancar • Scurtă prezentare a sistemului bancar românesc în perioada 1990-2007 • Secretul profesional în domeniul bancar şi excepţii de la regulă

13. Ponderea capitaluluiîn sistemul bancar românesc

14. Componenţa sistemului bancar românesc

15. Secretul profesional bancar şi excepţii de la regulă • Regula:Instituţiile de credit sunt obligate să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflate la dispoziţia lor, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor ori asupra informaţiilor referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate, servicii prestate sau la contracte încheiate). • Excepţii de la regulă: • Furnizarea de informaţii de natura secretului profesional în domeniul bancar instanţelor judecătoreşti, procurorilor, organelor de cercetare penală sau autorităţilor competente în exercitarea atribuţiilor de supraveghere • Furnizarea de informaţii unor structuri de tipul: - Biroul de credit; - Centrala incidentelor de plăţi; - Centrala riscurilor bancare.

16. Informaţiile clasificate • Noţiuni generale despre: date, informaţii, continut, cunoştinţe clasificate • Informaţiile clasificate secrete de serviciu • Informaţiile clasificate secrete de stat • Informaţiile clasificate NATO • Securitatea industrială • Protecţia surselor generatoare de informaţii – INFOSEC • Aplicarea tehnicilor de KM – Managementul cunoştinţelor în sistemulinformaţilor clasificate

17. Structurarea informaţiilor clasificate după clasă şi nivel de secretizare

18. Echivalenţa nivelurilor de clasificare ROMÂNIA - NATO

19. Aplicarea tehnicilor de KM – Managementul cunoştinţelor în sistemulinformaţilor clasificate • Principiile de bază ale managementului bazat pe cunoaştere sunt valabile şi în domeniul informaţiilor clasificate, cu anumite nuanţe impuse de specificul activităţilor cu informaţii clasificate. • Exemple : - o aplicaţie a POCC se regăşeste în Programul de prevenire a scurgerii informaţiilor clasificate (anexa nr.10 la HG nr.585/2002); - aplicarea unui “outsourcing reglementat” - structuri specializate ale statului asigură servicii de coordonare, control şi comunicaţii/corespondenţă pentru operatorii cu informaţii clasificate; - folosirea tehnicilor de e-Security

20. CONCLUZII • Funcţiile managementului bazat pe cunoaştere, (planificarea, organizarea, comanda şi controlul) sunt validate şi în domeniul informaţiilor cu regim special, cu respectarea specificului acestui domeniu. • Diferenţierea dintre activităţile şi tehnicile de management al cunoştinţelor “libere” şi cele specifice managementului informaţiilor cu regim special este dată de nivelul accentuat de reglementare a activităţilor cu informaţii cu regim special, precum şi de implicarea structurilor de stat ca actori activi în domeniul protecţiei acestor informaţii şi cunoştinţe. • Organizaţiile care activează în sistemul public din România au făcut paşi importanţi în direcţia eficientizării activităţii lor, prin utilizarea tehnicilor ICT şi a mKM, în special în relaţia cu contribuabilii (ex.proiectul „Ghişeul virtual de plăţi”; programele de plată virtuală a taxelor şi impozitelor locale, reglementarea posibilităţii de petiţionare prin Internet sau punerea în funcţiune a “Portalului instanţelor de judecată).

21. PROPUNERI Pentru creşterea eficienţei în sistemul public, ar fi uilă extinderea aplicării principiilor şi tehnicilor de mKM în acest sistem prin: • răspândirea utilizării grupurilor sau echipelor de lucru specializate ( în a căror componenţă pot intra specialişti din unităţi diferite), care să comunice utilizând tehnici ICT (echipe virtuale); • utilizarea pe scară largă a video conferinţei, teleconferinţei sauwebconferinţei; • crearea unor baze de date pe probleme de interes comun pentru mai multe instituţii, care să poată fi accesate on-line, conform principiului “4-O” de către lucrătorii respectivelor instituţii; • utilizarea outsourcing-ului; • implementarea unor programe informatice de gestiune a corespondenţei şi a lucrărilor, care să ducă la reducerea costurilor de birotică (hârtie, toner, imprimante, instrumente de scris, etc) şi să permită structurii de management să poată controla stadiul soluţionării sarcinilor on-line, în orice moment şi din orice locaţie.