1 / 92

OBIECTIVELE CAPITOLULUI

Curs Contabilitate fi n anciară: CONTABILITATEA DECONT ĂRILOR CU TERŢII Prof.univ.dr. Adriana Tiron-Tudor. OBIECTIVELE CAPITOLULUI. Relaţiile de decontare, conţinut, recunoaştere, evaluare şi contabilizare Subsistemul informaţional-contabil al decontărilor cu terţii

alaura
Download Presentation

OBIECTIVELE CAPITOLULUI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. CursContabilitate financiară: CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII Prof.univ.dr. Adriana Tiron-Tudor

  2. OBIECTIVELE CAPITOLULUI • Relaţiile de decontare, conţinut, recunoaştere, evaluare şi contabilizare • Subsistemul informaţional-contabil al decontărilor cu terţii • Contabilitatea decontărilor : 3.1. Comerciale 3.2. Salariale şi sociale 3.3. Fiscale 3.4. În cadrul grupului şi cu asociaţii/acţionarii 3.5. Cu debitorii şi creditorii diverşi 3.6. În cadrul unităţii • Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

  3. 1. Relaţiile de decontare, conţinut, de recunoaştere, evaluare şi contabilizare A Conţinut-definiţii: • Relaţiile de decontare cu terţii vizează: • Apariţia şi încasarea creanţelor pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezentând valorile economice avansate temporar de către o entitate economică altor persoane fizice şi/sau juridice urmând a primi în contrapartidă o prestaţie sau un echivalent economic. Se află în postura de CREDITOR. • Apariţia şi plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de valorile economice primite de către o entitate economică de la alte persoane fizice şi / sau juridice, în contrapartida cărora entitatea este obligată să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Se află în postură de DEBITOR.

  4. CRITERII DE RECUNOAŞTERE A. Există probabilitatea • intrării de resurse economice generatoare de beneficii economice viitoare în cazulcreanţelor • Ieşiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile economice viitoare în cazul datoriilor B. Evaluarea • Creanţelor să fie făcută • Datoriilor în mod credibil

  5. BAZELE DE EVALUARE A Creanţelor Şi Datoriilor • Costul istoric • Costul curent • Valoarea realizabilă (sau de decontare) • Valoarea actualizată NOTĂ În bilanţ, în virtutea prudenţei, datoriile se evaluează la valoarea nominală, în funcţie de baza de evaluare utilizată (cost istoric), iar creanţele la valoarea nominală, mai puţin orice ajustări pentru deprecieri de valoare cumulate

  6. SCHEMA GENERALĂ DE CONTABILIZARE A UNEI RELAŢII DE DECONTARE DEBITOR Avansuri CREDITOR acordate PLĂŢI ÎNCASĂRI DATORII CREANŢE debitor creditor plătitor încasator CONTABILITATEA DEBITORULUI CONTABILITATEA CREDITORULUI

  7. 2. SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL DECONTĂRILOR CU TERŢII Se realizează cu ajutorul conturilor din CLASA 4 “CONTURI DE TERŢI” În care s-au instituit grupe de conturi distincte de decontare şi anume: 40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 44 BUGETUL STATUTULUI , FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI • DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI • CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE • DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

  8. NOTĂ • Întrucât creanţele pot fi supuse procesului de depreciere în clasa 4 “Conturi de terţi” s-a instituit şi grupa de conturi: 49 “AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR” cu următoarele conturi operaţionale: 491, 495, 496 • În bilanţ • Creanţele se regăsesc în structurile: B “Active circulante” II “CREANŢE” C “Cheltuieli în avans” • Datoriile se regăsesc în structurile: D “Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an” (excepţional în G) I “Venituriîn avans”

  9. Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

  10. Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

  11. Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

  12. Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

  13. Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

  14. Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

  15. 3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR 3.1. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE - vizează - • Relaţiile de decontare dintre: • Furnizor –persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia terţilor bunuri şi/sau servicii contra plată în baza unei înţelegeri prealabile; • Client – prin antiteză- persoana fizică sau juridică aflată în calitatea de cumpărător efectiv sau potenţial al bunurilor şi/sau serviciile oferite de furnizori În consecinţă: În contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor şi invers, în contabilitatea vânzătorului, cumpărătorul este tratat drept client

