PREVENTIE ORO/DENTAR Ă Curs re zidenţi anul II Disciplina de Parodontologie

1. Facultatea de Medicină Dentară Disciplina de Prevenţie Oro-Dentară Titular curs : Sef Disciplină : Conf. Dr. Lucia Bârlean PREVENTIE ORO/DENTARĂCurs rezidenţi anul II Disciplina de Parodontologie

2. Prevenirea îmbolnăvirilor • Prevenirea îmbolnăvirilor reprezintă strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei boli sau de întărire a factorilor ce reducsusceptibilitatea la boală (profilaxie primară). • activităţile destinate tratamentului sau reducerii efectelor provocate de boli deja instalate profilaxia secundară şi terţiară, calitatea acestora fiind determinată de • nivelul economic general al societăţii, • atitudinile comportamentale sanogene şi • nivelul de pregătire al echipei stomatologice.

3. Sănătatea orală – calitatea vieţii • Concept dinamic – evaluare chestionare epidemiologice / • studiilongitudinalesauinterventionale • Impactul funcţiilor aparatului dento-maxilar – indicatori • multidimensionali care stabilesc dimensiunile calităţii vieţii • Dimensiune socială • Dimensiune funcţională • Dimensiune economică • Dimensiune culturală • WHO / diferenţă semnificativă între starea de sănătate a indivizilor cu status socio-economic ridicat şi al celor cu status socio-economic redus. • Inegalităţi pot fi de: natură biologică, genetică dar în principal statusul socio-economic apreciat în funcţie de venit şi nivelul de educaţie este direct proporţional cu starea de sănătate. • Obiectiv / reducerea inegalităţilor în starea de sănătate

4. Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, şi 2025 Obiectiv – decidenţii politicilor de sănătate, învăţământ stomatologic, organizaţii profesionale

5. INDICII EPIDEMIOLOGICI odonto -parodontali Cuantificarea principalelor afecţiuni oro-dentare (carie, parodontopatie, anomalii dento - maxilare, cancerul BMF) se face prin intermediul indicatorilor epidemiologici. • Prevalenţa - amploarea unei afecţiuniîntr-o populaţie într-un anumit moment . • Incidenţa – afecţiunea apărută într-o populaţie într-o anumită perioadă de timp • Indicele de incidenţă a cariei dentare este dat de raportul dintre nr. cazuri noi de carie x 100.000 nr. locuitori. • Indicele de prevalenţă a morbidităţiieste dat de raportul dintre numărul de bolnavi cu afecţiuni oro-dentare x 100 nr. locuitori.

6. EGOHIDEuropean Global Oral Health IndicatorsDevelopment • EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de sanatate orala, fiind format din mai multe sectiuni : • Date de identificare si informatii generale ale subiectilor • Chestionar privind starea de sanatate odontala • Chestionar despre fluoroza dentara • Chestionar despre sanatatea parodontala • Determinarea prezentei cancerului oral • Tratamente ortodontice • Tratamente protetice

7. Prevenţia pre-primară Controlul transferului de S.mutans de la mamă la făt (transmitere verticală) Tipar de risc cariogen – caracter familial - modificarea florei mamei – modificarea nivelului de afectare prin carie a copilului PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100 PFRI – Plaque Forming Rate Index

8. Prevenţia primară Scopul acţiunilor de prevenţie primară– urmăreşte aplicarea unor strategii de evitare a apariţiei bolilor oro-dentare şi de oprire a evoluţiei acestora înainte să fie necesar a se institui metodele prevenţiei secundare. • În cazul cariei, acţiunile de profilaxie primară se vor desfăşura strict în următoarea ordine: • fluorizarea generală şi locală, • igiena alimentaţiei, • igiena oro-dentară, • sigilarea şanţurilor şi gropiţelor.

