1 / 28

INSOMNIA

INSOMNIA. Mihai Roca Medic rezident Pneumologie. Simptom sau afecţiune. Insomnia - simptom - dificultaţi de adormire, treziri frecvente sau prelungite în cursul somnului, reducerea involuntară a duratei somnului sau degradarea calităţii acestuia

kezia
Download Presentation

INSOMNIA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. INSOMNIA Mihai Roca Medic rezident Pneumologie

  2. Simptom sau afecţiune... • Insomnia - simptom - dificultaţi de adormire, treziri frecvente sau prelungite în cursul somnului, reducerea involuntară a duratei somnului sau degradarea calităţii acestuia • Insomnia -afecţiune - insomnia simptom plus tulburări ale dispoziţiei (iritabilitate, disforie, dificultăţi de tolerare a stresului), tulburări cognitive (dificultăţi de concentrare) sau tulburări comportamentale.

  3. Prevalenţa insomniei • În populaţia Statelor Unite: • Prevalenţa insomniei ocazionale/intermitente: 30-40% • Raportul prevalenţei între femei:bărbaţi = 2:1 • Prevalenţa insomniei cronice: 10-15% • Prevalenţa insomniei cronice în clinicile medicale: 50%

  4. Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – International Classification of Sleep Disorders (ICSD-2, 2005): 1. Insomnia acută (tranzitorie) 2. Insomnia psiho-fiziologică (cronică) 3. Insomnia paradoxală 4. Insomia idiopatică 5. Insomnia din cadrul tulburărilor mentale 6. Insomnia datorată igienei necorespunzătoare a somnului 7. Insomnia comportamentală a copilăriei 8. Insomnia cauzată de medicamente/substanţe 9. Insomnia cauzată de afecţiuni medicale

  5. Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – ICSD-2 (2005): 1. Insomnia acută (tranzitorie)- aparută tranzitor, în urma acţiunii unui factor de stres identificabil 2. Insomnia psiho-fiziologică – hiperexcitabilitatea psihică şi fizicăîn relaţie cu somnul sunt caracteristice; considerată ca “învăţată”, “condiţionată” - asociatăîn mod condiţionat cu acţiunea anumitor stimuli, uneori cu un anumit loc 3. Insomnia paradoxală – subestimare subiectivă a perioadei de somn, neconfirmată de datele obiective de monitorizare

  6. Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – ICSD-2 (2005): 4. Insomnia idiopatică – acuzele de insomnie apărute timpuriu, în copilărie, persistând până la vârsta adultă, asociată la copil cu tulburări tip - deficit de atenţie-hiperreactivitate (ADHD) 5. Insomnia asociată bolilor psihice – depresii majore, distimii, tulburări bipolare, etc. 6. Insomnia asociată igienei necorespunzătoare a somnului – adormire şi trezire la ore neregulate, aţipirea în timpul zilei, timp excesiv petrecut în pat cu afectarea ciclului somn-veghe

  7. Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – ICSD-2 (2005): 7. Insomnia comportamentală a copilăriei – adormirea este condiţionată de anumite obiceiuri comportamentale 8. Insomnia cauzată de medicamente/substanţe 9. Insomnia cauzată de afecţiuni medicale

  8. Afecţiuni asociate cu insomnia

  9. Afecţiuni asociate cu insomnia

  10. Medicamente/substanţe asociate cu insomnia

  11. Medicamente/substanţe asociate cu insomnia

  12. Diagnosticul insomniei • Anamneza: • Istoricul insomniei, identificarea unor factori precipitanţi • Analiza orarului de somn al pacientului şi a discrepanţelor între orarul de somn-veghe corespunzător programului de viaţă şi ritmul fiziologic de somn-veghe • Evaluarea prezenţei comorbidităţilor care pot asocia insomnie în mod direct sau ca efect al unor medicamente

  13. Diagnosticul insomniei • Anamneza: • Analiza unor factori comportamentali în relaţie cu somnul (ex. – petrecerea unor perioade îndelungate în stare de veghe în pat, activitate zilnică insuficientă, sedentarism, etc.) • Identificarea stărilor de hiperexcitabilitate psihică (EEG- arată diminuarea activităţii delta şi exacerbarea celei β)

  14. Diagnosticul insomniei • Evaluarea tulburărilor diurne datorate insomniei(ICSD-2): • Oboseală sau stare de rău general • Indispoziţie sau iritabilitate • Somnolenţă diurnă • Degradarea atenţiei, concentrării, memoriei • Predispoziţie la erori sau accidente de muncă • Afectarea vieţii sociale sau a performanţelor şcolare • Diminuarea motivaţiei • Cefalee sau tulburări gastrointestinale • Prezenţa unor stări de anxietate, legate de somn

  15. Diagnosticul insomniei • Examenul fizic: • Evaluarea statusului mental (anxietate, depresie, demenţă) • Evaluarea căilor aeriene superioare: îngustări ale căilor aeriene superioare, macroglosie, micrognaţie, amigdale mărite de volum, cornete nazale de dimensiuni crescute, etc.

