1 / 30

SCURT ISTORIC AL EFR

SCURT ISTORIC AL EFR. Etimologic, spirometria (lat: spirare = a respira) inseamna masurarea respiratiei. Se poate atribui paternitatea conceptului lui Lavoisier care, impreuna cu Seguin, a utilizat pentru prima data echivalentul unui spirometru pentru masurarea consumului de O2 la om (1789).

deiter
Download Presentation

SCURT ISTORIC AL EFR

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SCURT ISTORIC AL EFR Etimologic, spirometria (lat: spirare= a respira) inseamna masurarea respiratiei. Se poate atribui paternitatea conceptului lui Lavoisier care, impreuna cu Seguin, a utilizat pentru prima data echivalentul unui spirometru pentru masurarea consumului de O2 la om (1789).

  2. SCURT ISTORIC AL EFR A devenit clasica atribuirea paternitatii spirometriei moderne lui John Hutchinson , medic englez nascut in 1811 la Newcastle si mort in 1861 in Insulele Fidji.Asistent la Brompton Hospital din Londra a publicat intre 1844 si 1846 doua articole remarcabile in Lancet descriind un instrument de masurare a “capacitatii plamanilor”. Se pare ca este o eroare istorica pentru ca prima publicatie ce raporteaza masuratori de volume pulmonare ar fi o comunicare efectuata de dr Bourgery pe 23 ianuarie 1843 la Academia de stiinte din Paris In 1947 ,Robert Tiffeneau doteaza spirometria cu un concept major:VEMS

  3. METODE DE INVESTIGARE • A.Teste de ventilatie pulmonara • B.Teste de perfuzie pulmonara • C.Testele schimbului gazos

  4. TESTELE VENTILATIEI PULMONARE masoara; 1.Functia de pompa aspiro-respingatoare a ansamblului plaman-cutie toracica -volume si capacitati( definesc dimensiuni statice ale pompei) -debite de aer (definesc cinetica, performantele pompei) 2.Proprietatile mecanice ale plamanului si cutiei toracice -teste de elasticitate -teste de rezistenta la fluxul de aer 3.Distributia intrapulmonara a aerului inspirat( efectul fiind homeostazia compozitiei aerului alveolar) : scintigrafie de ventilatie 4.Testarea reglarii ventilatiei 5.Determinarea presiunilor musculare (muschii sunt organele efectoare ale ventilatiei)

  5. C.TESTELE DE SCHIMB GAZOS( aduc informatii globale despre functia pulmonara) • 1.Testul transferului gazos prin MAC :TL CO • 2.Analiza gazelor sanguine in repaus • 3.Testarea la efort

  6. INDICATII GENERALE ALE EFR 1.Diagnosticarea unui tip de anomalie : ventilatorie, de transfer , circulatorie 2.Cuantificarea severitatii disfunctiei 3.Supravegherea eficientei unor masuri preventive sau curative 4.Masurarea tipului de raspuns la teste bronhomotorii 5.Evaluarea preoperatorie

  7. DIAGNOSTICAREA UNEI ANOMALII RESPIRATORII • -La un subiect la care este suspectata o afectiune respiratorie, pe baza unor elemente clinice ,imagistice, biologice • -In conditiile existentei unei afectiuni extratoracice susceptibile de a avea un rasunet respirator • -Antecedente personale sau familiale • -Existenta de factori de risc exogeni –de mediu • -fumat • -medicamentosi • (cu potential toxic pe aparatul respirator)

  8. CUANTIFICAREA SEVERITATII DISFUNCTIEI RESPIRATORII • -Cuantificarea severitatii instantanee cu initierea si ghidarea unui tratament medicamentos • Stabilirea prognosticului unei afectiuni • -Stabilirea gradului de handicap al unei afectiuni respiratorii cronice • -Stabilirea capacitatii de munca

  9. MASURAREA BRONHOMOTRICITATII • -Teste brobhodilatatoare la cei cu DVO • -Teste de provocare bronsica

  10. 5.EVALUAREA PREOPERATORIE • -Rasunetul anesteziei generale si a interventiei chirurgicale pe functia pulmonara(amputare functionala permanenta in exerezele pulmonare sau tranzitorie in alte tipuri de interventii functie de calea de abord). • -Frecventa crescuta a complicatiilor respiratorii la cei cu afectiuni cronice bronhopulmonare ( frecventa este variabila functie de tipul de interventie) • -Posibilitatea prevenirii aparitiilor complicatiilor la bolnavii cu risc prin capacitatea EFR de a identifica si trata acesti bolnavi

