1 / 60

Sondaj de opinie VALUL 011 iulie 2007

Sondaj de opinie VALUL 011 iulie 2007. METODOLOGIE Da, e reprezentativ… Da, e suficient de exact… Da, e aleator…. Metodologie. Universul cercetǎrii: Populaţia adultă, neinstituţionalizată a României Volumul eşantionului: 1,183 persoane

Download Presentation

Sondaj de opinie VALUL 011 iulie 2007

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Sondaj de opinieVALUL 011iulie 2007

  2. METODOLOGIEDa, e reprezentativ…Da, e suficient de exact…Da, e aleator…

  3. Metodologie • Universul cercetǎrii: Populaţia adultă, neinstituţionalizată a României • Volumul eşantionului: 1,183 persoane • Tipul eşantionului: Eşantion stratificat, probabilist, tri-stadial • Criterii de stratificare: 8 regiuni istorice, mediu rezidenţial (urban - rural), mărimea localităţilor urbane (3 categorii) • Eşantionare: Eşantion multistadial cluster cu selecţie probabilistă a persoanelor. Locaţii de eşantionare: 318 de localitǎţi; • Reprezentativitate: Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,9%, la un nivel de probabilitate de 95% • Validare: Eşantionul a fost validat pe baza datelor INS din Anuarul Statistic 2006 şi a recensământului populaţiei din 2002. • Metodǎ de aplicare: Interviurile s-au desfăşurat la telefon si la domiciliul subiectilor. • Ancheta la telefon: 13 – 15 iulie 2007

  4. CONCLUZIICald. Vacanţǎ. În sfârşit, a bǎtut şi Tǎriceanu

  5. Canicula • Mai mult de douǎ treimi din români considerǎ cǎ este mai cald decât de obicei. Jumǎtate din români considerǎ cǎ este mult mai cald decât de obicei • Totuşi, acum douǎ luni, în mai, românilor li s-a pǎrut şi mai cald decât de obicei. Diferenţialul de temperaturǎ a fost mai evident într-o lunǎ de primǎvarǎ decât într-una de varǎ • Rezolvarea problemelor legate de apǎ se centreazǎ pe: • Economie • Irigaţii • Repararea infrastructurii • Protecţia sǎnǎtǎţii populaţiei

  6. Bacalaureatul. Saracia • Românii considerǎ cǎ principala responsabilitate pentru rezultatele mai slabe decât de obicei de la bacalaureatul de anul acesta o poartǎ elevii (o treime din rǎspunsuri) • Un sfert din rǎspunsuri blameazǎ sistemul de educaţie, la modul general. Alţi aproape o cincime îi considerǎ responsabili pe profesori • Pǎrinţii şi acuza la adresa dificultǎţii probei de limba şi literatura românǎ nu adunǎ prea mulţi adepţi. • Concluzia? În ciuda stereotipurilor, românii nu dau vina (doar) pe alţii. Cauzele sunt preponderent cǎutate înspre elevi şi sistemul de educaţie, nu spre cauze exterioare (dificultatea probei, cǎldurǎ) • Românii au încǎ destul de multǎ încredere în validitatea procesului de examinare. Majoritatea românilor cred cǎ promovarea examenului prin mijloace necinstite a fost mai degrabǎ o excepţie, decât regula • Românii încǎ nu simt îndeajuns nici creşterea economicǎ, nici eforturile de asistenţǎ socialǎ. Aproape jumǎtate din români considerǎ cǎ din punct de vedere material, nivelul de sǎrǎcie s-a înrǎutǎţit faţǎ de acum 6 ani de zile

