1 / 251

LIPIDELE ROLUL S TRUCTURA CH IMICĂ PROPRIETĂŢI

LIPIDELE ROLUL S TRUCTURA CH IMICĂ PROPRIETĂŢI. Funcţiile biologice ale lipidelor. Clasificarea lipidelor( structurală, funcţională, după proprietăţile fizico-chimice ). Lipidele de rezervă – acilgliceridele, reprezentanţii, structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biologic.

lerato
Download Presentation

LIPIDELE ROLUL S TRUCTURA CH IMICĂ PROPRIETĂŢI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. LIPIDELE ROLULSTRUCTURA CHIMICĂ PROPRIETĂŢI

  2. Funcţiile biologice ale lipidelor. • Clasificarea lipidelor( structurală, funcţională, după proprietăţile fizico-chimice ). • Lipidele de rezervă – acilgliceridele, reprezentanţii, structura, proprietăţile fizico-chimice, rolul biologic. • Lipidele protoplasmatice – fosfogliceridele, sfingolipidele, glicolipidele, colesterolul- structura, proprietăţilefizico-chimice, rolul biologic. • Eicosanoizii- prostaglandinele, leucotrienele, tromboxanele- structura şi rolul biologic. • Vitaminele liposolubile – A,D,E, K – structura şi rolul biologic. • Membranele biologice: • Funcţiile şi structura – modelul S.G.Sînger şi G.L.Nicolson; • Proprietăţile fundamentale – fluiditatea, molilitatea, permeabilitatea selectivă, asimetria, autoasamblarea şi autorapararea; • Diversitatea şi specificitatea structurilor şi funcţiilor diferitor membrane biologice.

  3. LIPIDE • Substanţe organice, greu solubile în apă dar solubile în solvenţi organici (eter, benzen, cloroform).

  4. Rolul • principala formă de depozitare şi de transport a rezervelor energetice ale organusmului • Constituienţi structurali ai membranelor celulare şi intracelulare • rol în procesul de comunicare şi recunoaştere intercelulară • Izolator: termo; mecano-; electroizolator • Pot avea efecte biologice: sunt vitamine, hormoni, prostaglandine

  5. Clasificarea • Saponifiabile – prin hidroliză se descompun în substanţele componente (acilglicerolii, fosfogliceride, sfingolipide, cerurile, glicolipidele) • Nesaponifiabile – nu se scindează hidrolitic în compuşi simpli (hidrocarburile, alcoolii, aldehidele, acizi cu schelete alifatice sau ciclice cu structură poliizoprenică: terpenele, steroizii, carotenoizii)

  6. Structurală: • Lipide monocomponente(monomeri lipidici) – lipide nesaponifiabile • Lipidele policomponente • Simple: cerurile, gliceridele, steridele • Conjugate (mixte): fosfolipidele, sfingolipidele, glicolipidele

  7. După proprietăţile fizico-chimice: • Polare (FL, AG) • Nepolare – Tg

  8. După importanţa fiziologică: • Lipide de rezervă - Tg • Structurale – FL, Col, Sfingolipidele • Lipidele sângelui: Tg, Col, LP • Lipidele constituie 10-20% din masa corpului. • 10-12 kg lipide (2-3 kg – lipide structurale; 98% - concentrate în ţesutul adipos)

  9. AG – structura, proprietăţi • AG- derivaţii hidrocarburilor alifatice ce conţin druparea carboxil • Clasificare: 1. După nr atomilor de C: • - AG cu nr par • - AG cu nr impar 2. După gradul de saturare: • saturaţi • nesaturaţi 3. După rolul fiziologic: • esenţiali • neesenţiali (linoleic şi linolenic)

  10. Structura chimică • CH3-COOH acetic • CH3-(CH2)2-COOH butiric • CH3-(CH2)4-COOH caproic • CH3-(CH2)6-COOH caprilic • CH3-(CH2)8-COOH capric • CH3-(CH2)10-COOH lauric • CH3-(CH2)12-COOH miristic • CH3-(CH2)14-COOH palmitic • CH3-(CH2)16-COOH stearic

  11. AG mononesaturaţi • AG nesaturaţi conţin una sau mai multe legături duble etilenice care de regulă suntîntre poziţia C9 şi C10 –cis a. palmitooleic (C16:1) • CH3- (CH2)5- CH=CH-(CH2)7-COOH a. oleic (C18:1) • CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH

  12. AG polinesaturaţi a.linoleic(C18:2 –cis9, 12) • CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7- COOH a. linolenic (C18:3 –cis9,12,15) • CH3-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH a.arahidonic (C20:4, cis5,8,11,14) • CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)3-COOH

  13. Proprietăţile AG • AG saturaţi până la C8 – sunt lichizi; mai sus de C8- solizi. AG nesaturaţi – sunt lichizi • În cristale catenele hidrocarburilor saturate au configuraţia de zig-zag • AG nesaturaţi prezintă izomerie cis-trans însă formele naturale ale acestor – sunt izomerii cis • AG – puţin solubili în apă, solubilitatea scăzând odată cu lungimea catenei • AG nu se află în stare liberă în celule şi ţesuturi ci sunt legaţi covalent • AG nesaturaţi au t de topire mai joasă comparativ cu cei saturaţi---lungimea şi prezenţa legăturilor duble amplifică fluiditatea

  14. Proprietăţile chimice • AG saturaţi şi nesaturaţi pot forma: • Esteri (gliceride, fosfogliceride) • Săruri (săpunuri cu proprietăţi tensioactive) • Amide (sfingolipide) • AG nesaturaţi adiţionează la nivelul dublei legături – halogeni (Br2; Cl2), tiocianatul (SCN)2, gruparea hidroxil • AG nesaturaţi suferă procesul de peroxidare, la care se alterează gustul şi mirosul (râncezire)

  15. GLICERIDE ( acilgliceroli, grăsimi neutre) • Sunt esteri ai glicerolului cu AG • După nr grupărilor alcoolice esterificate din glicerol deosebim: mono-; di- şi tri gliceride

  16. Rolul Tg • Constituie grăsimea de rezervă din ţesuturi • Rol energetic • Se găsesc în LP plasmatice • Izolator • La oxidarea 1g se elimină 9kcal • Tg din ţesutul uman cuprind următorii AG: • Oleic-45%, palmitic-25%, linoleic – 8%, palmitooleic – 7%, stearic- 7% şi alţii -7%

  17. Proprietăţile Tg • Sunt determinate de natura şi numărul de AG constituienţi • Insolubile în apă, solubile în solvenţi organici • Tg ce conţin AG saturaţi – solide(grăsimi, unt)- de origine animală • Tg ce conţin AG nesaturaţi – consistenţă lichidă (uleiurile vegetale) • Prin hidroliza enzimatică (se produce în intestin sub acţiunea lipazei) se scindează în glicerol şi 3AG • Prin hidroliza alcalină (KOH, NaOH) –glicerol+săpunuri • Prezenţa AG nesaturaţi – proprietatea de a adiţiona halogenii la dublele legături • Sub acţiunea luminii, căldurii – se autooxidează

  18. Fosfatidele • Derivaţi ai acidului fosfatidic • Reprezentanţii: • fosfatidilcolina (lecitina) • Fosfatidiletanolamina (cefalina) • Fosfatidilserina • Fosfatidilinozitol

  19. Rolul: • Structural • Fosfatidilcolina cu 2 resturi de palmitil este componentul principal al surfactantului pulmonar, ce acoperă alveolele şi împedică colapsul la expiraţie • Fosfatidiletanolamina – sunt abundente în ţesutul nervos • Fosfatidilinozitolul- rol în procesul de transmitere a semnalelor extracelulare

  20. Proprietăţile • Caracter amfipatic (lecitinile şi cefalinele au structură bipolară: prezenţa resturilor acil – hidrofobe şi a sarcinilor electrice: sarcina negativă – restul a fosforic; sarcină pozitivă – gr alcool)

  21. Proprietăţile FL 2. Proprietăţi tensioactive puternice 3. În apă se dizolvă formând agregate micelii, alcătuite din 2 straturi bilipidice 4. Sunt neutre la electricitate 5. Fosfatidilserina şi fosfatidilinozitolul au sarcină negativă