  16. SUBSTRUCTURA DECONTĂRILOR COMERCIALE SUB ASPECTUL PARTICULARITĂŢII FILIERELOR DE ÎNREGISTRĂRI CONTABILE: A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CLASIC B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CAMBIAL C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE EXTERNE D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNE E. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE INCERTE F. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE G. CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE

  17. A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CLASIC • Conţinut: Creditul comercial clasic este caracterizat printr-un decalaj în timp între momentul livrării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor de către furnizori şi momentul plăţii acestora de către clienţi • Se concretizează: • pentru furnizor - credit comercial clasic acordat, contabilizat în contul 4111 • Pentru client – credit comercial clasic primit, contabilizat în contul 401 sau 404, după caz

  18. Aplicaţia 1 Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite având cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materii prime, având preţ de facturare fără TVA 100.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent în contabilitatea ambelor societăţi. La scadenţa contractuală se face decontarea prin viramente bancare.

  19. Aplicaţia 2 Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător un produs finit, care pentru cumpărător reprezintă un utilaj industrial, având preţul de facturare fără TVA de 500.000 lei , TVA 19%. În contabilitatea vânzătorului existenţa stocului de produse finite se ţine prin inventar permanent, produsul finit având un cost de evidenţă de 400.000 lei. La scadenţa contractuală decontarea se face dintr-un acreditiv deschis anterior de către cumpărător în favoarea furnizorului.

  20. B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CAMBIAL • Conţinut: Creditul comercial cambial este caracterizat emiterea de către client, în favoarea furnizorului său a unui efect de comerţ: CEC, bilet la ordin, cambie. • Se concretizează: • pentru furnizor – în efecte comerciale primite de la clienţi, contabilizate în contul 413 “Efecte de primit de la clienti” • Pentru client – în efecte comerciale de plătit, la scadenţă, contabilizate în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătiti pentru imobilizări”, după caz

  21. Aplicaţia 3 Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite având cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materiale auxiliare, având preţ de facturare fără TVA 200.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent în contabilitatea ambelor societăţi, la furnizor costul produselor finite livrate fiind de 150.000.Cumpărătorul emite în favoarea vânzătorului un bilet la ordin care se decontează la scadenţă, prin viramente bancare.

  22. C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE EXTERNE • Conţinut: În cazul importurilor de bunuri şi servicii apar datorii faţă de furnizorii externi care, din punct de vedere al importatorului (cumpărătorului), îmbracă fie forma creditului comercial clasic primit, reflectat în conturile 401 “Furnizori” şi 404 “Furnizori de imobilizări” (analitice distince pe fiecare furnizor extern în parte) fie forma creditului comercial cambial primit, reflectat în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, în ipoteza emiterii de către importator (cumpărător) a unor efecte de comerţ în favoarea furnizorului extern. • În consecinţă pot să apară: • Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data plăţii datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data primirii creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 4) • Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data plăţii creditului comercial extern, exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data primirii creditului comercial extern.)a se vedea Aplicaţia 5)

  23. Aplicaţia 4 În exerciţiul financiar N se importă materii prime a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent în contabilitatea financiară, în valoare de 100.000 EURO, la un curs valutar de 3,15 lei/EURO. Tot în exerciţiul financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect comercial în valoarea de 100.000 EURO la un curs valutar de 3,2 lei/EURO. Cursul valutar la 31.12.N este de 3,21 lei/EURO. În exerciţiul financiar N+1, la scadenţă se achită efectul de comerţ, prin virament bancar, la un curs valutar de 3,25 lei/EURO. Înregistrări în exerciţiul financiar N • Recepţia materiilor prime importate (100.000USDx3,16 lei/USD). 301 = 401 315.000 2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern: Notă de calcul: • Valoarea nominală a datoriei comerciale........................................315.000 lei (100.000EUROx3,15 lei/EURO). b) Valoarea nominală a efectului comercial emis..........................320.000 lei (100.000EUROx3,20 lei/EURO). c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)......................................5.000 lei % = 403 320.000 401 315.000 665 5.000

