Reali zarea Plantaţiilor de Salcie Energetică- Considerente Tehnologice şi Economice

1. Realizarea Plantaţiilor de Salcie Energetică- Considerente Tehnologice şi Economice PERMIS DE APLICARE PENTRU UTILIZAREA NĂMOLULUI LA PLANTAŢII DE SALCIE ENERGETICĂ BERNÁDT Zelma director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita Miercurea Ciuc, 13 octombrie 2012

2. Generalităţi • Nămolul este clasificat în mod oficial ca şi deşeu intră sub incidenţa reglementărilor referitoare la deşeuri • In conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor politica acceptată este: - de a utiliza nămolul în mod benefic ori de câte ori este fezabil fie ca şi fertilizator organic pe terenuri, fie ca şi sursă de energie recuperată prin combustie • Valorificarea prioritizează faţă de eliminare (depozitarea în depozite de deşeuri)!!!

3. Cadrul legal • Reglementări ale UE: DirectivaConsiliului nr. 86/278/CEE privindprotecţiamediuluişiîn special asolurilor, când se utilizeazănămolurile de epurareînagricultură, cu modificările şi completările ulterioare Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole Directiva nr.2004/35/EC privind răspunderea de mediuDirectiva nr. 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa Decizia consiliului nr.2003/33/CE privind criteriile şi procedurile pentru acceptarea deşeurile la depozite • Reglementări naţionale: • Ordinulministruluimediuluişigospodăririiapelornnr. 344/708 din 2004 pentruaprobareaNormelortehniceprivindprotecţiamediuluişiîn special a solurilor, când se utilizeazănămolurile de epurareînagricultură, cu modificările şi completările în vigoare • - HG nr. 964 din 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificările şi completările în vigoare

4. Normetehniceprivindprotecţiamediuluişiîn special asolurilor, când se utilizeazănămolurile de epurareînagricultură Pentru a diminua efectul poluant al nămolului de epurare ce se va folosi în agricultură şi a putea valorifica elementele nutritive pe care le conţine, este necesar ca: nămolul să fie tratat în mod corespunzător, să se aplice numai pe soluri pretabile, în dozele şi epocile stabilite, la un anumit sortiment de culturi recomandate să se asigure un control adecvat al calităţii elementelor de mediu. nămoluritratate - nămoluriletratateprintr-un proces biologic, chimicoritermic, prinstocarepetermen lung sauprinorice alt procedeucorespunzător care săreducăîn mod semnificativputereaacestora de fermentareşiriscurilesanitarerezultateprinutilizarealor;

5. Normetehniceprivindprotecţiamediuluişiîn special asolurilor, când se utilizeazănămolurile de epurareînagricultură Cantităţile sau dozele de nămol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole nu pot fi recomandate, întrucât ele trebuie să se calculeze în funcţie de: - conţinutul în metale grele al nămolului de epurare • conţinutul în metale grele al solului. Un alt factor care se ia în considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate, dar acest factor este relativ, deoarece creşterea excesivă a dozelor de nămol poate conduce la creşterea conţinutului solului şi plantelor în metale grele.

6. Parametrii Valorile limită__________________________________________ Cadmiu 3 Cupru 100 Nichel 50 Plumb 50 Zinc 300 Mercur 1 Crom 100 Se interzice utilizarea nămolurilor atunci când concentraţia unuia sau mai multor metale grele din sol depăşeşte aceste valori limită stabilite In cazul utilizării nămolurilor trebuie luate măsuri pentru ca aceste valori limită să nu fie depăşite Valorilemaximeadmisibilepentruconcentraţiile de metalegreleînsolurilepe care se aplicănămoluri(mg/kg de materieuscatăîntr-o probăreprezentativă de sol cu un pH mai mare de 6,5)

7. Concentraţiilemaximeadmisibile de metalegrele din nămoluriledestinatepentruutilizareaînagricultură(mg/kg de materieuscată) __________________________________________ • Parametrii Valorile limită __________________________________________ • Cadmiu 10 • Cupru 500 • Nichel 100 • Plumb 300 • Zinc 2.000 • Mercur 5 • Crom 500 • Cobalt 50 • Arsen 10 • AOX (suma compuşilor organohalogenaţi) 500 • PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) 5 • PCB (bifenili policloruraţi) 0,8

8. Alte cerinţe • Pe terenurile agricole se pot aplica numai nămolurile al căror conţinut în elemente poluante nu depăşeşte aceste limite. • Cantităţile maxime anuale ale unor astfel de metale grele care pot fi introduse în soluri cu destinaţie agricolă pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an) • Parametrii Valorilelimită __________________________________________ • Cadmiu 0,15 • Cupru 12 • Nichel 3 • Plumb 15 • Zinc 30 • Mercur 0,1 • Crom 12

9. Alte cerinţe Pot fiutilizateînagriculturănumainămoluriletratate, pentru care s-a emispermisul de aplicare de cătreagenţialocală de protecţie a mediuluipebazastudiuluiagrochimicspecial elaborat de Oficiul de StudiiPedologiceşiAgrochimice (OSPA) şiaprobat de direcţiapentruagriculturăşidezvoltarerurală. Înstudiutrebuiesă se prevadă: condiţiilepe care trebuiesă le respecteproducătorulşiutilizatorulnămoluluipentru a se asiguraprotecţiamediului.

