LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1. UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. TOADER PĂLĂŞAN Autor lucrare: INSTIT. CĂLIN LILIANA SIMONA ŞCOALA GENERALĂ CHEIA

2. TRANSFERUL DE CUNOŞTINŢE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTANPRIN INTERMEDIUL METODELOR INTERACTIVE

3. „Profesorul care vorbeşte mult… răpeşte celorlalţi posibilitatea de a se exprima şi de a învăţa să se exprime, nu-şi poate cunoaşte elevii şi nici nu poate să-i aprecieze la justa lor valoare, iar aceştia devin pasivi, nemulţumiţi, se mărginesc doar să repete ceea ce li se spune”. G. Gostini

4. Planul lucrării Capitolul I:Managementul învăţământului primar simultan Capitolul II:Interacţiuni în clasa simultană Capitolul III:Strategii didactice activizatoare în procesul didactic simultan Capitolul IV: Coordonate metodologice ale cercetării aplicative Capitolul V:Prezentarea, interpretarea şi analiza rezultatelor cercetăriiAnexe Bibliografie

5. CAPITOLUL I. Managementul învăţământului primar simultan Organizarea activităţii şcolare în condiţiile învăţământului primar simultan Gruparea claselor şi repartizarea pe învăţători Întocmirea orarului Planificarea şi proiectarea Specificul procesului didactic la clasa simultană Condiţii şi cerinţe ale activităţii simultane Rolul activităţii independente în activitatea simultană Condiţii, cerinţe, forme ale activităţii independente Aplicarea principiilor didactice în activitatea independentă Controlul şi evaluarea activităţilor independente Dimensiuni ale managementului grupului şcolar simultan Structura dimensională a managementului clasei simultane

6. Organizat din necesităţi obiective, învăţământul simultan în mediul rural prezintă o serie de particularităţi specifice, care creează o problematică aparte în aplicabilitatea ideilor reformiste: - prezenţa unor efective mici de elevi impune desfăşurarea activităţii cu un grup nou format, cuprinzând copii de vârste şi inteligenţe diferite; - realizarea cuplării claselor, conform unor criterii psihopedagogice, clar determinate; - realizarea unei scheme orare paralele pe structura ariilor curriculare - respectarea structurii unitare a programei şcolare printr-o adaptare atentă a conţinuturilor, în aşa fel încât să se respecte logica internă a disciplinei; - valorificarea aptitudinilor, talentelor, intereselor elevilor prin alegerea opţionalului performant; - selectarea manualelor alternative care prezintă o structură echilibrată pe cerinţele alternanţelor simultane; - valorificarea eficientă a tehnologiei didactice (strategie, mijloace); - strategia didactică va fi astfel proiectată încât să permită o îmbinare continuă între activitatea învăţătorului şi cea a elevilor de la cele 2 (3, 4) clase simultane.

7. ORAR CLASELE I ŞI A III-A

9. CAPITOLUL II. Interacţiuni în clasa simultană Clasa simultană ca grup social Caracteristici ale clasei simultane ca grup social Funcţiile grupului social-clasă Interrelaţionare şi socializare în clasa simultană Forme de organizare a procesului de învăţământ în clasa simultană Activitatea frontală cu clasa în cadrul învăţământului simultan Activitatea pe grupe de elevi în cadrul învăţământului simultan Activitatea în perechi în cadrul învăţământului simultan Activitatea individuală în cadrul învăţământului simultan

10. ACTIVITATEA FRONTALĂ CU CLASA ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SIMULTAN

11. ACTIVITATEA ÎN PERECHI ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SIMULTAN

12. ACTIVITATEA PE GRUPE DE ELEVI ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SIMULTAN

13. CAPITOLUL III Strategii didactice activizatoare în procesul didactic simultan Modernizarea metodologiei didactice Metoda didactică Metode şi tehnici interactive de predare-învăţare-evaluare Metode de predare-învăţare interactivă în grup Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare Metode de creativitate Metode de rezolvare de probleme Metode de cercetare în grup Rolul mijloacelor de învăţământ în eficientizarea activităţii simultane Clasificarea mijloacelor de învăţământ Funcţiile mijloacelor de învăţământ Cerinţe ale mijloacelor de învăţământ

14. Clasificarea metodelor interactive

17. Coordonate metodologice ale cercetării aplicative Toate metodele interactive de grup stimulează creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv, independenţă în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative, îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive învaţă elevii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grupul simultan şi să aplaneze conflictele. Importanţa

