1 / 30

Aten ția și Memoria

Aten ția și Memoria. Mecanisme – clasificări - evoluții. ATENȚIA Definiții. Caracteristici generale.

paulos
Download Presentation

Aten ția și Memoria

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Atenția și Memoria Mecanisme – clasificări - evoluții

  2. ATENȚIA Definiții. Caracteristici generale. • Atenția estefuncția psihică de orientareselectivă, de concentrare a energieipsihonervoaseasupraunorobiecte, însușirisauprocese, menite săconducă la sporireaeficiențeiactivității psihice, cu deosebire a proceselor cognitive. • Astfel, atenția orientează şi concentrează selectiv activitatea psihică pe anumite obiecte (număr limitat) => claritate + delimitarea de câmpul perceptiv; • Realizează autoreglarea activităţii psihice pe microintervale sau intermitent; • Gândirea – nu poate exista fără atenţie; are rol de dirijare anticipativă şi focalizare; • Excitanţii percepuţi, cu ajutorul atenţiei, se clarifică şi se fixează în memorie; • Atenţia intervine atât în orientarea nespecifică, cât şi în cea activ- dirijată, în răspunsul nediferenţiat şi în menţinerea voluntară într-o activitate de cunoaştere;

  3. ATENȚIA Clasificare - Evoluții (1)

  4. ATENȚIA Clasificare - Evoluții (2)

  5. ATENȚIA Clasificare - Evoluții (3)

  6. HIPERPROSEXIILE • în stări maniacale – se reflectă în tot comportamentul; • în stări de excitaţie şi uşoară intoxicaţie; • în majoritatea cazurilor se manifestă selectiv – într-un anumit sector al vieţii psihice sau sub un anumit conţinut ideativ; • Exemple: • la melancolici: hiperprosexie pe ideile depresive de culpabilitate, de ruină; • la cenestopaţi, hipocondriaci: pe starea de sănătate; • la deliranţi, paranoizi: pe tema delirantă; • la fobici, obsesionali: pe fobii, obsesii;

  7. HIPOPROSEXIILE • În stări confuzionale -> aprosexie; • Hipoprosexiile apar în: • surmenaj; • irascibilitate; • anxietate; • oligofrenii; • deteriorări cognitive; • schizofrenie – caracter particular prin comutările motivaţionale incomprehensibile; • stări confuzionale – legate de starea de trezire (arousal) corticală şi mezencefalică;

  8. Mecanismele neuro-fiziologice ale atenţiei (1)

  9. Mecanismele neuro-fiziologice ale atenţiei (2)

  10. Investigarea ATENȚIEI • Metoda grafică – pentru componenta somatică: • tonus muscular, • respiraţie, • puls; • Tahistoscopul (concentrare, volum, intensitate): • un număr de figuri, în timp limitat, rapid • subiectul trebuie să reproducă câte figuri poate; • Metoda Kraepelin: • să numere înapoi de la 100 (din 3 în 3, din 7 în 7, din 13 în 13) – presupune concentrare şi stabilitate • sau să numească invers lunile anului, zilele săptămânii; • Metoda Bourdon: proba barajului – să taie anumite litere dintr-un text.

  11. MEMORIA Caracteristici generale.

  12. MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (1) -

  13. MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (2) -

  14. MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (3) - • Primele amintiri – de la 6 luni, • dar, deşi se fixează impresiile, nu există posibilitatea de a le evoca ordonat cronologic • sub 3 ani nu există amintiri, ci doar reminiscenţe de imagini; • evenimentele din perioada sub -3 –ani se pot manifesta în situaţii patologice datorită memoriei acustice; • Memorarea voluntară – sinteză psihică • presupune participare activă • prezentul psihologic (Auerbach) = prezentul aparent (James) • prezentul aparent = 0-12 secunde – perioada de timp în care se fixează ceva • realizarea prezentului nu poate fi separată de constituirea evocării; • Participarea subiectului • -> transformă imaginea trăită în judecata asupra imaginii => memoria aparţine proceselor cognitive; • Recunoaşterea = diferenţierea imaginilor prezente de cele trăite;

  15. DISMNEZIILE CANTITATIVE

  16. DISMNEZIILE CANTITATIVEAmneziile ANTEROGRADE

  17. DISMNEZIILE CANTITATIVEAmneziile RETROGRADE

  18. Forme ale AMNEZIEI.Amneziile progresive, în involuţie.

  19. Forme ale AMNEZIEI.Afazia Wernicke. • este o demenţă a limbajului; • presupune mai mult decât uitarea cuvintelor auzite sau citite, ci şi uitarea vocabularuluişi a cunoştinţelor; • caracterul este tot progresiv (nu există o ierarhie anatomică, ci una psihologică) • – legea disoluţiei memoriei (Delay), • - legea regresiei memoriei (Ribot) (în ordine inversă apariţiei) • Uitarea survine: • de la complex -> simplu, • de la cognitiv -> afectiv -> senzorial -> motor • de la achiziţiile cognitive -> bogăţia vieţii afective -> expresivitatea mimico-pantomimică

