1 / 15

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE NIVEL II

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE NIVEL II. INSTALAŢIA DE PORNIRE Îndrumător : Prof. CORBOŞ ADRIANA GABRIELA Elev: MAJLAT LARISA LOREDANA. CUPRINS. CAPITOLUL 1. Condiţii si metode de pornire.

luisa
Download Presentation

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE NIVEL II

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALENIVEL II INSTALAŢIA DE PORNIRE Îndrumător: Prof. CORBOŞ ADRIANA GABRIELA Elev: MAJLAT LARISA LOREDANA

  2. CUPRINS

  3. CAPITOLUL 1.Condiţii si metode de pornire Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaţii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie. Pornirea este influenţată de un şir de factori, ca: • temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificilă datorită formării mai greoaie a amestecului carburant condiţionată de vaporizarea combustibilului şi atingerea temperaturii de aprindere; • natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scânteie pornesc mai uşor datoritâ vaporizării mai uşoare a combustibilului, formării mai rapide a amestecului carburant şi atingerii temperaturii de aprindere în timp mai scurt faţă de motoarele cu aprindere prin compresie; • tipul instalaţiei de răcire . Motoarele răcite cu aer pornesc mai uşor ca cele cu răcire prin lichid. Metoda de pornire depinde de natura energiei externe şi poate fi: • pornire manuală, la care turaţia minimă necesară este asigurată de către conducătorul auto prin manivelă. La capătul anterior, arborele cotit este prevăzut cu un organ special, racul, cu care cuplează manivela pentru antrenare. Turaţia fiind mică se utilizează la MAS până la 73 kW ( 100CP ) şi la MAC până la 22 kW ( 30CP ); • pornire cu demaror electric, ce antrenează arborele cotit, printr-un angrenaj format din pinionul de pe axul său şi coroana dinţată de pe volant.

  4. CAPITOLUL 2Construcţia instalaţiei de pornire cu demaror • Demaror • Contact cu cheie • Conductoare de legătură între baterie şi demaror • Conductoare de legătură cu contactul de pornire • Baterie • Electromagnet • Miez • Armătură • Borne • Furcă • Pinion • Coroană dinţată

  5. Stator • Rotor • Lamelele colectorului • Perii • 9. Cuplaj de siguranţă cu role • Bornă • Bornă • Bornă • Electromagnet • Mecanism de cuplare • Furcă • Pinion

  6. Funcţionarea demarorului Când contactul cu cheie 2 (figura 3) se află în poziţia de pornire a motorului, demarorul se alimentează de la bateria de acumulatoare 1, electromagnetul de enclanşare 3 încheie contactul A şi curentul circulă prin înfăşurările auxiliare 4 şi 5 şi rotor ce dau natere unui câmp magnetic, care face să se învârtească rotorul cu o turaţie redusă, deplasându-l în acelaşi timp axial pentru cuplarea pinionului cu coroana de pe volant. Prin deplasarea rotorului , se eliberează clichetul 8 şi este atrasă armatura 7, închizând contactul B, care determină intrarea în circuit a înfăşurărilor principale 6, şi rotorul 9 se va învârti cu turaţie nominală , dezvoltând puterea maximă pentru pornirea motorului termic. La întreruperea contactului cu cheie, rotorul revine la poziţia initiala, fiind retras de un arc de readucere.

  7. CAPITOLUL 3Metode de uşurare a pornirii motoarelor Pe timp rece, condiţile de formare şi aprindere a amestecului carburant sunt îngreunate, ceea ce impune măsuri speciale de pornire a motoarelor ca: Preîncălzirea generală a motorului prin introducerea de apă caldă în instalaţia de răcire a motorului; apoi se comandă contactul pentru pornire. Pe timp foarte friguros, operaţia se repetă în prealabil de două şi chiar trei ori. Preîncălzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea bujiilor incandescente sau a instalaţiei cu termostat (dispozitiv pentru favorizarea pornirii).