9. Prevenţia secundară Are ca scop examinarea, depistarea şi tratamentul precoce şi corect al afecţiunilor oro-dentare prin reabilitarea corectă a tuturor dezechilibrelor instalate. Metodele ei vor fi individualizate fiecărei afecţiuni în parte. • Caria dentară • examinarea, depistarea şi tratamentul corect şi precoce, • profilaxia locală cu produse fluorurate (clătiri, geluri, lacuri, etc.) • dispensarizarea pacienţilor. • Parodontopatia • examinarea, depistarea, tratamentul corect şi precoce al gingivitelor şi al parodontopatiilor aflate în stadiu incipient, • dispensarizare şi control periodic. • Cancerul oral • esenţială rămâne examinarea corectă şi depistarea îmbolnăvirii în faza de debut. Intervenţia specialistului chirurg în faza incipientă poate să conducă la un prognostic favorabil

10. Profilaxia terţiară • Profilaxia terţiară se instituie în urmaeşecurilor profilaxiei secundare şi implică aplicarea măsurilor necesare în vederea refacerilor pierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientuluidin punct de vedere al confortului. • Tratamentul curativ va fi dublat de o concepţie preventivă care se bazează pe: surprinderea şi eliminarea unor evoluţiii ulterioare ale îmbolnăvirii, cu scopul de a preîntâmpina functio lesa. • Metode: • utilizarea judicioasă a fluorurilor, • igiena alimentară (raţionalizarea consumului de produse zaharoase), • igienă oro-dentară riguroasă, • aplicarea răşinilor de sigilare în profilaxia cariei, • profilaxia profesională, • dispensarizarea pacienţilor, • educaţia pentru sănătatea orală şi pentru menţinerea sănătăţii întregului organism.

11. PROFILAXIA PRIMARĂ ODONTO- PARODONTALĂ -PROFILAXIA CU FLUOR- Prevenţie primară

12. ACŢIUNEA ANTICARIE A FLUORULUI

13. MECANISMELE ANTICARIE ALE FLUORULUI În condiţiile în care este disponibil la suprafaţa dinţilor, fluorul acţionează prin trei mecanisme principale topice : • Reducerea demineralizăriiprin reducerea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de smalţ în condiţii acide • Creşterea remineralizăriila suprafaţa cristalelor din stratul superficial şi din zonele subsuperficiale. • Inhibarea activităţii bacteriilor sensibile (Streptococ Mutans), prin: • influentarea structuramembranei celulare, cu scăderea utilizării glucozei necesaremultiplicării celulare si reducerea formării polizaharizilor extra si intracelulari; • blocarea degradarii hidratilor decarbon la acest nivel prin inhibare enzimatică la nivelul eunolazei, urmată de scădereaproductiei de acid; • La suprafata smaltului reducenergia liberăinhiband aderentamicrobiană; • în salivă si la nivelul plăcii bacteriene determinăintensificarea remineralizării smaltuluiprin potentializarea tendinteide precipitare a componentelor anorganice, cu formarea unor cicatrici din cristale de fluorapatităfoarte rezistente la atacul acid.

14. EFECTELE FLUORULUI APLICAT LOCAL reducerea demineralizării şi favorizarea remineralizării concentraţia crescută de fluor favorizează captarea lui de către mineral, diminuându-i rata de disociere. concentraţia redusă de fluor inhibă producerea de acid de către bacteriile din placa bacteriană. Efectul preventiv al fluorului implică trei mecanisme principale: reducerea demineralizării smalţului în condiţii acide creşterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente la nivel bacterian F inhibă enolaza, care reduce rata glicolitică şi transportul intracelular al glucidelor

15. Apele de gură cu F Clatiri cu frecventa variabila in functie de substanta activa si de concentratie ( zilnice pana la o clatire la 2 luni) Poate urma dupa periajul dentar cu paste care contin fluor ( nu exista risc de supradozare) Usor de aplicat , costuri reduse A. METODE NON-PROFESIONALE Produse fluorurate

16. Geluri Gel neutruNaF 1.1% (5000 ppm), pH 7(NeutroGard) se poateutilizaîn loc de pastă de dinţi Indicaţii: copii “high risk”, dupăvârsta de 6 ani

17. B. METODE PROFESIONALE Soluţii fluorurate Soluţie neutră de NaF 2% Aplicaţii săptămânale, timp de 4 săptămâni la copii de 3,7,11,13 ani Scop: prevenirea cariei dentare După KNUTSON, sol. neutră de NaF 2% se aplică de 3 ori pe an, timp de 3 – 8 minute. Fluorură de Staniu 8% Este instabilă, se recomandă prepararea ei pentru fiecare pacient Se aplică la interval de 6 luni Dezavantaje: gust neplăcut, coloraţii dentare,dificil de aplicat la copii

18. Geluri APF (Fluorură Fosfatică Acidulată) 1,23 % F-, pH = 3,5 Indicaţii:-desensibilizare, o dată pe săptămână , timp de 1 – 6 săptămâni - profilaxia cariei dentare: de două ori pe an Are proprietăţi tixotropice Protocol clinic periaj profesional cu pastă sau pulbere fără F uscarea arcadei aplicare cu ajutorul gutierelor prefabricate ml in fiecare gutieră) şi menţinerea acestora pe arcade timp de 4 min. se îndepărtează gutierele şi se menţine aspiraţia salivară timp de 10 min. nu se bea, nu se mănîncă, nu se clăteşte timp de 30 min.

