Introducere

1. Strategii de formare a cuplurilorsirolulcompatibilitatiiintelectuale in satisfactia de cuplu Conf. Dr. Alina S. Rusu

2. Introducere • La speciilecureproduceresexuata, alegereapartenerului sexual (matechoice): • trasaturi (morfologice, comportamentale, psihologice) careindica o calitategenotipicainalta si unfitnesscrescut (potential biologicadaptativ; Hamilton, 1964).

3. Fitness -o masura a gradului in care genele unui individ ajung la generatia urmatoare (numarul de descendenti produsi de un individ, care supravietuiesc pana la varsta reproducerii) Fitness = potential biologicadaptativ (Hamilton, 1964) • fitness direct • fitness indirect • fitness inclusiv W.D. Hamilton - biolog evolutionist britanic

4. Introducere • Casatoriile (long-term bonds): • rezultatealedeciziilor mate-choice • variabilitate a succesuluireproductiv • deciziile mate-choice = unitati de actiunealeselectieinaturale.

5. Exemplu de studiu: Formareacuplurilor in Romania - analizapieteimatrimonialedinperspectivapsihologieievolutioniste Alina S. Rusu & Aurora Bencic (Journal ofCognitiveandBehavioralTherapies, 2007)

6. Care esteabordareaevolutionistaa procesului mate-choice la speciaumana?

7. Teoriainvestitiei parentale (theoryof parental investment) • o femelaarenevoie de putineimperecheripentrufertilizareaovulelorsale. • asigurarearesurselornecesaredezvoltariifiecaruiovulfecundat. CONFLICTE DE INTERESE • unmasculpoatefertilizamultmaimulteovuledecatproduce o femelapeparcursulvietiisale. • maximizareanumarului de acuplari. Robert Trivers

8. Semnaleutilizate in procesul mate-choice: • vizuale, olfactive (mirosuri, feromoni), acustice, tactile etc. Cedoresteunindivid? ....speciaumana...

9. Reclamelematrimoniale (text si/sau imagine): mesajcontinandunnumar de trasaturi auto-descriptive si trasaturiledorite la partenerulcautat. • piatabiologicadeschisapublicului, accesliber la informatie • permitanalizeetologice si evolutive alestrategiilor mate-choice la om.

10. In acord cu teoria investitiei parentale: • Femeile: • preferintefataatributeindicandresursele: statutsocial, ambitie, starefinanciara, dorinta de a intemeia o familie etc. • preferintafata de barbatimai in varsta. • Barbatii: • preferintefata de atributeindicandfertilitatea si sanatatea: varsta, inaltime, greutate, activitatiatletice, raportpiept:solduri etc. • preferintepentrufemeilemaitinere, cu potential reproductivridicat.

11. Metode Analiza de continut (text) 2 site-uriactualeromanesti www.noi2.neogen.ro www.matrimoniale-romantic.ro N= 200 anunturifemeie_cauta_barbat N= 200 anunturibarbat_cauta_femeie

12. Metode Atributecuantificate (semnificatieevolutionista) - Analizatext: Varstacautator; intervalvarstapartenercautat: maibatran, la fel, maitanar, nu conteaza, nu se specifica. Nr total atributeutilizate de cautator si nr total atributeutilizatepentrudescriereaparteneruluicautat. Atributefizicecautator si cautat (ex. greutate, inaltime, culoareochi, par, suplu, placut la infatisare, frumos). Atribute emotionale cautator si cautat (ex. tandru, simt al umorului, sincer, sufletist, iubitor, sensibil, plin de iubire). Atribute materiale (resurse) cautator si cautat (ex. masina, venit lunar, banos, proprietarapartament, bogat). Atributeeducationalecautator si cautat (ex. liceuterminat, educat, doctorat, studiipostuniversitare, diploma de inginer). Atributeactivitatiatletice (ex. calarit, catarat, amator de drumetii). Atributehobby (ex. gradinarit, lectura, testoase, teatru).

13. Rezultate

14. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale 1) NUMAR TOTAL atribute utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat Barbatii utilizeaza un numar total de atribute mai mare decat femeile pentru auto-descriere si pentru descrierea partenerului cautat. 2) Atribute FIZICE utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat Barbatii utilizeaza mai multe atribute fizice pentru a se descrie. Femeile folosesc mai multe atribute fizice pentru a descrie partenerul cautat.

15. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale 3) Atribute MATERIALE (resurse) utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat Barbatii utilizeaza mai multe atribute materiale pentru a se descrie. Femeile cer mai multe atribute materiale de la partenerul cautat. 4) Atribute EDUCATIONALE cautator, cautat Nu exista diferente intre genuri in auto-descrierea educationala.

16. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale 5) Atribute EMOTIONALE utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat Barbatii utilizeaza mai multe atribute emotionale pentru a se descrie. Barbatii tind sa ceara mai multe atribute emotionale de la partenera cautata. 6) ACTIVITATI ATLETICE utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat Femeile tind sa ceara mai multe activitati atletice si mai multe atribute despre hobby-uri de la partenerul cautat.

17. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale 7) VARSTA partenerului cautat Celedouagenuridifera in preferintelepentruvarstaparteneruluicautat (2 = 35.25, df=4, P<0.05). Femeilepreferabarbatiimaibatranidecatele. Barbatiipreferafemeilemaitineredecat ei.

18. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale 8) GREUTATEA si INALTIMEA partenerului cautat Cele doua sexe difera in preocuparea fata de greutatea (2 = 23.10, df=1, P<0.05) si fata de inaltimea partenerului cautat (2 = 15.05, df=1, P<0.05). Barbatii sunt mai mult preocupati de greutatea si inaltimea partenerei cautate decat femeile.

19. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale 9) TIPUL DE RELATIE cautata Celedouasexedifera in preferintele fata de tipurile de relatii (2 = 25.8, df=4, P<0.05). Barbatii sunt mai expliciti decat femeile in cautarea tipului de relatie.

20. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale Valoarea de piata (market value) a diferitelor cohorte de varsta din grupul utilizatorilor de matrimoniale: Valoare de piata (VP) = numarul de preferinte pentru o cohorta numarul de indivizi din acea cohorta Pawlowski & Dunbar, 1999 VP=1---> cererea este egala cu oferta. Cat de ceruta este pe piata o anumita categorie de varsta si cat de constiente sunt cohortele de valoarea lor pe piata?

21. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale Femei - celemaipretioasecohortesunt: 25-29 ani, 30-34 ani si 35-39 ani. Barbati - celemaipretioasecohortesunt: 40-44, 45-49 si 50-54 ani.

22. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale Femei - ceamaivaloroasacohorta de femei (30-34 ani) isiconstientizeazavaloarea de piata. Cohorta 40-44 ani se supraestimeazapepiatamatrimonialelor.

23. Rezultate - Analiza de continuttextmatrimoniale Barbati: cohortele cele mai valoroase ‚isi constientizeaza valoarea‘ (cer un numar mare de atribute). Cohortele de barbati cu VP<1 isi supraestimeaza valoarea, comparativ cu cohortele de femei.

24. Concluzii • Analiza de continuttext: • Teoriainvestitiei parentale confirmate: DA • femeilecerresurse materiale si barbatimai in varsta, dar cersi atributefizice la parteneriicautati (azioricinepoatemerge la sala!). • barbatiicerfemeimaitinere, dar nu foartetinere (30-34 ani) si suntpreocupati de indicatori ai fertilitatii (inaltime, greutate). In general, barbatiiisisupraestimeazavaloarea de piata (sex-ratio?). • niciunuldintregenuri nu estepreocupat in modsemnificativ de criteriileeducationale. • barbatiisuntmaispecifici in cautareatipului de relatie si folosescmaimulteatribute emotionale pentrucautator/cautat (costurileinselatuluisuntmaimari la barbatidecat la femei).

25. Compatibilitateaintelectualasisatisfactia in cuplu • Inteligenta si casatoria (ca si institutie) – caracteristici importante ale indivizilor umani – definitorii pentru sociobiologia speciei Homo sapiens sapiens. • Inteligenta si cuplul (cohabitare, casatorie) – studiate intens pana in prezent in psihologie, dar independent una fata de alta.

26. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu • Studiile care sa investigheze daca satisfactia maritala depinde/coreleaza/este mediata/prezisa de compatibilitatea intelectuala (similaritate la nivel de inteligenta si preocupari intelectuale) intre parteneri – … foarte putine. • Satisfactia maritala/relationala – multumire fata de partener • Scale de masurare a satisfactiei – de ex. Dyadic Adjustment Scale (Spanier, 1976) - masoara inclusiv perceptia expresivitatii emotionale a partenerului.

27. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu • In ultimii ani – identificarea predictorilor satisfactiei in cuplu (couple/marital satisfaction), precum si strategiile de management si preventie a conflictelor in cuplu. • Predictori: emotii, cognitii, comportamente – nivel de individ si nivel de diada (cuplu).

28. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu

29. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu • Studiile pe satisfactie maritala – focusate pe trasaturi de personalitate si perceptia interpersonala a partenerilor • Exista putine studii care au considerat inteligenta ca una dintre trasaturile ce pot avea impact asupra vietii maritale (satisfactie, stabilitate; Blum & Mehrabian, 1999). • Prea putine investigatii ale compatibilitatii intelectuale intre parteneri in relatie cu stabilitatea/satisfactia in cuplu.