18. Scopul şi obiectivele Scopul urmărit în cercetarea de faţă constă în elaborarea conceptului teoretic şi metodologic de predare a diverselor informaţii la clasele simultane, conturarea unor diferenţe specifice ce pot să apară între elevi prin transferul cunoştinţelor transmise de către învăţător elevilor şi de la elev la elev, prin modul în care ei se raportează la situaţiile de interacţiune interpersonală la diferite activităţi. Consider că în cazul elevilor de la clasele mai mari din clasa simultană, respectiv a III- a şi a IV-a, este vorba de suficientă maturizare socială, de o analiză mai aprofundată a informaţiilor şi de o capacitate maleabilă de transmitere a informaţiilor, în special din domeniul cunoaşterii mediului, a abilitaţilor practice, a educaţiei plastice şi a educaţiei muzicale către cei de vârstă mai fragedă, respectiv elevii din clasa I şi din clasa a II-a. În schimb, informaţiile din domeniul literaturii şi al matematicii sunt mai profunde, noţiunile sunt mai greu de transmis în mod direct, fiind nevoie de o preocupare mai intensă a elevilor pentru acestea. Uneori elevii nu reuşesc să-şi ajusteze în mod activ şi dinamic conduita la cerinţele relalţiilor interpersonale, intervenindu-se astfel în mod direct asupra atitidinii elevilor prin diverse jocuri de socializare şi relaţionare.

19. Ipotezelecercetării Presupunem că transferul cunoştinţelor poate determina o creştere a randamentului şcolar, a evaluării cunoştinţelor, dar şi a socializării elevilor din clase simultane. Presupunem că metodele interactive pot juca rolul de “mediator” în transferul cunoştinţelor de la elevii din clasele mai mari la cei mai mici, ajutându-i în realizarea unor machete şi altor produse. Presupunem că se realizează o legatură strânsă între elevi în urma activităţilor comune în care sunt implicaţi toţi elevii în obţinerea unei finalităţi a activităţii.

20. Metodologia cercetării A. Observaţia psihopedagogică Nume elev: T-L.B.A. Clasa I Data şi locul efectuării observaţiei: semestrul I, sala de clasă

21. B. Aplicarea metodelor interactive METODA CUBUL CLASA A III-A, LB. ŞI LIT. ROMÂNĂ - BUNICUL, după Barbu Ştefănescu Delavrancea DESCRIE Scrie pentru fiecare substantive adjectivul potrivit din text: pletele _________________ ani ____________________ băietan _________________ bunicul _____________ fetiţă __________________ obrajii __________________ COMPARĂ: Completează comparaţiile următoare ♣ pletele bunicului sunt albe ca ______________________________ ♣ obrajii copiilor sunt rotunzi şi roşii ca _______________________ ♣ zâmbetul său era blând ca ________________________________ ASOCIAZĂ: Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles: bunicul părul oftând fecior bucălăi tata-moşu pletele suspinând băietan grăsuţi ANALIZEAZĂ Explică înţelesul expresiilor : „peste plete au nins ani mulţi şi grei”, „ochii blânzi şi mângâietori privesc spre poartă” APLICĂ Formulaţi enunţuri în care cuvintele roşie, şiret, să fie pe rând, substantive, apoi adjective. ARGUMENTEAZĂ De ce acest text se numeşte „BUNICUL”? Care este învăţătura care se desprinde din text? Descrie 1 Compară 2 CLASA I, MATEMATICA, Numărul şi cifra 3 DESCRIE- elementele grafice care compun cifra 3 COMPARĂ- doua mulţimi cu număr diferit de elemente ASOCIAZĂ- numarul 3 cu titlul poveştilor în care se regăseşte acest număr ANALIZEAZĂ- cum poate fi compus numarul 3 APLICĂ-formează mulţimea cu 3 elemente ARGUMENTEAZĂ- de ce numărul3 este mai mare decât numărul 2 Asociază 3 Analizează 4 Aplică 5 Argumentează 6

22. METODA CADRANELE CLASA A IV-A, MATEMATICĂ, Rezolvare de probleme prin metoda figurativă CLASA A III-A, LB. ŞI LIT.ROMÂNĂ, „Bunicul”, de B. Şt. Delavrancea

23. METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE Unitatea PRIMĂVARA Metoda „PĂLĂRIILE GÂNDITOARE” PĂLĂRIA ALBĂ (informează - povestitorul) De ce „Dochia” este o legendă populară? Daţi exemplu de alte legende populare citite de voi. PĂLĂRIA ROŞIE (spune ce simţi – psihologul) Ce v-a impresionat cel mai mult citind legenda „Dochia”? PĂLĂRIA NEAGRĂ (aspecte negative – criticul) Cu ce fapte din text nu eşti de acord? PĂLĂRIA GALBENĂ (aspecte pozitive – creatorul) Ce ai învăţat citind această legendă? Care este învăţătura care se desprinde din text? Ce alt sfârşit ar putea avea legenda? PĂLĂRIA VERDE (idei noi - gânditorul) Imaginează-ţi că erai în locul Dochiei. Tu cum ai fi procedat? Ce s-ar fi putut întâmpla dacă fiul împăratului ar fi prins-o pe Dochia? PĂLĂRIA ALBASTRĂ (clarifică – moderatorul) Formulează două întrebări şi adresează-le colegului (colegilor) de bancă pentru a vedea dacă au citit cu atenţie legenda: Găseşte întrebarea potrivită pentru următorul răspuns: Legenda ne aminteşte de zilele schimbătoare ale lunii martie şi de fata cea frumoasă care a preferat să se transforme în stană de piatră decât să cadă în mâinile împăratului netrebnic

24. Avantajele metodelor moderne -transformă elevul din obiect în subiect al învăţăriI; -este coparticipant la propria formare; -angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere; -asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă; -dezvoltă gândirea critică ; -dezvoltă motivaţia pentru învăţare; -permite evaluarea propriei activităţi.

25. Prezentarea, interpretarea şi analiza rezultatelor cercetării Prezentare lotului de elevi ai claselor simultane I şi a III-a Rezultate obţinute la jocul de socializare „U, u, u, trenul vine...” Clasele I şi a III-a Clasa I Clasa a III-a

26. METODĂ DE CERCETARE ÎN GRUP- PROIECTUL ELEVII CLASELOR SIMULTANE I ŞI A III-A TEMĂ DE CERCETARE: ANOTIMPURILE PERIOADĂ DE DESFĂŞURARE: mai-iunie 2009 SCOPUL CERCETĂRII: să realizeze prin intermediul machetei o comparaţie între anotimpurile primăvară şi vară ETAPELE PROIECTULUI DE CERCETARE I . Pregatirea proiectului - Proiectul a început în clasă prin conturarea obiectivelor ( în funcţie de tema aleasă de elevi din lista cu teme propusă de profesor ) - Formarea echipelor de lucru (eterogene, elevii clasei I combinaţi cu colegi de clasa a III-a ) - Stabilirea sarcinilor de lucru şi a timpului alocat - Precizarea cadrului necesar dezvoltării proiectului ( care sunt cunoştinţele teoretice antrenate, pe care se grefează tema aleasă ) - Resursele informaţionale şi materiale necesare - Alegerea modului de prezentare: poster , prezentare power-point , mapă sau machetă II. Implementarea proiectului Stadiul de pregătire : discuţii cu elevii asupra subiectului, stabilirea modalităţii de lucru, stabilirea unor idei principale necesare demarării, indicarea unei bibliografii adecvate . Implementarea propriu –zisă: elevii lucrează sub directa îndrumare a învăţătorului, acesta devine un observator activ al muncii lor, intervenind doar atunci când este nevoie . III. Evaluarea proiectului De către învăţător:Au fost obiectivele clar definite? Cunoştinţele matematice necesare au fost la un nivel adecvat pentru elevi? Au fost utilizate strategii didactice adecvate? Au fost atinse obiectivele? Ce trebuie schimbat ? Învăţătorul evaluează calitatea proiectului dar şi modul de prezentare al acestuia . El va urmări să vadă dacă tema propusă spre studiu a fost înţeleasă corect, dacă au fost sistematizate corespunzător rezultatele. De către elevi: Elevii prezintă întregii clase şi profesorului rezultatul muncii lor, autoevaluându-se.

27. Stabilirea grupurilor şi a responsabililor (Cine?)

28. \

29. Stabilirea obiectivelor (Ce?) ABLITĂŢI PRACTICE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ EDUCAŢIE PLASTICĂ EDUCAŢIE PLASTICĂ

30. Identificarea resurselor ( Cu ce?) Stabilirea strategică (Cum?) • explorarea mediului înconjurător • identificarea caracteristicilor fiecăriu anotimp • construirea mediului încojurător, • modelarea plastilinei, a spumei poliuretanice, • discuţia colectivă în cadrul grupelor realizate. Stabilirea termenelor (Când?)

31. Stabilirea activităţii concrete (Ce?)

32. CONCLUZII Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică simultană are ca rezultat: ► creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine; ► formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu; ► asigurarea condiţiilor formării capacităţii elevilor de a interacţiona şi de a comunica, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială; ► prin măiestria şi priceperea de care se dă dovadă se poate dezvolta creativitatea elevilor, putându-se ajunge la o autostimulare a acesteia.