19. Lacuri fluorurate • Indicaţii : copii cu risc mediu sau mare de producere a cariei dentare ,în special la copii necooperanţi, sau la marginile restaurărilor protetice, pe rădăcini dezgolite, pe carii incipiente • rezistă în cavitatea orală pînă la o săptămână • rezervor de fluorura de calciu - eliberează fluorul lent in momentul in care pH salivar scade • Aplicare la intervale de 3-4 luni pentru a mentine efectul cariopreventiv • Duraphat nu are efect semnificativ asupra Streptococcus mutans din saliva, efectul cariostatic fiind determinat de remineralizarea leziunilor initiale carioase.(Zikert si Emilson) • S-au semnalat usoare reactii adverse • Nu se utilizeaza la pacientii cu gingivite si stomatite • Nu exista riscul intoxicatiilor deoarece se aplica o cantitate redusa de lac (0,3-0,6 ml)

20. Duraphat, 22.600 ppm F Protocol clinic: periajul suprafeţei dentare (nu este obligatoriu) uscarea suprafeţei dentare ( nu este obligatorie) aplicarea lacului pe suprafeţele dentare evitarea ingestiei de alimente şi lichide după uscarea acestuia, timp de 4 ore evitarea periajului dentarîn ziua aplicării Fluorprotector (5,0% NaF) Protocol clinic: - asemănătoraplicăriiDuraphat

21. Scheme de aplicare locală a fluorurilor în funcţie de riscul carios şi vârsta pacientului, ( Disciplina de Dentistică Preventivă Iaşi )(Dănilă, 2005)

22. Prevenţie primară CONTROLUL PLĂCII BACTERIENE

23. Caracteristicile periuţelor în funcţie de diametrul firelor Controlul mecanic al plăcii bacteriene

24. Avantajele periuţei electrice • reduce şi previne formarea PB şi a tartrului; • realizează un masaj gingival eficient, îmbunătăţind circulaţia sanguină şi a mucoasei gingivale; • uşurinţă în utilizare, fără efort din partea subiecţilor; • dozarea presiunii şi a mişcărilor se realizează uniform, fără a necesita o atenţie sporită din partea utilizatorului.

25. Tehnica Bass Caracteristici: • tehnică creviculară - realizează curăţarea şanţurilor gingivale; • realizează protecţia feţei vestibulare a caninului, evitând apariţia recesiunii gingivale; • se realizează pe grupe dentare (secvenţială); • realizează curăţarea feţei distale a ultimului molar; • este o tehnică mixtă, gingivo-dentară (îndepărtează placa bacteriană de la nivelul dinţilor şi stimulează circulaţia sanguină la nivel gingival); • metoda foloseşte mişcările vibratorii.

26. Pastele de dinţi • Compoziţia pastelor de dinţi: • Agenţi abrazivi; • Fluidifianţi; • Agenţi Detergenţi; • aromatizanţi şi îndulcitori; • Coloranţi; • Conservanţi şi agenţi anticorozivi; • Substanţe antiplacă; • Substanţe care cresc rezistenţa smalţului (fluoruri); • Substanţe desensibilizante; • Substanţe cu efect de albire; • Substanţe antialergice şi de epitelizare; • Enzime; • Substanţe transportatoare de calciu; • Substanţe naturale.

27. Obiective: • prevenirea formării plăcii bacteriene; • reducerea ratei de formare a plăcii bacteriene; • controlul formării plăcii bacteriene; • reducerea, inhibarea sau îndepărtarea plăcii bacteriene existente; • alterarea compoziţiei florei microbiene a plăcii; • exercitarea efectelor bactericide sau bacteriostatice asupra florei microbiene implicate în caria dentară şi parodontopatie; • modificarea energiei de suprafaţă a dintelui cu reducerea aderenţei plăcii bacteriene; • inhibarea factorilor de virulenţă. Controlul chimic al plăcii bacteriene