30. Operationalizarea termenilor • “Stabilitate” – nu se refera doar la perioada de ramanere impreuna a doi parteneri, sau la despartirea acestora; termenul include si gradul de satisfactie in cuplu. • “Inteligenta” – se masoara in diferite feluri. Include de obicei si nivelul educational al partenerilor si/sau scorurile la diferite teste de inteligenta.

31. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri • Cea mai puternica sustinere pentru nevoia studiului CI intre parteneri vine dinspre fenomenul de “assortative mating”– indivizii tind sa aleaga parteneri cu trasaturi de personalitate similare cu ale lor. • Studii empirice (ex. Blum & Mehrabian, 1999) – corelatie semnificativa (desi scazuta) intre nivelele de inteligenta ale partenerilor din relatiile stabile.

32. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri • Studii care evalueaza impactul diversilor factori de personalitate asupra aspectelor vietii maritale (ex. Barton et al., 1972) – egalitatea socio-intelectuala apare ca factor important ce influenteaza satisfactia de cuplu: • “a higher coefficient of socio-intellectual equality with the partner was associated with a higher frequency of doing something pleasant” (Barton et al., 1972). • Un scor scazut al egalitatii socio-intelectuale – asociat cu frecventa mare a conflictelor in cuplu si dificultati in stilurile de parenting.

33. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri

34. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri • Gruber-Baldini et al. (1995) – studiu privind similaritatea partenerilor la nivelul dimensiunilor “abilitati mentale” si “rigiditate-flexibilitate” – studiu longitudinal. • Cuplurile casatorite – in primul an de relatie/casatorie – dimensiunile mentionate – corelatie pozitiva moderata. Pe parcursul casatoriei (timp de observatie 10 ani) – tendinta ca partenerii sa devina similari la nivelul abilitatilor mentale, fluenta verbala si comprehensiune verbala (modelari pozitive reciproce). • Valorile coeficientilor de corelatie – mai mari la cuplurile stabile decat la cele care s-au despartit in decursul timpului observat.

35. Evidente anti - compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri • Abilitatea de rezolvarea conflictelor - factor principal al satisfactiei maritale/de cuplu. • Persoane cu grad mare de compatibilitate intelectuala si nivel ridicat de IQ si educatie – posibilitatea competitiei in atingerea scopurilor de cuplu. • Persoanele cu grad mare de CI si nivel scazut de IQ si educatie – Buss (1991) – “low intellect of both partners correlates with upsets in marital life, like neglect and emotional constriction”. Astfel de parteneri (desi compatibili intelectual) vor tinde sa intensifice conflictele si sa utilizeze agresivitate, in loc de strategii amiabile.

36. Evidente anti - compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri • Studii recente – CI intre parteneri nu este absolut necesara – “rather, one of the spouses should be higher on intellectual abilities” (Botwin et al., 1997; ). • “High intellect” este asociat cu metode amiabile de rezolvare a conflictelor de cuplu. • Botwin et al. (1997) – indivizii ai caror parteneri au avut scoruri mari la dimensiune “intelect” (flexibilitate cognitiva, IQ etc.) au fost in general satisfacuti cu viata de cuplu si au raportat un nivel crescut de afectiune si atentie din partea partenerilor lor. Nota: acest lucru a fost mai vizibil statistic la femei decat la barbati. • Inteligenta – indicator al investitiei in resurse?

38. Concluzii... • Pe de o parte, exista date substantiale din studii longitudinale care reflecta ca similaritatea intelectuala este un factor important in satisfactia maritala. • Pe de alta parte, studii pe rezolvarea conflictelor in cuplu – nu neaparat CI, ci mai degraba abilitatile intelectuale ale unui partener coreleaza cu nivel inalt de satisfactie in cuplu. • Nu exista inca studii care sa investigheze relatia directa intre CI, satisfactie/stabilitate in cuplu si succes reproductiv (fitness).

41. The Mating Mind’sprovocative thesis:Perhaps human intelligence evolved primarily as a Sexually Selected Fitness Indicator …

42. Why do some people hold incredible intellectual abilities that seem totally unrelated to survival? Such as the ability to generate complex mathematical formulas to represent the physical world ... (recomandare: Serial “The Big Bang Theory” – analiza tipurilor de cupluri)

43. What is Mating Intelligence?Miller’s answer: All aspects of human intelligence that were primarily designed for courtship purposes.

44. But what about all the cognitive abilities that relate directly to human mating? Cross-Sex Mind-Reading Detecting Infidelity Assessing One’s Own Mate-Value Assessing Value of Potential Mates Strategic Flexibility in the Mating Market

45. MSNBC News Services - 8:10 p.m. ET July 10, 2006: “New letters shed light on Einstein’s love life …Einstein admitted he spent time with six other women while married”