  11. METODE SI TEHNICI DE EFR -SPIROMETRIA -PLETISMOGRAFIA -TRANSFER GAZOS PRIN MAC -GAZE SANGHINE -TESTE DE EFORT

  12. SPIROMETRIA • -Metoda de electie in determinarea volumelor pulmonare mobilizabile: CVL ,CVF si debite ventilatorii fortate expiratorii: VEMS, PEF, MEF 50, MEF 25 FEF 25-75 sau inspiratorii :VIMS, PIF, MIF • -Urmata de teste de bronhodilatatie in caz de DVO • -Prima treapta in EFR • -Nu poate determina volume pulmonare nemobilizabile deci este incapabila sa defineasca restrictia

  13. SPIROMETRIA INDICATII 1.Participa la dg unei afectiuni respiratorii 2.Rasunet pe ventilatie a unei afectiuni extrarespiratorii 3.Preventie si depistare (tabagism cumulativ >20 PA ) 4.Preoperator 5.Supravegherea unui tratament

  14. ATS/ERS 2005 CI EFR -Absolute: IMA mai recent de o luna -Relative: - durere toracica sau abdominala, indiferent de cauza - durere bucala sau faciala exacerbata de piesa buc. -IUE -confuzia mentala sau dementa

  15. PLETISMOGRAFIA • -Metoda de electie pentru determinarea : • -volumelor pulmonare statice :CRF, VR, CPT • -rezistenta la flux in caile aeriene :Raw, Gaw, sGaw • INDICATII • CONTRAINDICATII

  16. TESTE DE BRONHODILATATIEINDICATII -Se realizeaza ca urmare a unei spirometrii sau pletismografii ce evidentiaza o DVO pentru evidentierea componentei bronhospastice a acelei obstructii -Dupa un test pozitiv de provocare bronsica -Pentru alegerea unui BD si supravegherea unui tratament BD in astm -Pentru relevarea unei componente spastice bronsice induse de inflamatie intr-un astm tratat fara CS (dupa testul de CS) -Este inutila repetarea acestui test cu ocazia fiecarei spirograme in supravegherea BPOC care nu au prezentat reversibilitate la teste anterioare

  17. TESTE DE BRONHODILATATIECONTRAINDICATII • ‘ -Se utilizeaza BDSA (beta 2 mimetice sau AC) inhalatorii -Optima pentru marii obstructivi sau la copii folosirea spacer-ului sau nebulizarii -contraindicatii- intoleranta cunoscuta cu:palpitatii, tulburari de ritm -tireotoxicoza -ICC -administrare concomitenta de glicozizi cardiotonoci -HTA severa ,necontrolata de medicatie -diabet zaharat -glaucom, adenom de prostata Risc minimal la utilizarea singulara pentru TBD

  18. TESTUL DE PROVOCARE BRONSICA • Pune in evidenta existenta unei HRB nespecifice ce este capacitatea muschiului neted bronsic de a se contracta ca raspuns la un stimul: -farmacologic (histamina, metacolina administrate in doze care nu au nici un efect la normal) • -agent fizic (solutii hipo sau hiperosmolare, effort fizic, aer rece) • TPB la metacolina foloseste doze crescatoare de aerosol de metacolina pana la o doza maxim admisibila.Obtinerea unui bronhospasm (evidentiabil spirometric sau pletismografic ) cu o doza cumulata din acest interval semnifica pozitivitatea testului.

  19. TESTAREA LA EFORT • Testul la efort este o explorare integrata a functiilor pulmonara , cardio-circulatorie si musculara in conditia in care organismul face apel la rezervele fiecarui sistem in parte. • Obiectivele testarii la effort: -stabilirea sau precizarea diagnosticului -obictivarea unor simptme (dispnee) -determinarea mecanismului de limitare a tolerantei la effort: ventilator ( obstructiv / restrictiv ) , cardio-circulator, muscular -evaluarea severitatii unui handicap functional -evaluarea evolutiei bolii, evaluarea unui efect terapeutic -individualizarea unui reantrenament la effort -aprecierea riscului preoperator, mai ales la interventii pe torace