  8. Bujiile incandescente Bujiile incandescente (figura 4 ) se montează la camerele de ardere ale cilindrilor şi sunt conectate la circuitul electric. La pornire, se aduce contactul cu cheie în poziţia de alimentare a bujiilor timp de 30 s şi rezistenţele de forma spirală devin incandescente , preîncălzind aerul aspirat şi amestecul carburant se autoaprinde mai uşor la acţionarea demarorului. Bujiile incandescente sunt legate în serie , la sursa curent, prin intermediul contactului cu cheie. Numărul bujiilor incandescente depinde de numărul cilindrilor motorului termic.

  9. Instalaţia cu termostart • Rezervorul termoinjectorului • Termoinjector • Galeria de admisie a aerului • Filtru de aer • Contact cu cheie • Termostarter • Lampă de control roşie

  10. CAPITOLUL 4Intreţinerea, defecte în exploatare şi repararea instalaţiei de pornire Reguli de întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoare: • să verifice starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare; • verificarea fixării demarorului pe motor (se face la aceeaşi periodicitate); • bateria de acumulatoare să fie încărcată pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe timp rece, şi să nu fie prea suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată; • la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 încercări cu o durată de 5 s, cu pauze între ele de 30 s ; • pe timp rece, se iau măsuri suplimentare de pornire , eventual prin preîncălzirea motorului, iar la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru “ruperea uleiului”; • motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate în locul manivelei; • periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului şi arborelui filetat; • se va evita stropirea cu lichide, iar la spălarea motorului, se protejează demarorul cu o folie de material plastic; • distanţa între pinion şi volant trebuie să fie de 2-4 mm şi se verifică periodic, iar la nevoie se reglează; • contactul cu cheie şi conductoarele aferente se controlează periodic, în deosebi fixarea bornelor de legatură şi funcţionare; • se controlează periodic, cuplarea releului electromagnetic şi modul de culisare a pinionului de către furcă ; • la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat să se decupleze ambreiajul pentru micşorarea forţelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în uleiul de transmisie din carter , a cărui vîscozitate este mărită iarna;

  11. Defectele în exploatare ale instalaţiei de pornire • Motorul are pornirea greoaie • Căderea de tensiune normală • încovoierii arborelui rotorului • griparea pinionului de cuplare • scurtcircuitarea înfăşurărilor sau a colectorului • arderii armăturii sau bornelor releului electromagnetului, precum şi arderii colectorului • uzarea sau griparea periilor în culisele lor. • Motorul nu porneşte • Bateria de acumulatoare descărcată sau defectă • legăturile slăbite sau oxidate

  12. Repararea instalaţiei de pornire După demontare , dezansamblare şi curăţirea componentelor demarorului, acesta se supune examinării şi constatării defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive. După antrenarea demarorului ( maximum 5 s) , se urmăresc pe aparate intensitatea şi tensiunea şi se compară cu cele indicate de fabrica constructoare, interpretandu-se astfel : • la tensiune nominală, când curentul absorbit depăşeste valoarea indicată a tipului respectiv de demaror, defecţiunea constă în scurtcircuitarea spirelor , sau la “masă”; • la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este inferior celui recomandat, există uzuri ale periilor, presiune insuficientă a periilor pe colector, oxidari puternice ale lamelelor , sau îmbâcsirii colectorului cu praf de carbine de la perii.

  13. CAPITOLUL 5. N.T.S.M., P.S.I Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionale având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă. Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor Normele generale de protecţia muncii cuprind regulii şi măsuri aplicabile în întreaga economie naţională Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţie a muncii, în funcţie de particularitatile proceselor de muncă. Contractele colective de munca ce se încheie la nivelul unitaţilor, grupurilor de unitaţi, ramurilor de activităţi, precum şi la nivel naţional vor cuprinde, obligatoriu, cauze referitoare la protecţia muncii, în conformitate cu prevederile prezentei legi, a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

  14. BIBLIOGRAFIE 1.     Gh. Fratila - Automobile, cunoastere întretinere si reparare, 2.     Caietele de cursuri de la specialitate din timpul liceului 3.     A. Baranescu - Motoare cu ardere interna 4.     Manualul de reparatii al autoturismelor Dacia, Ed Uzinei de autoturisme Pitesti 5.     Normativ de protectia muncii

  15. VĂ MULŢUMESC!

More Related