28. Efectele antiplacă • agenţii chimici pot împiedica formarea plăcii bacteriene prin unul sau mai multe din următoarele mecanisme: • inhibarea colonizării bacteriene, • inhibarea creşterii şi metabolismului bacterian, • distrugerea plăcii mature, • modificarea biochimiei şi ecologiei plăcii bacteriene. • se ataşează la membrana bacteriană şi interferează cu funcţiile normale ale acesteia, cum este funcţia de transportproducând tulburarea metabolismului bacterian ducând la moartea bacteriei. Vehicule • Apele de gură • Gelurile • Pastele de dinţi • Gumele de mestecat şi tabletele • Irigatiile • Lacurile şi dispozitivele de eliberare lentă controlată • lacurile cu CHX şi CHX-timol care sunt foarte eficiente în reducerea numărului de Streptococc mutans şi a formării plăcii bacteriene. • Dispozitiv Perio-chip în pungile parodontale inflamate

30. Clasificarea agenţilor antiplacă • Agenţi cationici; • Agenţi anionici; • Agenţi neionici; • Alţi agenţi; • Combinaţii de agenţi.

31. Principalii agenţi cationici • Biguanidine: clorhexidina (CHX) şi alexidina; • Compuşi cuaternari de amoniu: clorura de cetilpiridinium, clorura de benzalconium • Sărurile metalice: Cu2+, Sn2+, Zn2+, • Pirimidine: hexetidina (hexahidropiridină), • Extracte naturale: sanguinarina.

32. Agenţi cationici Biguanide - Clorhexidina • 1956- Davies - spectru larg bactericid şi bacteriostatic . • Forme de prezentare: soluţii de clătire, geluri, spray-uri. • spectru larg antibacterian, cu toxicitate mică şi cu mare afinitate pentru mucoase • Clorhexidina în concentraţie mică este bacteriostatică, în timp ce în concentraţie mare este bactericidă (nivelul la care se manifestă efectul bacteriostatic sau bactericid variază şi în funcţie de speciile bacteriene).

33. Agenţii anionici • Fluorul 1940 • Lauryl-sulfatul de sodiu(denaturant proteic - poate determina descuamarea mucoasei)

34. Agenţii neionici • Listerina • este o combinaţie de fenol, timol şi eucaliptol. • Apele de gură cu Listerină sunt utilizate de peste 100 de ani de milioane de consumatori, în special în S.U.A. • Efectul asupra plăcii bacteriene şi a gingivitelor, deşi foarte mult studiat, este mai redus decât cel al CHX . • Listerina are un gust puternic datorită alcoolului din compoziţie, motiv pentru care nu este indicată a fi folosită de persoanele cu hiposialie. • Triclosanul • Triclosanul este un agent antibacterian non cationic( 2.4.4-tricloro-2-hidroxifenil eter) cu spectru larg care actioneaza asupra bacteriile Gram + dar si Gram - la nivelul membranei citoplasmatice 1970 • Triclosanul intra in compozitia produselor de igiena cum ar fi: sapunuri, deodorante ,paste de dinti, ape de gura • Combinarea cu un copolimer (polivinilmetil eter şi acid maleic), ( face ca triclosanul să fie ceva mai eficient decât listerina.

35. Prevenţie primară DIETA

36. PARTICULARITĂŢILE ACŢIUNII • ALIMENTELOR • LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE • Efectul pre-resorbtiv –formarea bolului alimentar, absorbţia unor principii alimentare eliberate prin intermediul enzimelor salivare. • Efectul post-resorbtiv –se exercita prin aportul de minerale, proteine, vitamine, numai în timpul dezvoltării şi mineralizării dinţilor. • Statusul nutriţional reprezintă un aspect important în cadrul modelului socio-ecologic al cariei şi parodontopatiei. • Stresul psihic şi limitarea timpului acordat alimentaţiei, neregularitatea celor 3 mese pe zi, conduc la modificarea obiceiurilor alimentare.

37. CERINŢELE UNEI ALIMENTAŢII CORECTE: • consum moderat, care să elimine prezenţa în exces a unor alimente; • consum echilibrat, care are în vedere repartizarea trofinelor energogene în raport optim de p :l :g  = 1: 0,8: 3,5; • consumul unor produse alimentare variate, deoarece bogăţia trofinelor şi nivelul energogen de care are nevoie organismul nu pot fi altfel satisfăcute; nici unul din alimentele cunoscute nu este considerat complet dotat trofinic şi energogen; • consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică, în măsură să asigure concomitent o mare valoare nutritivă, o densitate calorică echilibrată şi raporturi optime între diferite trofine; • consumul cantităţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize; stabilitatea şi prosperitatea biologică a organismului sunt mai bine asigurate dacă toată hrana destinată pentru o zi este fragmentată în mai mult de două sau trei reprize.