  24. Aplicaţia 4/2 3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N: Notă de calcul: • Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................320.000 lei (100.000EUROx3,2 lei/EURO). • Valoarea nominală a creditului .............................................................321.000 lei cambial primit la 31.12.N (100.000EUROx3,21 lei/EURO). c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)................................................1.000 lei 665 = 403 1.000 Înregistrări contabile în exerciţiul N+1 • Plata la scadenţă a efectului comercial emis: Notă de calcul: • Valoarea nominală a efectului de comerţ la 31.12.N ............................321.000 lei (100.000EUROx3,21 leiEURO). • Valoarea de decontare a efectului de comerţ ......................................325.000 lei (100.000USDx3,25 lei/USD). c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a).................................................4.000 lei % = 5124 325.000 403 321.000 665 4.000

  25. Aplicaţia 5 / 1 Aplicaţia 5 În exerciţiul financiar N se importă un echipament tehnologic, în valoare de 150.000 EURO, la un curs valutar de 3,3 lei/EURO. Tot în cursul exerciţiului financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect de comerţ în valoare de 150.000 EURO la un curs de 3,28 lei/EURO. Cursul valutar la 31.12.N este de 3,275 lei/EURO. Cursul valutar, la data decontării,în exerciţiul financiar N+1 este de 3,25 lei/EURO. Rezolvare Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N: • Recepţia utilajului industrial importat (150.000EUROx3,3 lei/EURO= 495.000) (Pentru simplificare, facem abstracţie de existenţa drepturilor (taxe vamale, TVA, accize, şi orice alte sume) din importul de bunuri şi servicii, care se cuvin statului): 2131 = 404 495.000

  26. Aplicaţia 5 / 2 2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern: Notă de calcul: • Valoarea nominală a datoriei comerciale...................................495.000 lei (150.000EUROx3,3 lei/EURO). b) Valoarea nominală a efectului comercial emis.........................492.000 lei (100.000EUROx3,28 lei/EURO). c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)........................................3.000 lei 404 = % 495.000 403 492.000 765 3.000 3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N: Notă de calcul: • Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................492.000 lei (100.000EUROx3,28 lei/EURO). • Valoarea nominală a creditului comercial cambial..............................491.250 lei (100.000EUROx3,25 lei/EURO). c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b).......................................................750 lei 405 = 765 750

  27. Aplicaţia 5 / 3 Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1 • Plata la scadenţă a efectului comercial emis: Notă de calcul: • Valoarea nominală a efectului comercial...................................491.250 lei (150.000EUROx3,275 lei/EURO). b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ............................487.500 lei (100.000EUROx3,25 lei/EURO). c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b)........................................3.750 lei 405 = % 491.250 5124 487.500 765 3.750

  28. D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNE • Conţinutul • În cazul exporturilor de bunuri şi servicii apar creanţe faţă de clienţii externi care, din punct de vedere al exportatorului (vânzătorului),îmbracă fie forma creditului comercial clasic acordat, reflectat în conturile 411”Clienţi”(analitice distincte pe fiecare client extern în parte) fie forma creditului comercial cambial acordat, reflectat în conturile 413”Efecte de primit”, în ipoteza acceptării de către exportator(vânzător) a unor efecte de comerţ emise de clienţi externi. • În consecinţă pot să apară • Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, daca cursul valutar de la data încasării datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data acordării creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 6) • Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data încasării creditului comercial extern, exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data acordării creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 7)

