1 / 8

Mihaela Teo d orescu Anca Serbanescu Roxana Melente

Andreea Dumitran a Adi Macarie Raluca Cherascu. Mihaela Teo d orescu Anca Serbanescu Roxana Melente. ELEMENTE DE FACTURA POPULARA CARE APAR IN BASMUL “POVESTEA LUI HARAP-ALB”.

gudrun
Download Presentation

Mihaela Teo d orescu Anca Serbanescu Roxana Melente

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Andreea Dumitrana Adi Macarie Raluca Cherascu MihaelaTeodorescuAncaSerbanescuRoxana Melente

  2. ELEMENTE DE FACTURA POPULARA CARE APAR IN BASMUL “POVESTEA LUI HARAP-ALB” Basmul cult “Povestea lui Harap-Alb” deIon Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular,de la care autorul păstrează motivele(călaăoria, încercarea puterii,petitul,probele),personajele fabuloase,ajutoarele venite in sprijinul binelui,formulele tipice si inoveaza pentru basmul cult umanizarea fantasticuui prin comportamentul,gestica ,psihologia si limbajul pesronajelor

  3. Temabasmuluiestetriumfulbineluiasupraraului. • Limbajul artistic al basmului “PovestealuiHarap-A;b” estepresarat cu zicatori,proverbesifrazerimate,personajulvorbindlimbamoldoveneascaautentica,presarata cu regionalismesicuvintepopulare :"să-1 văd când mi-oi vedeaceafa", "Poftim, pungă, Ia masă, / Dacă ţi-ai adus de-acasă..."; "Poatecă acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă,nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum deNimerilă, ori din târg de Ia Să-l-caţi, megieş cu Căutaţi şi de urmănu-i mai daţi".

  4. Motivelenarativesunt: • Motivullabirintuluireprezentandincrucisareaincurcata a cararirlorpresupunandcapabilitateadrumetului de a gasicaleaceabuna ,iesirea la lumina • Motivulfantani situate in interirorullabirintuluisimbolizezanasterea/renastereaprotagonistlui care capata o nouaidentitate:inauntrulputului a intratfeciorul de craisi a iesitslugaSpanuluipenumeHarap-Alb • MotivulprobelorSpanulsupunadu-l peHarap-Alb la incercariprimejdioase,cusperanta ca vascapa de el:”sa-I aducasalati din Gradinaursului”;capulsipieleaplina de nestemate ale unuicerfabulosori s-o aducapefataImparatuluiRos,casa se insoare cu ea.Ajutat de Sf.Duminica ,de furnicisi de prietenisipovatutit permanent de calulsauHarap-Alb reusestesatreacatoateprobele • Motivulrazbunariimaleficedat in vileagSpanul se repede ca un”caneturbatsireteazacapulluiHarap-alb,darfatailinconjoara “cu cele 3 smicele de mar dulce”,ilstropeste cu apa vie siiladuce la viataacestatrezindu-se ca dupa un somngreu. • Atunci,calulfermecatilapucape Span “si mi ti-l azvarle in naltulcer”deundecadepepamantsimoare

  5. Finalul basmului este hiperbolizat,fiindca veselia a tinut ani intregi si mai tine si acum,iar”cine se duce acolo,be si manaca ,…iar cine nu,se uita si rabda”. • Formule specifice basmului popular: • formule tipice initiale:"Amu cicã era odatã într-o tarã un crai care avea trei feciori."; "Si apoi pe vremile acele, mai toate tãrile erau bântuite de rãzboaie grozave, drumurile pe ape si peu scat erau putin cunoscute si foarte încurcate, si de aceea nu se putea cãlãtori asa de usor si fãrã primejdii ca în ziua de astãzi. Si cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii, adeseori dus rãmânea pânã la moarte"; • Formule tipice mediane(de mijloc):"Si merg ei, si merg cale lungã sã le-ajungã, trecând peste nouã mãri, peste nouã tãri si peste nouã ape mari, si într-o târzie vreme ajung la împãrãtie"; "...porneste spre împãrãtie, Dumnezeu sã ne tie, cã cuvântul din poveste, înainte mult mai este"; • Formule tipice :"Dupã aceast se începe nunta, s-apoi dã, Doamne bine! Lumea de pe lume s-a strâns de privea,/ Soarele si luna din ceriu râdea."; "S-apoi fost-au poftiti la nuntã: Crãiasa furnicilor,/ Crãiasa albinelor/ Si crãiasa zânelor,/ Minunea minunilor/ Din ostrovul florilor!"; "Si a tinut veselia ani întregi, si acum mai tine încã. Cine se duce acolo bea si mãnâncã. Iar pe la noi, cine are bani bea si mãnâncã, iarã cine nu, se uitã si rabdã".

  6. Sfarsit Sfârsit

  7. Bibliografie: http://google.com

More Related