  16. Diagnosticul insomniei • Examenul fizic: • Examinarea cardiovasculară şi pulmonară (insuficienţă cardiacă congestivă, hipertensiune pulmonară, disfuncţii respiratorii obstructive sau restrictive) • Evaluarea neurologică: neuropatii, boli neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer)

  17. Diagnosticul insomniei • Metode subiective pentru evaluarea simptomelor nocturne şi a sechelelor diurne: • Jurnalul de somn - date prospective (variabilitatea ciclului veghe-somn şi a tendinţelor circadiene, frecvenţa anumitor probleme legate de somn – ex. aţipirea diurnă). Util atât pentru evaluare şi diagnostic dar şi pentru urmărirea eficacităţii tratamentului.

  18. Diagnosticul insomniei • Metode subiective pentru evaluarea simptomelor nocturne şi a sechelelor diurne: • Chestionarul – date retrospective privind gradul de severitate globală a insomniei, luând în considerare simptomele nocturne dar şi cele diurne.

  19. Diagnosticul insomniei • Metode subiective pentru evaluarea simptomelor nocturne şi a sechelelor diurne: - Insomnia Severity Index - gradul de severitate, pe o scală cu 7 grade, evaluând trei simptome nocturne (dificultatea adormirii, dificultatea menţinerii continuităţii somnului şi trezirea prematură) - Pittsburgh Sleep Quality Index - gradul de severitate pe o scală cu 19 trepte, evaluând pattern-ul somnului, frecvenţa dificultăţilor de adormire şi menţinere a somnului, apariţia sforăitului, senzaţii de cald sau frig, folosirea somniferelor, etc.

  20. Diagnosticul insomniei • Metode obiective de evaluare a insomniei: • Polisomnografia - înregistrează date concomitent pe mai multe canale (EEG, EMG, EOG, etc.) dar nu este indicată de rutină, este foarte utilă in anumite situaţii (ex.- excluderea diagnosticului de insomnie) Inconveniente – “first night effect”– adaptarea în laborator

  21. Diagnosticul insomniei • Metode obiective de evaluare a insomniei: • Actigrafia - folosind un senzor de mişcare înregistrează mişcările grosiere. Prin analiza datelor înregistrate se poate studia pattern-ul de somn-veghe şi ritmul circadian, inclusiv răspunsul la tratamentul insomniei. • Nightcap şi REMview – metode având la bază aparate de monitorizare care pot fi folosite acasă – diferenţiază starea de trezire de somnul REM şi somnul non-REM

  22. Tratamentul insomniei • Terapia prin intervenţii comportamentale:

  23. Tratamentul insomniei • Terapia prin intervenţii comportamentale:

  24. Tratamentul insomniei • Terapia fermacologică – medicaţia hipnotică: • Benzodiazepinele (Hipnotice “Z”- e.g., clonazepam, lorazepam, estazolam) - acţionează prin legarea pe un situs specific la complexul receptor GABA din creier, având ca efect scăderea perioadei de latenţă şi creşterea perioadei totale de somn. Efecte adverse: dependenţă, somnolenţă diurnă, destructurarea arhitecturii normale a somnului. Noilehipnotice “Z” (zolpidem,zaleplon, and eszopiclone) - selective α-1 - minimizarea efectelor de destructurare a arhitecturii normale a somnului

  25. Tratamentul insomniei • Terapia fermacologică – medicaţia hipnotică: •Antidepresivele (amitriptilina, doxepin, etc.) – rezervate comorbidităţilor de natură psihiatrică, datorită unor importante efecte adverse (apariţia toleranţei, constipaţie, hipotensiune ortostatică, vedere înceţoşată, etc.) •Antipsihotice atipice (olanzapina, quetiapina) – efecte adverse importante – creştere în greutate, ameţeli, efecte anti-colinergice •Agonişti receptorilor MT1/MT2 (Ramelteon) – acţiune rapidă de inducere a somnului dar perioadă scurtă de acţiune (2-3 ore) - nu sunt utili în menţinereacontinuităţii somnului pe parcursul nopţii

  26. Concluzii •Insomnia este un simptom frecvent, asociat cu diferite afecţiuni medicale sau psihiatrice, cărora le poate influenţa evoluţia • Insomnia are o influenţă semnificativă asupra calităţii vieţii şi asupra desfăşurării activităţilor zilnice • Evaluarea insomniei presupune o procedură complexă, folosind pe lângă evaluarea clinică, unele metode specifice • În tratamentul insomniei, terapia cognitiv-comportamentală are un rol esenţial

  27. Bibliografie • Clete A. Kushida, Stanford University School of Medicine, Stanford, California:Handbook of sleep disorders, Informa Healthcare USA, 2009 • Daniel J. Buysse, M.D.: Sleep Disorders andPsychiatry,American Psychiatric Publishing, 2005 • 3. American Academy of Sleep Medicine: International Classification of Sleep Disorders, 2nd ed. Diagnostic and Coding Manual. Westchester, IL: American Academy of Sleep Medicine, 2005.

  28. Vă mulţumesc!

More Related