1 / 5

Scurt istoric

Scurt istoric. Preocupări pentru cunoaşterea şi valorificarea resurselor de apă de pe teritoriul bazinului hidrografic Siret există încă din cele mai vechi timpuri, dar acestea se refereau mai mult la folosinţele hidromecanice (mori, pive, joagăre), plutărit sau piscicultură.

kalin
Download Presentation

Scurt istoric

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Scurt istoric Preocupări pentru cunoaştereaşivalorificarea resurselor de apă de pe teritoriul bazinului hidrografic Siret există încă din cele mai vechi timpuri, dar acestea se refereau mai mult la folosinţelehidromecanice (mori, pive, joagăre), plutărit sau piscicultură. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce fac mai multe referiri la râurile Moldovei şi la numeroasele amenajăripiscicole din perioada anilor 1359 – 1743 În documentele vremii se consemnează unele informaţii referitoare la plutărit(încă de pe vremea romanilor, dar mai certe, din 1466, când Ştefan cel Mare scuteşte pe unii localnici din satul Negoeşti – Neamţ de vama pe plute), la numeroasele eleştee existente şi chiar la irigaţii Serviciile de alimentare cu apă, canalizare si epurare a apelor uzate pentru populaţia şi economiab.h. Siret s–au dezvoltat după mijlocul secolului al XIX – lea. Încercări de realizare a sistemelorcentralizate de alimentăricuapă, au fost cu mult timp înainte (Focşani, 1690), Suceava (1450–1500), Bacău, oraş Siret, etc.

  2. Scurt istoric În multe localităţi din Bazinul Hidrografic Siret apa de baut se asigura din fântâni, sau cu sacaua (foto). În oraşul Bacău primele obiective moderne de alimentare cu apă şi canalizare s-au introdus în anul 1909. Sistemul cuprindea 9 puţuri filtrante din zona Gherăeşti (pânza freatică a râului Bistriţa), un rezervor de apă de 800 mc, înalt de 20 m (foto), conducte deaducţiune şi reţea de distribuţie a apei potabile şi sistem de canalizare cu debuşare în râul Bistriţa.

  3. Scurt istoric Primelestaţiihidrometrice care au începutsăfuncţionezeperâul Siret, aufostVicovul de JosperâulSuceavaşi G. Humorului, perâul Moldova (toateînanul 1886), Iţcani, perâulSuceava (1894); CârlibabaşiDornaGiumalău, perâulBistriţaAurie (1895) şialtele. Între 1902 şi 1925 s–au maiînfiinţatîncă 35 staţiihidrometrice. Pânăînanul 1925 la staţiilehidrometrice nu se efectuaudecâtobservaţiiasupravariaţiilor de niveluri. Dupăanul 1925, când s–a înfiinţatServiciulHidrografic din DirecţiaGenerală a Apelorîncepecentralizareamaterialelorhidrometriceşiefectuareamăsurătorilor de debite. Înanul 1933 la nivelulîntregiiţăriexista un fond de peste 300 măsurători de debite, dintre care 148 înbazinulhidrografic Siret. Dupărăzboi, preocupărileprivindgospodărireaapelorşiamenajareacursurilor de apă se intensifică. Au rămas de referinţălucrăriledeosebit de laborioase, de binefundamentateşichiar de actuale elaborate de DimitrieLeonida (1924) – un proiectpentru o hidrocentrală la Bicaz – valorificatîn 1960, DorinPavel (1933) cu “Plan general de amenajare a forţelorhidraulice din România”, CristeaMateescuşialţii. Înperioadaanilor1948 – 1952 s–au înfiinţatîncă 74 staţiihidrometricenoi (multeînbazinelehidrograficeBistriţaşi Moldova), iarnumărul de măsurători de debites–a intensificat (1600). Între1953 – 1964 s–au înfiinţatalte 79 staţiihidrometrice,numărullor total ajungând la peste 800, dintre care 100 înbazinulhidrografic Siret.

  4. Scurt istoric 1952 – 1966: s–a realizatîntregulcomplex hidroenergetic de perâulBistriţa cu un numar de 9 acumulări cu un volum total de 1270x106 mc şi12 hidrocentrale cu o putereinstalatătotală de 455 MW. Acumulările de perâulBistriţaşiîn special AcumulareaIzvorulMuntelui au un roldeosebit de important înatenuareaviiturilorşiapărarea de inundaţii. De fapt, înacumulareîncapvolumele a 4 viiturimari (cu probabilitatea de depăşire de 1%). La nivelulanului1965funcţionauînîntregulbazinhidrografic Siret 440 captări de apăpotabilăşiindustrială (114 de suprafaţăşi 326 din pânzafreatică), 839 terenuriirigate (26.763 ha cu un debiteinstalat de 55,5 mc/s. şiconsumat maxim de 31,8 mc/s.), 100 iazuri cu 1.900 ha. luciu de apă, câtevahaituripentruplutăritperâulBistriţaAurie, 104 mori, 3 darace, 11 fierăstraie, 2 pive, 3 instalaţii diverse şi 10 hidrocentrale din salba de peBistriţa. • Dezvoltarearapidă a uneiindustriienergofage, darşi mare consumatoare de apă, extinderea mare a suprafeţeloririgate, creştereanumăruluipopulaţiei urbane şi a dimensiunilorlocalităţilor, precumşialtenumeroasesituaţii au scosînevidenţănecesitateaunificăriiprogramelor de valorificare a apelorşifaptulcăanumitezone au devenitdeficitare. • Sectoare de cursuri de apăîmportante (Suceavainferioară, Bistriţaînaval de Piatra Neamţ, Trotuşulînaval de Oneşti, Siretulînaval de Bacău) au fostputernicpoluateşiapeleacestora nu maiputeaufiutilizate.

  5. Scurt istoric Administratiabazinalaapare într-o nouaformă de organizareadoptatăîncepând cu data de 1 ianuarie 1976,încondiţiileîn care cerinţelepentrualimentarea cu apă a folosinţelorşivolumele de apăuzate evacuate înreceptoricreşteaufoartemult, iarinundaţiilecatastrofale din anii 1970 şi 1975 au produspagubecatastrofale. Realizarealacurilor de acumulare, a barajelor, derivaţiilor, lucrărilor de îndiguiri, apărări de maluri, regularizărişiîntreţinereacursurilor de apă, impuneaaplicareauneipoliticiunitareprivindconservarea, valorificareaşiprotecţiaresurselor de apă. Problemele tot mai acute din domeniulapelor, au impusnecesitateacoordonăriipebazinehidrografice a exploatăriilucrărillorhidrotehnice, a utilizăriicomplexe a apelor, a activităţilor de apărareîmpotrivainundaţiilorşi a preveniriişicombateriipoluărilor. Transformări ale formei de organizare: 1976 – Consiliul Naţional al Apelor – Direcţia Apelor Siret 1991 – Regia Autonomă “Apele Române” – Filiala Bacău 1998 – Compania Naţională Apele Române” S.A. – Direcţia Apelor Siret 2002 – Administraţia Naţională “Apele Române” – Direcţia Apelor Siret cu statut de regie autonomă 2005 – Administraţia Naţională “Apele Române” – Direcţia Apelor Siret cu statut de instituţie publică 2010 – Administraţia Naţională “Apele Române” – AdministratiaBazinala de ApaSiret cu statut de instituţie publică

More Related