  29. APLICAŢIA 6 În exerciţiu financiar N se exportă mărfuri a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent în contabilitatea financiară, în valoare de 200.000 Euro, la un curs valutar de 3,15 lei/Euro. Costul de achiziţie al mărfurilor exportate este de 350.000 lei. Tot în exerciţiul financiar N se acceptă un efect de comerţ la un curs valutar de 3,18 lei/Euro şi cursul valutar la 31.12.N este de 3,2 lei/Euro. În exerciţiul financiar N+1 se in colează efectul de comerţ, la un curs valutar de 3,25 lei/EURO. Înregistrări în exerciţiu financiar N Livrarea mărfurilor la export(200.000Eurox3,15 lei/Euro) 4111=707 630.00 2. Descărcarea gestiunii de mărfuri 607=371 350.000 3. Acceptarea efectelor comerciale, emise de clientul extern: Notă de calcul: Valoarea nominală a creanţei comerciale externe....630.000lei(200.000Eurox3,15lei/Euro) Valoarea nominală a efectului comercial acceptat.......636.000lei(200.000Eurox3,18lei/Euro) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)..........................6.000lei 413= % 636.000 4111 630.000 765 6.000

  30. APLICAŢIA 6 4. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N: Notă de calcul: Valoarea nominală a efectului comercial de încasare...........................636.000lei (200.000Eurox3,18lei/Euro) Valoarea nominală a efectelor comerciale încasat la 31.12.N...............640.000lei (200.000Eurox3,2lei/Euro) Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)................................................... 4.000lei 413=765 4.000 Înregistrări contabile în exerciţiu financiar N+1 Notă de calcul: Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat.............................640.000lei (200.000Eurox3,2lei/Euro) Valoarea de decontare a afectului de comerţ încasat............................650.000lei (200.000Eurox3,25lei/Euro) Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)..................................................10.000lei 5124= % 650.000 413 640.000 765 10.000

  31. APLICAŢIA 7 În exerciţiu financiar N se exportă produse finite a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent, în valoare de 120.000 Euro, la un curs valutare de 3,3lei/Euro. Costul de producţie”standard” al produselor finite exportate este de 300.000 lei. Tot în cursul exerciţiului financiar N se acceptă un efect de comerţ emis de clientul extern la un curs valutar de 3,29lei/Euro. Cursul valutar la 31.12.N de 3,275lei/Euro. In exerciţiul financiar N+1 se încasează efectul de comerţ, prin virament bancar la un curs de 3,25lei/Euro. Înregistrări contabile în exerciţiu financiar N: Livrarea produselor finite la export(120.000Eurox3,3lei/Euro) 4111=701 396.000 2. Descărcarea gestiunii de produse finite: 711=345 300.000 3. Acceptarea efectului de comerţ, emis de clientul extern: Notă de calcul: Valoarea nominală a creanţei comerciale externe...........396.000(120.000Eurox3,3lei/Euro) Valoarea nominală a efectului comercial acceptat..........394.800(120.000Eurox3,29lei/Euro) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-b).......................1.200lei % =4111 396.000 423 394.800 665 1.200

  32. APLICAŢIA 7 5. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N Notă de calcul: Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat...........................394.800lei (120.000Eurox3,29lei/Euro) Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat..........................393.000lei (La 31.12.N 120.000Eurox3,275lei/Euro) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b).........................................1.800lei 665=413 1.800 Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1 Încasarea la scadenţă a efectului de comerţ: Notă de calcul: Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat la 31.12.N.............................393.000lei (120.000Eurox3,275lei/Euro) Valoarea de decontare a efectului de comerţ de încasat........................................390.000lei (120.000Eurox3,25lei/Euro) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-b).................................................................3.000lei % = 413 393.000 5124 390.000 665 3.000

  33. E.CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE INCERTE • Conţinut Creanţele comerciale pot fi ”declarate ca fiind incerte sau în litigiu” fie: • În momentul expirării termenului contractual de încasare a creanţei comerciale, ceea ce ar permite informarea managementului firmei cu privire la nivelul şi structura tuturor creanţelor comerciale neîncasate la termen. • Momentul constatării, în urma unei cercetări prealabile bazată pe negocieri amiabile, a incertitudinii încasării intr-un viitor previzibil a unor creanţe comerciale, datorită incapacităţii de plată sau insolvabilităţii clienţilor. Practica contabilă a adoptat, în principiu, această soluţie de trecere în conturi separate a creanţelor incerte. • Se contabilizează în contabilitatea furnizorilor, cu ajutorul contului 4118 “clienţi incerţi sau în litigiu”, concomitent cu o ajustare pentru deprecierea acestora cu ajutorul contului 491”Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi”.