  22. Sfingolipidele • Derivaţi ai sfingozinei • Se găsesc cu predelecţie în ţesutul cerebral, splină şi eritrocite • Rolul: • Sunt surse energetice (datorită AG) • Componente ale membranei celulare (nervoasă) • Participă la coagularea sângelui • Sunt transportori de e şi componente ale mitocondriilor, unde au loc procesele de O/R • Rol în fiziologia SNC • Proprietăţi; amfioni, au caracter amfipatic • 2 categorii: sfingomielina şi glicosfingolipidele

  23. Sfingozina Sfingozina +AG= ceramidă

  24. Sfingomielina: ceramida+ rest de fosforilcolină

  25. Sfingomielina • Sfingozina +AG = ceramidă • Ceramida+ rest de fosforilcolină = sfingomielina

  26. Glicolipide (Glicosfingolipidele) • - includ ceramida legată glicozidic de monozaharide sau oligozaharide (nu cuprind fosfor) • Cerebrozide – se află abudent în substanţa albă a creierului; în nervi. Proprietăţi:nu au sarcină electrică; au caracter amfipatic Structură: ceramida (AG-24C)+βgGal (mai rarGl)

  27. 2. Gangliozide – sunt prezente în toate ţesuturile în cantităţi mici, mai abudent în substanţa albă a creierului; în nervi Structură: ceramida (AG-stearic)+oligozaharid (Gal+Gl+Nacetilglucozamină)+ 1,2sau3 resturi de a sialic – acetilneuraminic mono-; di-; tri- sialogangliozid Proprietăţi: la PH=7 au sarcină negativă

  28. Steroizii • Sunt derivaţi a ciclului pentanperhidrofenantren (steranului –C17)

  29. Colesterolul • C27 • Origine animală (lipseşte în plante) • Solid,alb, insolubil în apă • Rol structural • Precursorul tuturor compuşilor steroidici (provitaminei D, acizilor biliari, hormonilor steroizi) • 2 forme: esterificat şi neesterificat

  30. Acizii biliari • Sunt componenţi ai bilei • Structură: steroizi C24: colic, chenodezoxicolic, dezoxicolic • Rolul: • proprietăţi de solubilitate (micele în apă şi au capacitatea de a solubiliza alte lipide) • Transport (AG) • Emulgatori • Activează lipaza pancreatică • La PH alcaln se găsesc sub formă de săruri biliare (conjugaţi cu glicina sau taurina

  31. Membranele biologice • Structuri superorganizate, posedînd constituienţii de bază - proteinele şi lipidele. • despart celula de mediul estern şi separă mediul ei intern în compartimente • reprezintă o barieră de permeabilitate selectivă • Conţin pompe moleculare specifice şi canale (sisteme de transport) • Sunt flexibile, labile, permanent se reînnoiesc • sunt elastice şi dure la deformare

  32. Funcţiile biologice ale membranelor: • de separare (de barieră) • de integrare sau asociere – asociază procesele biochimice izolate în structuri integre • de transport (pasiv, activ); • Osmotică – de concentrarea a substanţelor între spaţiile intra- şi extracelulare • Electrică – repartizarea neuniformă a sarcinilor pe ambele părţi ce duce la apariţia diferenţei de potenţial electric;

  33. de transformare a energiei – asigură transformarea energiei electrice, osmotice în energia chimică -ATP; • de recepţie – prin intermediul receptorilor ele reglează schimbul de informaţie între celule şi mediul extern; • reglatoare; metabolică – participă la formarea AMPc; GMPc; enzimele membranare – în diverse transformări metabolice; • Antigenică – glicoproteinele membranare determină capacitatea de formare a anticorpilor;

  34. Structura MB • Componenţi de bază: lipidele şi proteinele (1:4 pînă la 4:1) • Glucidele • Lipidele: conţin grupe hidrofobe (nepolară) şi hidrofile (polară) – în soluţii apoase formează stratul bilipidic • Fosfolipidele şi glicolipidele – constituienţii cheie ai membranelor – îndeplinesc funcţia de barieră a permeabilităţii şi asigură crearea compartimentelor unice

  35. Capătul polar al fosfolipidelor este situate la suprafateţele membranei, iar capetele nepolare sînt îndreptate în interior. • Moleculele colesterolului se alătură cu grupele sale hidrofile de grupele polare ale fosfolipidelor, iar ciclul steran pătrunde în grosimea stratului bilipidic între catenele hidrocarburilor fosfolipidelor.

More Related