38. Prevenţie primară Sigilarea

39. Indicatii • Pacienţi cu risc crescut de îmbolnăvire prin carie • Şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor temporari şi definitivi (de elecţie suprafaţa ocluzală a primului molar definitiv imediat după erupţie) şi ale premolarilor; • Şanţurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor; • Fosetele supracingulare;Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare subiacente prin examen clinic şi radiologic; • Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii dentinare la acelaşi dinte, evidenţiate clinic şi radiologic; • Pacienţi cu igienă orală riguroasă; • Pacienţi cooperanţi.

40. RĂŞINILE COMPOZITE • Compoziţie - fază organică (răşini fără umplutură – fluide) şi - fază anorganică legate prin agenţi de cuplare silanici). Pot conţine fluor (Helioseal F) - efect carioprofilactic în jurul sigilării. • Mecanismul de priză este -chimic (autopolimerizare) sau -fotoindus - răşini fără umplutură - Delton, Deguseal, Helioseal, Teethmate-F, Concise White Seal (3M ESPE)) şi - răşini cu umplutură - P50, Herculite, Heliomolar – utilizate în sigilările lărgite • Indicaţiile de elecţie sunt în zonele supuse stressului ocluzal acolo unde materialul trebuie să prezinte o rezistenţă la abrazie ridicată. • Mecanismul de aderare mecanic la nivelul microretenţiilor create în smalţ prin gravaj . • Proprietăţile preventive - realizează un strat foarte subţire, fluid care va etanşa substratul dentinar şi va bloca nişele ecologice de carie. • GLASS IONOMERII • Compoziţie– pulbere de fluoroaluminosilicat şi lichid – acid poliacrilic • Mecanismul de priză : chimic , fotoindus sau mixt • Mecanismul de aderare - chimic • Proprietăţile preventivebiocompatibilitate, efect cariostatic, adeziune chimică chiar şi în condiţii de umiditate , bună stabilitate dimensională cu o bună etanşeitate. • COMPOMERII • Compoziţie - materiale hibride - glass ionomerilor (25%) şi răşinile compozite (75%). • Mecanismul de priză este mixtchimic şi fotoindus . • Prezentare - sistem monocomponent în capsule Compoglass flow (3MESPE) sau seringi (Dyract Seal (Densply DeTrey). • Mecanismul de aderareeste mixt, mecanic şi chimic . • Proprietăţile preventive - biocompatibilitate, efect cariostatic prin eliberare de fluor, adeziune optimă (chiar şi în condiţii de umiditate) bună stabilitate dimensională

41. Protocol clinic • Fisurile cu marmoraţii sau cu leziuni punctiforme situate doar în smalţ pot fi preparate în formă de “V” cu freze speciale de turbină, diamantate, cu diametrul de 1mm. • Izolarea dinţilor cu comprese, rulouri de bumbac sau cu diga • Îndepărtarea plăcii bacteriene – paste abrazive fără ulei, glicerină sau substanţe fluorurate, • Spălarea suprafeţelor cu spray de apă şi uscarea cu spray de aer. • Mordansarea smalţului timp de 15-30 sec - acid ortofosforic 37% ( soluţie sau gel de consistenţă cât mai fluidă, aplicat prin pensulare sau injectare). • Spălarea cu spray de apă 15-30 sec. şi uscarea cu spray de aer. • Aplicarea unui adeziv amelo-dentinar(opţional, ) când se utilizează ca material de sigilare răşină compozită 10 secunde, uscare şi fotoactivare luminoasă • Aplicarea sigilantului - fotoactivare • Îndepărtarea izolării. • verificarea ocluziei . • dispensarizarea activă a pacienţilor (din 6 în 6 luni)

42. Evaluarea riscului carios se face analizând următorii parametri: EVALUAREA BACTERIANĂ • rezultatul testului pentru Streptococcus mutans: (<1.000.000) (>1.000.000); • rezultatul testului pentru lactobacili: (<100 000) (>100 000). ALIMENTAŢIA • obiceiul de a consuma dulciuri (zahăr); • excesele şi deficienţele din alimentaţie. FACTORI DE RISC CE APARŢIN GAZDEI • antecedente personale generale: • medicamente ce conţin zahăr; • medicamente care induc xerostomia; • probleme medicale psihice şi/sau fizice. • antecedente stomatologice: • ultima vizită la stomatolog; • obiceiuri de igienă orală (periaj dentar, clătiri cu ape de gură fără fluor). • utilizarea fluorului: • utilizare trecută şi curentă; • folosirea apei fluorizate. • rata fluxului salivar (ml/min); • examenul clinic: • indice de placă bacteriană; • indicele CAOS (Tabel 10-1);