  34. APLICAŢIA 8 Se livrează, în exerciţiu financiar N, produse finale a căror evidenţă ser intermitent ţine prin inventar intermitent în contabilitatea financiară, având preţ de vânzare fără TVA de 50.000 lei si TVA 19%. În cursul exerciţiului financiar N+1, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, se încasează prin bancă 30% din valoarea creanţei comerciale faţă de clientul falit. Înregistrări contabile în exerciţiul N Livrarea produselor finite: 4111= % 59.500 701 50.000 4427 9.500 2. Trecerea în conturi separate a creanţei comerciale incerte: 4118= 4111 59.500 3. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţei comerciale faţă de clientul care a declarat faliment confirmat de hotărâre judecătorească. 6814= 491 59.500 4. Încasarea prin bancă a unei părţi din valoarea creanţei incerte(59.500x30%=17.850lei)şi trecerea diferenţei pe cheltuieli: %= 4118 59.500 5121 17.850 654 41.650 5. Anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţei rămas fără obiect: 491= 7814 59.500

  35. F.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE • Conţinut • Pot apărea situaţii r care livrările de bunuri, în cadrul unor relaţii comerciale de vânzare-cumpărare, să nu fie însoţite de facturi fiscale, ci doar de avize de însoţire a mărfurilor. Dacă, astfel de situaţii apar la finele exerciţiului financiar, iar vânzătorul(furnizorul), respectiv cumpărătorul(clientul), doreşte să-şi închidă conturile contabile curente înainte de emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se impune ca aceste relaţii de decontare”furnizori-clienţi” să fie contabilizate distinct: • La furnizor cu ajutorul contului 418 ”Clienţi-facturi de întocmit” • La client cu ajutorul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”

  36. APLICAŢIA 9 SC ”X” furnizor livrează la finele exerciţiului financiar N produse la SC ”Y”client având preţ de livrare 80.000 fără TVA şi TVA 19% pe care clientul urmează să şi comercializeze ”en-gros” în calitate de mărfuri. Evidenţa stocurilor la ambele societăţi comerciale se ţine prin inventar permanent în contabilitate la costul de producţie al producătorului fiind de 50.000lei, iar clientul ţine evidenţa stocurilor de mărfuri în preţ de cumpărare fără TVA. În exerciţiu financiar N+1 de întocmeşte factura fiscală la nivelul datelor din Avizul de însoţire a mărfurilor care se decontează prin viramente bancare.

  37. APLICAŢIA 9 .

  38. G.CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE • Conţinut • În cadrul relaţiilor comerciale dintre agenţii economici pot apare situaţii, în special în cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, în care clienţii să consimtă la acordarea unor avansuri din valoarea bunurilor ce urmează a fi produse şi livrate de către furnizor. În astfel de ipoteze, clientul devine un creditor al furnizorului, şi invers furnizorul devine un debitor al clientului pe perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul decontării valorii bunului care face obiectul tranzacţiei comerciale. • Aceste avansuri se contabilizează: • La furnizori cu ajutorul contului 419”Clienţi creditori” • La client cu ajutorul contului 409” Furnizori debitori”,detaliat în conturi operaţionale de gradul II • 4091-Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor • 4092-Furnizori debitori pentru prestări de servicii si executări de lucrări

  39. APLICAŢIA 10 SC”Y” client acordă, prin virament bancar SC”X” furnizor, un avans comercial de 100.000 lei fără TVA, TVA 19%, în vederea achiziţionării de materii prime care pentru furnizori reprezintă produse finite, a căror evidenţă, la ambele societăţi comerciale, se ţine prin inventar intermitent. Furnizorul livrează materii prime la un preţ de facturare fără TVA de 500.000 lei, TVA 19%. Se decontează avansul comercial şi restul de plată prin virament bancar.