  7. Pensiile private • Trei sferturi din români au luat la cunoştinţǎ de necesitatea înscrierii în sistemul de pensii private pentru cei cu vârsta sub 35 de ani. S-a comunicat bine. • Marea majoritate a românilor sunt de acord cu proiectul de lege priving obligativitatea acestor pensii private pentru cei sub 35 de ani. S-a comunicat bine. • Ceva mai mult de un sfert dintre români intenţioneazǎ sǎ îşi facǎ pensie privatǎ (56%). Dupǎ cum era de aşteptat, intenţia coreleazǎ puternic cu vârsta. Mai mult de jumǎtate din cei sub 35 de ani vor sǎ îşi facǎ pensii private. Tot dupǎ cum era de aşteptat, punctul de rupturǎ se aflǎ la 45 de ani • Fiecare an în plus scade interesul pentru pensii private cu aprox. 1.5 puncte procentuale, de la un maxim de aprox. douǎ treimi în rândul tinerilor. Vârsta este un foarte bun predictor pentru intenţia privind pensiile private: peste 90% din evoluţia intenţiei de înscriere în sistemul de pensii private se poate explica prin intermediul vârstei • ING se detaşeazǎ în principalul câştigǎtor al acestui prilej de extindere a serviciilor de asigurǎri. Aproape jumǎtate (40%) din cei care intenţioneazǎ sǎ se înscrie la pensiile private o vor face prin intermediul ING. La jumǎtate din cota de piaţǎ potenţialǎ se aflǎ BCR, cu 20% din intenţii, şi Alliantz Ţiriac, cu 15%

  8. Asigurarile de viata • O şesime din românii adulţi au asigurare de viaţǎ (16%) • Cei mai mulţi dintre aceştia au la BCR şi la ING. Urmeazǎ Asirom şi Raiffeisen în ierarhia cotelor de piaţǎ • Potenţialul de asigurǎri de viaţǎ este în prezent dublu. La cei 16% s-ar mai adǎugǎ încǎ alţi 18% care îşi exprimǎ intenţia de a-şi face asigurare de viaţǎ în viitorul apropiat • Cei care intenţioneazǎ sǎ o facǎ ar alege în primul rând ING (38% din rǎspunsuri valide). Aceasta poate fi o explicaţie privind poziţia de lider a ING în cazul intenţiei de achiziţie de pensii private (cf. supra) • Ca potenţial cumulat (asigurǎri de viaţǎ + pensii private), ING tinde sǎ obţinǎ o treime din piaţǎ, adicǎ aprox. 1,3 milioane de clienţi. O urmeazǎ BC, cu aproape 900 de mii de clienţi (20% din piaţa potenţialǎ), Allianz Ţiriac cu aprox. 400 de mii de clienţi (10% din piaţa potenţialǎ), Raiffeisen, BRD şi Asirom, cu aprox, 200 – 250 mii clienţi (undeva în jur de 5% din potenţialul pieţei)

  9. Cabinetul Tariceanu II • Principalul punct forte al acestui cabinet îl reprezintǎ Teodor Meleşcanu, singurul ministru la care nivelul de încredere îl depǎşeşte pe cel de neîncredere • În rest, miniştrii cabinetului Tǎriceanu II • Fie îi ştie lumea şi au diferenţialul încredere – neîncredere uşor negativ (Vosganian, Cioroianu), • Fie îi ştie lumea, dar au diferenţialul încredere – neîncredere clar negativ (Remeş, Nicolaescu, Orban) – de remarcat supǎrarea mare a populaţiei la adresa lui Decebal Traian Remeş • Fie nu prea îi ştie lumea sau nu îi ştie deloc (restul; niveluri de notorietate sub 50%) • Alt punct forte al Cabinetului Tǎriceanu II îl reprezintǎ Varujan Vosganian şi, parţial, Ludovic Orban şi Adrian Cioroianu • Principalele pietre în pantofi vin din partea lui Cristian Adomniţei şi mai ales şi mai ales a lui Decebal Traian Remeş. Alte puncte slabe: Eugen Nicolǎescu şi Tudor Chiuariu