43. Risc carios 0 Factori etiologici: • Streptococcus mutans negativ; • nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml); • rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută. • Prevalenţa cariei: carii ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe restaurate la molari. • Incidenţa cariei 0. • Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli. • Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli. • Factori preventivi: • standard de igienă orală foarte bun; • folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor; • dieta excelentă; • ingrijiri oro-dentare preventive regulate, (1,2,3,5);

44. Risc carios scăzut Factori etiologici: • Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml; • nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml); • rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută. • Prevalenţa cariei: între 20 – 35 ani câteva carii ocluzale sau suprafeţe restaurate la molari. • Incidenţa cariei; mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de 5 ani • Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: reduşi sau nuli • Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: reduşi sau nuli • Factori preventivi: • standard de igienă orală bun; • folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor; • dietă bună; • îngrijiri oro-dentare preventive regulate.

45. Risc carios moderat Factori etiologici: • Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml; • nivel crescut de lactobacili în salivă ( 10.000 CFU/ml); • rata de formare a PB moderată sau mare. • Prevalenţa cariei mare: între 20 – 35 ani pot fi prezente leziuni carioase sau restaurări, cele mai multe ocluzale şi câteva pe suprafeţele aproximale posterioare. • Incidenţa cariei: mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pe an. • Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: • frecvenţa mare de consum a produselor zaharoase (clearance prelungit); • nivel socio-economic necorespunzător. • Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: • reducerea secreţiei salivare stimulate; • capacitate tampon redusă; • răspuns imunologic redus. • Factori preventivi: • standard de igienă orală deficitar; • folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor; • regim alimentar deficitar; • îngrijiri oro-dentare preventive neregulate.

46. Risc carios mare Factori etiologici: • Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml; • nivele crescute de lactobacili în salivă ( >100.000 CFU/ml); • rata de formare a PB mare sau foarte mare. • Prevalenţa cariei foarte mare: între 20 – 35 ani prezintă mai mult de un dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontică sau rădăcini fracturate în trecut), restaurări ocluzale, cele mai multe suprafeţe aproximale, includ incisivul maxilar şi suprafeţele orale . • Incidenţa cariei: foarte mare, mai mult de două noi suprafeţe cariate pe an. • Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: frecvenţa foarte mare de consum a produselor zaharoase: • nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţional scăzut) • utilizarea medicamentelor hiposialice; • indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: • rata secreţiei salivare foarte scăzută sau xerostomie; • capacitate tampon foarte redusă; • boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjögren); • răspuns imunologic sever compromis. • Factori preventivi: • standard de igienă orală foarte scăzut; • folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor; • regim alimentar mult deficitar. • Îngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente.

48. Probabilitate (%) Alimentaţie Factor microbian Susceptibilitate Circumstanţe CARIOGRAMĂ – EVALUAREA RISCULUI CARIOS C P S A M Probabilitatea evitării apariţiei de noi leziuni carioase depinde de 4 factori: A- alimentaţia – frecvenţa meselor şi conţinutul alimentaţiei; B - cantitatea şi calitatea plăcii bacteriene; S - susceptilibilitatea gazdei - saliva, ţesuturile dentare; C- circumstanţe – experienţa trecută referitoare la caria dentară, starea de sănătate generală;

49. SISTEMUL INTERNATIONAL DE DETECTIE SI EVALUARE A CARIEI (ICDAS II) • Metodalui Ekstrand, Ricketts şi Kidd • Formulatde ICDAS - Baltimore Workshop 2005 • O nouă paradigmă (model) de măsurare a cariei dentare • Sistem unitar şi integrat • Bazat pe evidenţă clinică revizuită • Desemnat standardizării diagnosticuluişi facilitării prognosticului şi managementuluicariei dentare • Diagnosticul cariei văzut ca un proces desfăşurat în trei etape: detecţia leziunii → evaluarea severităţii leziunii → evaluarea activităţii leziunii

50. Prevenţie secundară