  40. APLICAŢIA 10

  41. 3.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR SALARIALE ŞI SOCIALE Decontările salariale vizează: • Obligaţiile de plată ale angajatorului faţă de angajaţi calculate în conformitate cu reglementările legale şi prevederile contractelor colective şi/sau individuale de muncă. • Decontarea(plata) de către angajator a drepturilor salariale nete, după deducerea din drepturile salariale brute a tuturor reţinerilor legale prin “stopaj la sursă”

  42. CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE –se realizează- 42 Personal si conturi asimilate Conturi operaţionale de datorii 421 Personal-salarii datorate 423 Personal-ajutor materiale datorate 424 Prime reprez. participarea personalului la profit 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Reţineri din salarii datorate terţilor 4281 Alte datorii în legătură cu personalul Conturi operaţionale de creanţe: 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul

  43. CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE –se realizează- • Decontările sociale vizează: • Obligaţiile de plată ale angajatorului faţă de organismele de asigurări şi protecţie socialp, compuse din: • Contribuţii proprii ale angajatorului; • Contribuţii ale angajaţilor, reţinute din drepturile salariale ale acestora “prin stopaj la sursă” în baza unui mandat legal • Decontarea (plata) de către angajator a contribuţiilor proprii şi reţinute prin “stopaj la sursă”, organismelor de asigurări şi protecţie socială beneficiare

  44. CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SOCIALE- se realizează - 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE Conturi operaţionale de datorii: 431 Asigurări sociale 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 437 Ajutor de şomaj 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438 Alte datorii si creanţe sociale 4381 Alte datorii sociale Conturi operaţionale de creanţe: 4382 Alte creanţe sociale

  45. Evidenta operativa şi contabilitatea analitică a decontărilor salariale se realizează cu ajutorul “Statelor de salarii” în care elementele de calcul a drepturilor salariale şi de decontare a cestora, sunt sistematizate astfel:

  46. FILIERA ÎNREGISTRĂRILOR CONTABILE “STANDARD” PRIVIND DECONTĂRILE SALARIALE PRESUPUNE: 1. Acordarea de venituri salariale, prin viramente bancarem în conturi de “carduri”: 425 = 5121 (12) 2. Înregistrarea drepturilor salariale brute: 641 = 421 (7) 3. Înregistrarea reţinerilor din salarii:

  47. 4. Plata drepturilor salariale nete (rest de plăţi) prin viramente bancare în conturi de “carduri”: 421 = 5121 (15) 5. Plata reţinerilor din drepturile salariale, prin viramente bancare:

  48. Notă: Dacă, cu ocazia decontării drepturilor salariale nete, există sume nedecontate, acestea se trec în evidenţă separată, prin formula contabilă: 421 = 426 iar decontarea se înregistrează prin formula contabilă: 426 = 5311 sau 5121 după caz

  49. Contribuţia abgajatorului la organismele de asigurări şi protecţie socială se compun, în principal din: • CAS – Contribuţia unităţii la asigurările sociale • CASS – Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate • CFS - Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Contabilizarea contribuţiilor angajatorului la organismele de asigurări şi protecţie socială presupune: • Înregistrarea obligaţiilor de plată: • 6451 = 4311 (CAS) • 6453 = 4313 (CASS) • 6452 = 4371 (CFS) • Plata contribuţiilor prin virament bancar: % = 5121 _________ 4311 ( CAS ) 4313 ( CASS ) 4371 ( CFS )

  50. 3.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului • Structura contabilă a decontărilor cu bugetul statului vizează: • Impozitul pe profit/venit • Taxa pe valoare adăugată • Impozitul pe venituri de natura salariilor • Subvenţiile • Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate • Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate • Alte datorii şi creanţe faţă de bugetul statului • Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din grupa: 44 “BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE”

More Related