  20. CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFORT • 1.Absolute : - cardiace : IMA recent; angor instabil; ICC; miocardite , pericardite acute; HTA severa fara raspuns la tratament; SA stransa; anevrism disecant; -pulmonare : VEMS < 30% din prezis insuficienta pulmonara cu Pa02< 40 mm Hg si PaCO2 >70 mm Hg -afectiuni febrile acute 2.Relative : -cardiace :BAV grad II / III ; tahicardie in repaus >.120 b/min; aritmii atriale/ventriculare rapide; maladie valvulara aortica; anomalii ale ECG in repaus -tulburari electrolitice severe , tulb neurologice ce impiedica adaptarea la effort, epilepsie; afectiuni ortopedice -afectiuni tromboembolice ( inclusiv pulmonare) -astm bronsic care nu raspunde la tratament -

  21. SIMBOLURI UNITATI DE MASURA SIMBOLURI PRIMARE C concentratia ( unui gaz in sange) P presiunea Q volum de sange Q debit de sange( volum de sange in unitatea de timp) S saturatie V volumul unui gaz V debitul unui gaz ( volum de gaz in unitatea de timp)

  22. SIMBOLURI UNITATI DE MASURA • SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA GAZOASA A alveolar B atmosferic ( barometric) D spatiu mort ( dead space) E expir I inspir L plaman ( lung) T curent ( tidal)

  23. SI MBOLURI UNITATI DE MASURA SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA SANGUINA a arterial c capilar i ideal v venos v venos amestecat

  24. UNITATI DE MASURA Pentru volum : ml ; litri Pentru presiune : mm Hg ; torr ( echivalent cu mm Hg) K Pa =7,5 mm Hg

  25. MIC DICTIONAR DE EFR ATPS (ambient temperature and barometric pressure) = conditiile de masurare a unui gaz; temp, presiune barometrica si saturatie in vapori de apa) BE / EB exces de baze BHR /HRB hiperreactivitate bronsica BMI (body mass index) / IMC BP (Blood pressure) / PA / TA mm Hg 100 mm Hg =13.33 KPa BSA (body surface area / SC BTPS (body temperature and barometric pressure , satureted with water vapore) C complianta l/KPa

  26. MIC DICTIONAR EFR CF / FC frecventa cardiaca batai / minut CI / IC index cardiac litri / minut Co (cardiac output) / DC litri / minut Cv (closing volume) / VF volum de inchidere litri CVP / PVC (presiune venoasa centrala) mm Hg / K Pa CxO2 continut in oxigen (x=a;c;v;v) Δ (A-a)O2 diferenta alveolo-arteriala de O2 Δ (a-v)O2 diferenta arterio-venoasa de O2 E elastanta EIA / AIE astm indus de effort ERV / VRE / VER volum expirator de rezerva EVC / CVE capacitate vitala expiratorie

  27. MIC DICTIONAR EFR FEF 25-75 (forced mid-expiratory flow) / MEF 25-75 (debit expirator fortat median intre 25 si 75% CVF) FEFV – curve / CDVF FET (forced respiratory time) / TEF FEV1 / VEMS FEV0.5 ; FEV6 FEV1 / CV (indice Tiffeneau) FEV1 / CVF FIF (forced inspitarory flow) / DIF debit inspirator fortat FiO2 ; FeO2 concentratia fractionata de O2 in E , I FRC / CRF FVC / CVF (CVI sau CVL ; CVF poate fi mai mic decat CVL in DVO)

  28. MIC DICTIONAR EFR G conductanta IC / CI capacitate inspiratorie IRV / VIR volum inspirator de rezerva IVC / CVI K coeficient de transfer KCO MEF25 / DEM25 MEF50 / DEM50 MEF25-75 / DEM25-75 debite expiratorii maximale (MMEF) (DEMM) MIF / DIM debit inspirator maximal PAP / PAP presiunea in artera pulmonara

  29. MIC DICTIONAR EFR PC20 / PC20 concentratia de bronhoconstrictor ce determina scaderea VEMS cu 20% PD20 / PD20 doza de BC ce determina scaderea cu 20% PEF (peak expiratory flow) / DEP PIF PVR / RVP rezistenta vasculara pulmonara Q volum sangvin Qc (cardiac output) / DC QoL / QdV calitatea vietii R rezistanta Raw (airway resistance) / RVa RV / VR volumul rezidual

  30. MIC DICTIONAR EFR SVC (slow vital capacity) / CVL SxO2 ; CO2 saturatia hemoglobinei in O2 ; CO2 TE timp expirator ; TI timp inspirator TGV (thoracic gas volume) / VGIT TL (factor de transfer gazos) TLCO TL / VA (K) coeficient de transfer TLC / CPT TV (tidal) / VT volum curent VA ventilatie alveolara VA / Q raport V/Q VD ventilatia spatiului mort Z impedanta

More Related