10. Alte cerinţe • Producătorii de nămoluri trebuie să furnizeze utilizatorului de nămol, cu regularitate, informaţii privind -disponibilul de nămol - caracteristicile nămolului, conform următorilor indicatori de caracterizare: - pH; umiditate; pierdere la calcinare; carbon organic total; - azot, fosfor, potasiu; • - cadmiu; • - crom; • - cupru; • - mercur; • - nichel; • - plumb; • - zinc.

11. Alte cerinţe - Criterii de evaluare a pretabilităţii solurilor la aplicarea nămolului Anterior aplicării nămolului terenul agricol trebuie evaluat din punct de vedere: • al pretabilităţii sale • al conformării cu prevederile OM 344/2004 şi cu alte legislaţii referitoare la protecţia resurselor de apă Factorii ce trebuie luaţi în considerare la analiza pretabilităţii solului: • Amplasarea în interiorul sau în proximitatea zonelor cu surse de apa protejate sau vulnerabile. Zonele Vulnerabile la Nitrati acoperă 58% din teritoriul Romaniei, in interiorul carora aplicarea de azot (inclusiv namol) este limitata la 170 kg N/ha pe an. • Panta terenului – riscul scurgerilor catre sursele de apa de suprafaţa; problemele de aplicare mecanica cresc o data cu creşterea pantei. Aplicarea de namol pe pante mai mici de 15% este acceptabila • Textura solului – se evita solurile prea tari sau prea afânate • Permeabilitatea solului- exclus cele cu permeabilitate extrem de mică sau foarte mare • Drenajul solului- exclus cele foarte slab drenate, slab drenate, excesiv drenate, imperfect drenate • Pericol de eroziune la suprafaţă: - exclus cele cu pericol mare, foarte mare • Adâncimea apei freatice: - exclus superficială, extrem de mică, foarte mică, (textură grosieră)

12. Compoziţia chimica a solului – pH-ul şi concentraţiile în metale grele sunt factori limitativi conform OM 344/2004. Nămolul poate fi aplicat pe terenurile agricole cu pH>6.5 (constrangere care este mult mai stricta decat in alte tari). Exclus la pH < 5,5 şi la încărcare cu metale grele > 80%, respectiv la capacitate de schimb cationic extrem de mică, foarte mică, extrem de mare. • Tipul de cultura – OM 344/2004 interzice folosirea nămolului la culturile de legume şi de fructe care cresc în arbuşti, la viţa de vie, pe paşuni şi restricţioneaza folosirea namolului in livezi (aplicare cu nu mai puţin de 10 luni înaintea primei recolte). Namolul poate fi aplicat la toate celelalte culturi. Împrăştierea nămolului se face numai în perioadele în care sunt posibile accesul normal pe teren şi încorporarea nămolului în sol imediat după aplicare.

13. Ponderea terenurilor agricole necesara aplicarii namolului - anual Sursa: Strategia naţională privind gestionarea nămolurilor în România- 2012

14. Sursa: Strategia naţională privind gestionarea nămolurilor în România- 2012

15. Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 – pe regiuni. Scenariu de baza Sursa: Strategia naţională privind gestionarea nămolurilor în România- 2012

16. Obligaţiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor de nămoluri de epurare • Producătorul de nămol are următoarele obligaţii: -să identifice utilizatorul de nămol şi suprafeţele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care întrunesc condiţiile necesare utilizării nămolului, pe baza studiilor pedologice întocmite, la cererea producătorului, de către oficiile teritoriale de studii pedologice şi agrochimice; - să contacteze utilizatorul de nămol şi să evalueze posibilităţile de utilizare a nămolului. -Pentru a obţine permisul de aplicare în baza autorizaţiei de funcţionare a staţiei de epurare, producătorul de nămol trebuie să trimită autorităţii teritoriale competente, cu cel puţin o lună înainte de perioada de împrăştiere, date specificate în OM 344 din 2004 • să asigure transportul şi împrăştierea nămolului; • să realizeze studiul agrochimic special de control şi monitoring al solului pe care s-a aplicat nămolul. Producătorul este responsabil de nămol pentru tot ceea ce înseamnă calitatea, cantitatea, transportul, împrăştierea nămolului pe suprafeţele agricole, precum şi pentru efectele acestuia asupra mediului şi sănătăţii omului după utilizare.

17. Obligaţiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor de nămoluri de epurare -2 Utilizatorii de nămoluri de epurare sunt obligaţi: • a) să anunţe autorităţile competente şi producătorul de nămol despre rotaţia culturii; • b) să realizeze încorporarea nămolurilor în sol în aceeaşi zi în care s-a aplicat nămolul; • c) să anunţe producătorul de nămol dacă s-a răzgândit în privinţa utilizării nămolului, înainte de a se realiza transportul acestuia. • În zonele de utilizare a nămolurilor se organizează sistemul de monitorizare a elementelor de mediu (sol, apă, plante), în completarea sistemului naţional.

18. Concluzii • - în principiu utilizarea nămolurilor tratate la plantaţiile de salcie energetică nu este interzisă dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute prin OM nr.344/2004 cu privire la calitatea nămolului, la pretabilitatea terenului agricol, precum şi a cerinţelor prevăzute de legislaţia referitoare la protecţia resurselor de apă însă Sunt necesare studii suplimentare privind: • Variaţia conţinutului de metale grele în plante în urma utilizării nămolurilor (comparat cu conţinutul de substanţe a combustibililor) pentru a asigura că: - poluanţii emişi prin gazele de ardere se vor încadra în prevederile O.M.nr.462/1993- Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei; - Cenuşa rezultată în urma arderii nu este un deşeu periculos

19. Vă multumesc pentru atentie!