  20. Forme ale AMNEZIEI.Amnezia lacunară (Delay). • este tipică celor cu un jurnal aparent corect, dar cu pagini albe (nu se poate citi nimic, căci nu s-a scris nimic – un hiatus mnezic temporar); • Apare în: • modificarea stării de conştienţă, • stări confuzionale, • traumatisme cranio-cerebrale, • echivalenţe de epilepsie, • stări crepusculare, • beţia patologică; • Poate fi: • totală (nu-şi aminteşte nimic) • sau parţială (îşi aminteşte vag => e o hipomnezie); • Nu se pierde înregistrarea, ci reproducerea şi descifrarea; • Comparaţia lui Delay caracterizează mai degrabă starea de apsihie din comele profunde (când subiectul nu înregistrează şi nu reacţionează la niciun stimul), accesele convulsive, narcoza profundă;

  21. Forme ale AMNEZIEI.Amnezia tardivă (întârziată).

  22. Forme ale AMNEZIEI.Amnezia electivă.

  23. HIPERMNEZIILE • exagerarea evocărilor-> multiple, tumultuoase, involuntare, îndepărtează subiectul de preocupările sale; • Schneider: hipermneziile există şi la persoanele normale și sunt legate de memoria cu conţinut afectiv negativ (anxiogen) sau pozitiv (mari bucurii); • Ex.: adult de 45 de ani care povesteşte cu multe detalii şi reproduce eidetic un traumatism de la 4 ani; • Se şterge limita trecut – prezent • Nu există o selecţie în evocarea evenimentelor (nu există uitare) => toate evenimentele au aceeaşi amplitudine • Mentismul: • pacientul devine spectator la desfăşurarea incoercibilă şi tumultoasă a ideilor şi amintirilor sale, • nu poate rememora, deoarece nu există atenţie • pe ecranul conştienţei se desfăşoară imagini caleidoscopic; • apare în oboseală, surmenaj • Viziunea retrospectivă (panoramică): • forma supremă de hipermnezie, • apare în stări confuzionale psihogene, paroxisme anxioase, stări halucinatorii, epilepsie de lob temporal, • pericol existenţial iminent – indivizii au impresia că revăd şi retrăiesc în câteva momente toată viaţa;

  24. DISMNEZIILE CALITATIVETulburările sintezei mnezice imediate • Se mai numesc și iluzii de memorie = evocări eronate, trăite în realitate dar neîncadrate în timpul şi spaţiul real sau nerecunoscute ca trăite/netrăite • Criptomnezia: • scade capacitatea de discriminare între evenimentele personale şi evenimentele străine; • apare în schizofrenie, paranoia, parafrenie, demenţe; • ideile delirante pot fi legate de o falsificare a amintirilor în funcţie de starea timică dominantă • Falsa recunoaştere • variantă a criptomneziei = „dubla conştiinţă” • Iluzia de nerecunoaştere • este mai rară; în stări mai avansate – ”jamais vu” • Paramneziile de reduplicare Pick • dedublare perpetuă a obiectelor şi situaţiilor

  25. ALLOMNEZIILETulburările rememorării trecutului (1) • falsificări mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, dar pe care pacientul le situează în mod fals în prezent: • Pseudoreminiscenţele: • reproduce evenimente reale din trecut, pe care le trăieşte ca prezente, amestecă frânturi din trecut cu ce trăieşte în prezent; • este o iluzie de memorie – nu recunoaşte timpul şi spaţiul în care s-a produs acţiunea respectivă; • Confabulaţiile (Pick): • halucinaţii de memorie – percepţie fără obiect; • sunt reproduse evenimente imaginare, pe care bolnavul nu le-a trăit; • pacientul fabulează asupra trecutului cu convingerea că îl evocă; • fabulaţia (amestecă inconştient adevărul şi eroarea) = sora inconştientă a minciunii (face distincţia conştientă a erorii); • sunt frecvente în sdr. Korsakov

  26. ALLOMNEZIILETulburările rememorării trecutului (2) Confabulaţiile (Pick) - continuare • Tipuri: • confabulaţii mnestice: când evenimentele relatate sunt verosimile, dar netrăite; • confabulaţii fantastice: ex.: „trenul zbura la câţiva metri”; • confabulaţii onirice (Dupré) • demenţa senilă în fazele incipiente poate avea confabulaţii prolifice, deşi tulburările de memorie nu sunt grave – deteriorarea intelectului şi regresia personalităţii (regresia memoriei o precede pe cea a gândirii, intelectului şi personalităţii); • nu există confabulaţii la oligofreni (fiindcă memoria nu a fost suficient dezvoltată);

  27. ALLOMNEZIILE - Ecmnezia și Anecforia -

  28. Mecanisme neuro-fiziologice ale memoriei

  29. Investigarea memoriei

More Related