  10. Votul uninominal. Marirea pensiilor • Aşa cum a reieşit şi din alte cercetǎri, fie CCSB fie ale altor institute de cercetare, marea majoritate a românilor (70%) este de acord cu introducerea votului uninominal • În schimb, românii cred cǎ oamenii politici nu doresc aceasta, dat fiind cǎ îşi vor pierde funcţia şi beneficiile aferente • În sfârşit, îl bate şi Cǎlin pe Traian. Mai mult de jumǎtate din români (55%) sunt de partea Premierului Tǎriceanu şi a propunerii sale de majorare a pensiilor. Doar o treime (30%) sunt de partea argumentaţiei Preşedintelui Bǎsescu privind nesustenabilitatea acestei mǎsuri sociale • Partea cu adevǎrat interesantǎ însǎ este felul în care PSD, iniţiatorul acestui proiect şi, în teorie cel puţin, partidul asociat cel mai puternic cu iniţiativele de asistenţǎ socialǎ, nu beneficiazǎ de aceastǎ mişcare politicǎ. O treime din rǎspunsurile valide considerǎ tandemul PNL / Tǎriceanu ca fiind cel capabil sǎ rezolve problema pensiilor din România, 18% îi conferǎ aceastǎ abilitate tandemului PD / Bǎsescu. PSD / Geoanǎ vin de-abia pe locul 3, cu 15% din rǎspunsuri. Faptul cǎ PNL / Tǎriceanu sunt la guvernare, iar PD / Bǎsescu s-au definit ca principalii preopinenţi cu siguranţǎ are de-a face cu aceastǎ ierarhie în care PSD joacǎ doar un rol minor.

  11. Alegerile europarlamentare • Uşoare diferenţe faţǎ de alegerile parlamentare interne: partidele mari, instituţionalizate (PD, PSD, PNL) primesc un bonus de aprox. 2 puncte procentuale, semn al încrederii electoratului cǎ au teme de discuţie şi oameni mai potriviţi pentru a reprezenta România în Parlamentul european, în detrimentul partidelor de lider (PRM, PNG). Interesant cum şi UDMR pierde oarecum din aceastǎ comparaţie: nivelul la europarlamentare este mai scǎzut decât cel la parlamentarele interne • Însǎ rezultatul cel mai semnificativ îl reprezintǎ felul în care românii îşi pun încrederea în liderii centrali, vizibili, pentru a reprezenta România şi în Parlamentul european. Preşedinţii de partide sunt în mintea românilor un soi de factotum care şi centreazǎ, şi dau cu capul, şi conduc România din interior, şi o reprezintǎ în afarǎ.

  12. Alegerile parlamentare • Cotele apelor Dunǎrii: • PD: 39% Staţioneazǎ • PSD: 23% Uşoarǎ creştere • PNL: 16% Uşoarǎ creştere • PNL: 7% Staţioneazǎ • PRM: 5% Scade • UDMR: 3% Scade • PLD: 2% Scade • PC: 2% Staţioneazǎ • PIN: 1% Staţioneazǎ • PNT-CD: 1% Staţioneazǎ • Se observǎ un reviriment PNL şi PSD, pe fundalul propunerii de mǎrire a pensiilor. În sfârşit, o bǎtǎlie câştigatǎ. În acest timp, PD se hrǎneşte din rezerva de încredere a lui Traian Bǎsescu, în timp ce restul partidelor fie staţioneazǎ, fie îşi continuǎ uşor uşor lunecuşul la vale (vezi PNG, PRM, UDMR şi PLD)

  13. SOCIALCǎldura de afarǎCanicula noastrǎ cea de toate zilele

  14. SOCIALBacalaureatulCopiazǎ cineva, acolo, în spate?

  15. SOCIALPercepţia sǎrǎcieiSǎraci în ţarǎ bogatǎ

  16. SOCIALPensii private şi asigurǎri de viaţǎCrezi cǎ o sǎ îmbǎtrâneşti vreodatǎ?

  17. POLITICCabinetul Tǎriceanu II16 oameni furioşi (dar cam necunoscuţi)

  18. POLITICVotul uninominalDacǎ voi nu îl vreţi, noi îl vrem

  19. POLITICMǎrirea pensiilorAlien vs Predator (bate Alien cu 55 la 30)

  20. POLITICAlegerile europarlamentareLa alegeri noi, tot noi

More Related